BusinessMagazin

Blog

  • Misiune imposibila?

    Imaginata ca o sala de cinema, Romania ar arata cam asa: are spectatori tot mai  putini de la an la an, dar, odata intrati la film, acestia prefera scaunele frumos tapitate (si tot mai multe) ale investitorilor privati. Pe ecran ruleaza preponderent filme americane, precedate de reclame pentru care media-plannerii platesc spre doua milioane  de euro anual. La intrare, pretul mediu al unui bilet este mai mic si decat la bulgari.

    Ieri seara, aparatul cinematografic a fost asezat in marele salon al ziarului nostru, unde vor avea loc proiectii ziua si noaptea…“, sunt primele cuvinte scrise despre venirea cinematografului in Romania, in urma cu un secol, in ziarul L’Indépendance Roumaine. „A fost ca o iesire din biserica  intr-o zi de sarbatoare“, spunea acelasi ziar, in 1896. Timp de aproape un secol de atunci, filmele „cu motoras“ – cum erau denumite filmele pe pelicula – au fost probabil, cel mai important mijloc de evadare pentru romani. Infiintarea centrelor de productie cinematografica la jumatatea secolului trecut – Studioul Sahia, Studiourile Cinematografice Bucuresti, Studiourile Buftea, Animafilm – au echivalat cu debutul productiei autohtone de film. Si, implicit, cu debutul consumului de proiectii locale – filme artistice si desene animate, dar si documentare, filme de popularizare a stiintei sau propagandistice. Se consuma orice.

    Doar aparitia televiziunii (1956) a mai estompat pofta romanilor de cinema, aducandu-i, tot mai des, in fata „sticlei“. Si, tot mai mult, dupa ‘90. Iar de la an la an, proportia romanilor care merg la cinema scade. Conform Anuarului Statistic al Centrului National al Cinematografiei (CNC), in 2004 s-au inregistrat circa 4 milioane de spectatori in toata tara, in scadere cu circa 500.000 de spectatori fata de 2003. 

    Ce inseamna cele 4 milioane de bilete vandute anul trecut? Inseamna ca romanii au fost la film intr-o proportie de sase ori mai mica fata de polonezi, de pilda. Generalizand, CNC spune ca frecventa spectatorilor romani la filme si pretul mediu al biletului de intrare inregistreaza „valori scazute in comparatie cu situatia similara din tarile invecinate“.

    In 2003, cheltuielile pe cinema pe cap de roman erau de 0,26 euro anual, in medie, conform ultimelor date disponibile puse la dispozitia BUSINESS Magazin de catre Screen Digest, companie de cercetare si analiza a audio-vizualului global, cu sediul la Londra. Contextual, aceasta cifra se traduce prin faptul ca un roman cheltuie de 5,5 ori mai putini bani pe cinema decat media est-europeana. Cauzele acestui trend descendent sunt multiple: demografice, sociale, economice, psihologice, culturale. Preponderenta este cauza demografica. Aproape jumatate din populatia Romaniei este concentrata in mediul rural, unde cinematografele de altadata fie au ramas in paragina, fie s-au transformat in baruri si discoteci. Vorbind despre cea de-a doua jumatate a hartii, cea „care conteaza“, sociologul Romeo Cretu spune ca scaderea numarului de spectatori poate avea doua cauze principale. Prima este lipsa timpului liber pe parcursul saptamanii, in week-end oamenii preferand sa faca altceva sau sa iasa din Bucuresti. A doua cauza majora este „nebunia electronicelor, respectiv a aparaturii Home Cinema“.  Alte doua cauze „secundare“ identificate de sociolog sunt lipsa investitiilor in marketing ale cinematografelor si preturile relativ mari pentru cei din provincie. Vorbind despre prima dintre acestea, Cretu spune ca rareori pe TV ruleaza reclame la filmele de cinema. Fiind promovate filmele de pe TV, oamenii sunt inclinati sa isi faca programul in asa fel incat sa le urmareasca pe acestea, mai degraba decat sa iasa din casa. 

    In ce priveste situatia din orasele mici, conditiile jalnice ale cinematografelor isi spun cuvantul. Ce sa faca cel din Tecuci daca vrea sa vada un film in conditii civilizate, se intreaba Cretu. „Sa mearga la Galati?“ 

    Aflarea unui raspuns la aceasta intrebare nu ar fi prima care sa ii preocupe acum pe jucatorii din industrie – proprietari de cinematografe, distribuitori de film sau advertiseri. Pentru ca batalia pe audienta nu se duce nici la sate, nici la Galati, nici la Tecuci. Linia intai este la Bucuresti, o piata de circa 3 milioane de spectatori anual, deci de 75% din total audienta – dupa unele estimari. De pilda, numai Hollywood Multiplex Bucuresti a atras, singur, peste 25% din totalul spectatorilor din toata tara anul trecut (1.146.422 – n.r.), cu incasari de 2,9 milioane de euro (conform CNC).

    Pe aceeasi piata privata concureaza in prezent Movieplex (poate cel mai serios pretendent la felia multiplexului din Titan Mall, in prezent), Jolie Ville, Glendale Cotroceni, Lira si, cel mai recent, chiar de la finalul saptamanii trecute, CinemaPRO (in locatia fostului cinema Luceafarul). Restul au ramas, deocamdata, in proprietatea statului. 

    Paradoxal este ca, in ciuda statisticilor sarace de audienta, cinematografele private, de lux se inmultesc. Mai mult, au planuri de extindere si „proiectii“ optimiste. Dana Adam, PR manager al CinemaPRO, cel mai recent jucator privat din industrie, spune ca cinematograful mizeaza pe un numar de 20.000 de spectatori lunar (deci 240.000 pe an – n.r.). Daca Hollywood Multiplex Bucuresti Mall a atras circa 1.100.000 de spectatori intr-un an si are 10 sali, rezulta ca are o medie anuala pe sala de 110.000 de spectatori.  Astfel, previziunea de audienta a CinemaPRO, numai pentru acest „prim cinematograf dintr-o serie“ – este dubla. Date fiind standardele occidentale de confort si vizionare, capacitatea (541 locuri), tehnologia de ultima ora (peste 900.000 USD investitie), precum si raportul calitate-pret (pretul mediu de 3 euro, este comparabil cu cel din piata – spun reprezentantii CinemaPRO), obiectivul pare tangibil. 

    „Cinematograful se pozitioneaza ca unul de gala, spre deosebire de cinematograful de consum din Mall“, spune Adam. Cu atat mai mult cu cat „dimineata vor fi aplicate discounturi de pana la 75%“. Printre filmele ce vor fi distribuite in prima luna se numara „Million Dollar Baby“ (film care a fost premiat cu patru Oscar-uri), „Hide and Seek“, „Miss Congeniality 2“, „Sky Captain and the World of Tomorrow“.

    Optimismul este pe masura si in randul reprezentantilor Movieplex, cinematograf cu sase sali de proiectie deschis la sfarsitul lunii februarie in complexul comercial Plaza Romania (o investitie de 4,7 milioane de euro).  „Estimam ca vom inregistra in jur de 1.000.000 de intrari in primele 12 luni de functionare“, a spus Robert Longhi, directorul general al companiei Movieplex Italia, care detine cinematografele Movieplex in Romania. El a mai spus ca Movieplex intentioneaza sa deschida al doilea etaj in aprilie 2005, adaugand astfel inca 5 sali de proiectie si 1.054 de locuri. Vorbind despre incasari, oficialii cinematografului au spus ca 65% vor proveni din vanzarea biletelor pentru filmele de box-office, in timp ce 35% vor proveni din vanzarile barului de la intrare si din vanzarile publicitare. Desi Hollywood Multiplex a ezitat sa furnizeze cifre referitoare la proportia incasarilor, ei au spus ca spera sa creasca publicitatea la cinema. „Suntem siguri ca din ce in ce mai multe companii vor realiza care sunt avantajele acestui mediu de promovare“, au spus oficialii cinematografului. Care sunt acestea? 

    „Audienta captiva, care nu are la dispozitie telecomanda“, spune Cristina Costandache, cinema sales manager al Cable Direct – agentie care gestioneaza publicitatea la Multiplex si la Jolie Ville (Baneasa). La acestea se adauga un „trafic controlat care poate fi atins mai usor la cinema: pe langa publicitatea on screen, mai sunt promotiile, evenimentele, posterele, diversele actiuni de interactivitate cu publicul“, a spus Costandache. La randul sau, Dana Adam de la CinemaPRO mentioneaza, ca atuuri ale publicitatii pe acest canal „calitatea proiectiei si a sunetului, dar si confortul in scaune“.

    Atuuri care, din pacate, nu se regasesc si de partea cealalta a pietei, cea controlata de stat prin RADEF. Starea deplorabila in care se afla majoritatea cinematografelor de stat, cumulata cu aparitia unei alternative private „confortabile“ pare sa fi indepartat advertiserii. Oficiali ai RADEF au declarat de curand ca veniturile din publicitate au scazut „drastic“ in ultimii patru ani. Daca in 2000 si in 2001 ele se situau intre 200.000 si 300.000 de dolari, in 2004 au totalizat aproximativ 32.000 de euro (40.000 de dolari), conform RADEF. 

    Insa atuul incotestabil al cinematografelor de stat ramane acoperirea nationala. Bogdan Zaman, director general al Catalina Advertising, care administreaza spatiul publicitar RADEF, spune ca o campanie care intr-o luna de zile aduna 120.000 de spectatori, in 20 de cinematografe, costa intre 3.500-4.000 de euro. O suma care echivaleaza cu pretul unei pagini de reclama intr-o publicatie centrala, care are toate sansele sa fie ratata de cititor. „Pe cand la cinema, mesajul ajunge sigur la tinta“, spune Zaman.

    Cercetarile internationale in domeniu arata ca 89% dintre cinefili urmaresc reclamele. Si cu cat merg mai des la cinema, cu atat accepta mai usor publicitatea. Majoritatea sunt tineri, activi, cu venituri peste medie si sunt receptivi la publicitate. Cinefilii gasesc publicitatea la cinema mult mai „acceptabila“ decat cea pe Internet si mult mai „interesanta“ decat la TV. De aceea, cei care au condus studiile (VNU) recomanda strategilor de media sa ia in considerare urmatoarele trei aspecte. 

    Primul: sa includa cinematograful in media-mix – categoriile cheie identificate de cercetatori: automobilele, telecomunicatiile, serviciile financiare, tehnologia de divertisment si liniile aeriene.

    Al doilea: sa plece de la premisa ca spectatorii sunt deschisi la spoturile dinaintea filmului: nu se grabesc, nu sunt concentrati la alte activitati, sunt relaxati si chiar se implica in povestea spotului. 

    Al treilea: sa acorde o atentie speciala cercetarii si creativitatii spoturilor. Daca reclamele la TV dureaza de regula 10 sau 30 de secunde, spoturile la cinema dureaza uneori si peste 60 de minute. Ele trebuie sa fie dramatice, captivante, inteligente si „hugely entertaining“. Deci si gradul de creativitate trebuie sa fie superior.  La randul lor, cinematografele trebuie sa investeasca in dezvoltarea tehnicilor de marketing, care sa puna la dispozitia agentiilor pachete de reclama combinate, atractive. Dar trebuie sa investeasca si in auto-promovare.

    Desi concluziile de mai sus apartin unor studii efectuate pe alte piete, parte din ele se regasesc si in realitatea romaneasca. Multe au fost identificate chiar de jucatorii insisi. In fond – dincolo de unele particularitati culturale si obiceiuri de consum specifice diverselor tari – psihologia consumatorului de cinema este universala.

    Atat agentiile, cat si clientii autohtoni par sa fi inteles acet lucru. In fond, si psihologia advertiserului este universala, nu-i asa? Acum un an-doi, „interesul clientilor catre acest mediu a explodat“, povesteste Oana Buzea, strategic planner al agentiei Foote, Cone & Belding Bucharest (care face parte din reteaua FCB Worldwide). Ea spune ca au fost cazuri in care cinemaul a atras 25% din bugetul alocat unei campanii.  In multe cazuri insa, cinematograful a fost ales ca o alternativa la TV, in special din cauza „bugetelor insuficiente“. 

    In plus, „cinemaul era un mediu potrivit pentru targetul vizat“. Printre clientii din portofoliul FCB Bucharest care au optat pentru publicitatea la cinema de-a lungul timpului, se numara Johnson Wax, Beiersdorf, HAT, Samsung si Automobile Bavaria (contul care nu mai este gestionat de FCB in prezent – n.r.). Cat de prezent este cinematograful in planurile de media, acum? Interesul nu a scazut, spune Buzea, dar clientii privesc cu mai multa „maturitate“ acest canal. „Se gandesc mai mult la afinitatea fata de targetul vizat“, spune ea. O particularitate este data de domeniul FMCG (cosmetice). Lupta intre concurenti a crescut, spune ea. Astfel ca o parte din spoturi „s-a mutat“ acum pe cinema. „Pe celelalte medii uzuale, acestia au cam epuizat armele. Iar cinemaul reprezinta o noua «scena» de lupta“, a conchis Buzea. Cosmeticele se alatura astfel traditionalelor reclame la bere, racoritoare, automobile, telefonie mobila. Asadar, primul episod al luptei publicitare on-screen pare sa fi avut deja loc. Si, ca la film, nu ne ramane decat sa spunem „To be continued“.

  • Examenul de efficienta

    Nu este o greseala de corectura. Dublarea literei F din titlu vine de la „Effie“ – un examen al eficientei in comunicare pe care agentiile si clientii din Romania il dau anual. Effie este o buna lectie de marketing atat pentru strategii din lumina reflectoarelor, dar mai ales pentru cei care raman in umbra.

    In mod traditional, eficienta unei campanii se traduce prin vanzari. In mod profesionist, eficienta se traduce prin rezultate. Este ceea ce festivalul de origine americana Effie si-a propus sa faca, pentru a doua oara, in Romania: sa premieze campaniile cu cele mai bune rezultate. 

    Post-festival, BUSINESS Magazin aduce in prim-plan reteta de succes a unei campanii eficiente. Dar ce inseamna o campanie eficienta? 

    Suna ciudat ca exemplu, dar si cresterea numarului de donatori de sange intr-un anumit interval de timp se poate datora unei campanii eficiente de comunicare. Sau un exemplu concret si masurabil: rezultatele inregistrate de Traian Basescu in 2004. Basescu poate deveni oricand exemplu de manual de marketing si publicitate, prin sinergia tuturor elementelor implicate: brief si obiective cat se poate de clare; valori puternice de brand; buget bine dramuit; pozitionare inteligenta, agentie creativa, client receptiv. Rezultatul? Un procentaj de 51,23% cota de piata si 5.126.794 de consumatori exclusivi, in decembrie 2004.

    Acesta este un exemplu in care eficienta comunicarii este palpabila. Sunt insa cazuri in care multi marketeri se confrunta cu urmatoarea dilema. Odata atinse obiectivele de marketing – sau, in cazul fericit, chiar depasite – oare care este contributia pe care a avut-o creativitatea campaniei? De pilda, reclamele la detergenti sau la pasta de dinti sunt deseori contestate si criticate pentru lipsa de creativitate. Cu toate acestea, ele vand poate de trei ori mai bine decat un produs promovat printr-un spot excelent (eventual premiat la Ad’Or), datorita bugetelor de media consistente, multitudinii de promotii s.a.m.d. Si totusi, cu cat contribuie, concret, creativitatea unei reclame in atingerea obiectivelor de marketing? Privind cu onestitate la alte instrumente de marketing folosite in derularea campaniei respective, oare nu sunt alte elemente care cantaresc mai greu in balanta? Cum ar fi un buget de media cu multe zerouri, politica de preturi ori discounturile aplicate? 

    Sunt cateva intrebari pe care BUSINESS Magazin le-a ridicat saptamana trecuta, inca inaintea decernarii premiilor Effie.

    Catalin Ignat, director de marketing Tuborg Romania, spune ca nu exista „o metoda stiintifica“ de masurare a eficientei unei campanii de marketing, care sa stabileasca cat la suta se datoreaza creativitatii si cat la suta altor instrumente. „Orice idee geniala moare din fasa daca nu beneficiaza de resursele necesare comunicarii“, spune Ignat. Succesul este determinat de folosirea „intr-un mod creativ a intregului mix de marketing“, spune reprezentantul Tuborg. 

    Este ceea ce alti marketeri denumesc „sinergie“. De pilda, Stephanie Jackson, nou-numitul director de brand si comunicare Connex, spune ca tocmai aceasta sinergie este cel mai important element al eficientei unei campanii. „Un buget mare fara o idee creativa este o risipa, iar o idee creativa fara o oferta buna are un impact limitat.“ Dupa sinergie, Jackson mai subliniaza importanta unei oferte clare, relevante pentru publicul targetat si un concept-umbrela atragator. De asemenea, elemente-cheie sunt bugetul si mixul de media, oamenii de vanzare eficienti, precum si alte „instrumente tactice pentru punctele de vanzare“ (merchandising, brosuri, materiale la punctul de vanzare). La randul sau, Maria Tudor, managing director la Zenith Media, spune ca, in mod particular, bugetul de media joaca un rol important in eficienta unei campanii, „mai ales in cazul categoriilor care vizeaza grupuri mari de consumatori“.

    Insa Effie, incheiat saptamana trecuta, nu premiaza nici unul dintre elementele mai sus enumerate, in mod particular. „Effie stabileste modalitati de masurare a eficientei comunicarii publicitare“, spune Mihai Ghyka, presedinte al juriului Effie 2005. „De multe ori, obiectivul este stabilit in volumul de vanzari, dar sunt si cazuri in care criteriul de succes poate fi castigarea alegerilor sau cresterea numarului de adoptii de copii, caz premiat anul trecut“, a spus el. 

    Care au fost reactiile pietei la prima editie? „Organizarea celei de-a doua editii arata succesul primeia. Numarul de intrari a crescut cu 22%. EFFIE Romania e pe drumul cel bun“, crede Ghyka, presedinte al comitetului de organizare in 2004. De ce a crescut interesul pentru festival? Pentru ca industria avea nevoie de un astfel de examen, cel de eficienta. „Pentru ca intr-o tara in care aproape tot ce facem este atat de empiric si neprofesionist, e nevoie macar in industria noastra de un sistem de referinta, de niste criterii de performanta“, spune Felix Tataru, director general al GMP/MAP Romania. El mai crede ca, beneficiind de „know-how-ul american, multe din posibilele balcanisme au fost inlaturate si/sau evitate prin regulament“. Concluzia? O da Radu Florescu, managing director al Saatchi & Saatchi: „Sa castigi un Effie e o adevarata onoare. El demonstreaza agentiilor, precum si clientilor acestora cat de bine stiu sa isi administreze afacerea“.

  • GOLDEN EFFIE 2005

    Marele castigator al acestei editii este agentia NextCap, pentru campania Unirea, brand care anul trecut a obtinut un Golden Effie la categoria „Bauturi alcoolice“ (spotul cu basculanta).

    Bauturi alcoolice: Unirea (NextCap)

    Bauturi non-alcoolice: Dorna (McCann Erickson)

    Media si divertisment: FHM (NextCap)

    Non-profit: Traian Basescu pentru Primarie (GMP/Map)

    Produse alimentare: Fulga (NextCap), Kandia (McCann Erickson)

    Produse de folosinta Indelungata: Teletech (Leo Burnett)

    Promotii: Fiare pentru fiara din tine (McCann Erickson) 

    Telecomunicatii: Grupurile Zapp (Gavrila si Asociatii), Zapp High Speed Internet (Ogilvy & Mather)

    NOTA: NU S-A ACORDAT GOLDEN EFFIE PENTRU CATEGORIILE  „SERVICII FINANCIARE“, „BUNURI DE LARG CONSUM“  (AUTOMOBILE, ELECTRONICE, MOBILA ETC.) SI „ALTELE“ (FARMACEUTICE, BUNURI SI SERVICII DE LUX, SOFTWARE, TURISM S.A.M.D.).  LA CATEGORIA „RETAIL“ NU A FOST NICI O INSCRIERE.

  • EFECTUL PATRICIU

    Dinu Patriciu, presedintele si principalul actionar al grupului Rompetrol, a fost pus saptamana trecuta sub acuzare de catre procurori intr-un dosar legat de privatizarea rafinariei Petromidia, principalul activ al Rompetrol Rafinare – una dintre cele mai mari companii listate pe Bursa de Valori

    INDIFERENTA PE PIATA: Anuntul nu a avut un impact vizibil asupra actiunilor Rompetrol Rafinare, la fel cum nici publicarea unor rezultate financiare mult peste asteptarile analistilor pe primele doua luni nu influentat in mod decisiv cotatia. Actiunile au scazut dupa ce compania a anuntat o crestere semnificativa a rezultatelor financiare pe primele doua luni si au crescut dupa ce Patriciu a fost pus sub acuzare.

    ACUZATII: Patriciu este acuzat de procurori de inselaciune in executarea contractului de privatizare, evaziune fiscala si spalare de bani in relatie cu facturarea unor accize catre rafinaria Steaua Romana in anul 2000 si inregistrarea in contabilitate a unor operatiuni tehnice in relatie cu Oil Terminal in perioada 2001-2002. 

    DECLARATII: Dinu Patriciu spune ca acuzatiile procurorilor sunt nefondate. Alti trei membri ai conducerii Rompetrol erau cercetati penal inca din septembrie anul trecut.

    REZULTATE: Rompetrol Rafinare a raportat pentru primele doua luni ale anului 2005 un profit net de 17,7 milioane de dolari (13,6 milioane de euro), fata de un profit net de 9,5 milioane de euro in intreg anul trecut.

  • Ce se intampla la vecini?

     

    Nu doar investitorii la Bursa din Romania si-au frecat mainile de bucurie la inceputul acestui an, vazand cum zburda preturile actiunilor. Si-au frecat palmele si cei care si-au indreptat atentia si banii spre Europa de Est

    SOFIX, indicele de referinta al Bursei de la Sofia, a urcat in primele doua luni ale anului cu peste 49% fata de valoarea de la finalul lui 2004, o crestere apropiata de aceea a Bursei romanesti. Insa atunci cand la noi apareau primele semne de corectie, SOFIX tocmai stabilea, la bulgari, un record pentru 2005. Pe 25 februarie, indicele bulgar atingea un maxim de aproximativ 932 de puncte, in vreme ce BET facea, in aceeasi zi, un pas inapoi cu peste 3%. Era momentul in care trendul puternic ascendent era inlocuit, in Romania, cu un la fel de accentuat trend descendent.

    Dupa maximul din 25 februarie, situatia nu a mai fost asa de roza nici pentru principalele actiuni listate in Bulgaria, care au intrat pe o corectie negativa ce a dus indicele SOFIX in jos pana la un minim de circa 820 de puncte, stabilit pe 22 martie. Scaderea nu a fost totusi nici pe departe la fel de puternica cum a fost cea inregistrata de BET, corectia SOFIX la acea data fiind de 13% fata de maximul din februarie.

    Bursele din Cehia si Ungaria, state deja integrate in UE, au inregistrat si ele plusuri de 22%, respectiv 26%, in primele saptamani din 2005. Si in aceste cazuri maximele au fost atinse tocmai in plin proces de corectie la Bursa din Romania. Indicele BUX, care urmareste cele mai importante actiuni din Ungaria, atingea pe 1 martie un maxim de 18.673 de puncte. Ulterior si PX 50, indicele de referinta pentru piata din Cehia, a stabilit, la 10 martie, un record pentru acest an, la valoarea de 1.262 de puncte. In conditiile in care corectiile negative sunt de regula direct proportionale cu amploarea cresterilor, scaderile care au cuprins si bursele din Cehia si Ungaria au fost mai reduse decat cea inregistrata de piata de capital de la noi. Astfel, PX 50 a coborat cu 12% la minimul pe corectie stabilit pe 21 martie, iar BUX s-a dus in jos cu 11%, exact la valoarea din aceeasi data din cazul indicelui ceh. Pe ansamblu, asemeni pietei romanesti, majoritatea pietelor din regiune au incheiat saptamana trecuta cu usoare reveniri ale cotatiilor.

  • Italienii se lasa greu

    Dupa eforturi si presiuni de luni intregi, inclusiv din partea Uniunii Europene, pare sa se apropie momentul istoric cand niste banci italiene se vor lasa pe mana strainilor. Daca guvernatorul Bancii Italiei, Antonio Fazio, va aproba tranzactia, Banca Antonveneta va fi preluata de grupul olandez ABN Amro, iar BNL (Banca Nazionale del Lavoro) va fi integrata in BBVA (Banco Bilbao Vizcaya Argentaria), a doua mare banca spaniola. 

    Banca centrala, care multa vreme a rezistat cu inversunare ideii de intrare a unor banci straine pe piata autohtona, are la dispozitie o luna ca sa studieze ofertele – 6,3 miliarde de euro pentru Antonveneta si 6,4 miliarde de euro pentru BNL. Daca le va aproba, va fi pentru prima oara cand niste institutii straine cumpara banci italiene, pe o piata care are mare nevoie de consolidare, dar nu e dispusa sa accepte ideea de fuziune transfrontaliera, mai ales din cauza reticentelor de ordin cultural. Exista totusi si posibilitatea, avansata de unii comentatori, ca Banca Italiei sa caute intre timp niste ofertanti autohtoni capabili sa faca eventuale contraoferte. 

    Deocamdata, ABN Amro detine 12% din capitalul Antonveneta si 6% din actiunile altei banci italiene, Capitalia, dar nici o banca straina nu detine pachetul majoritar al unei institutii de credit din aceasta tara.

  • REZULTATE AMESTECATE

    Actiunile au evoluat pe piata in acelasi ritm, desi cele mai multe din companiile de pe Bursa nu au raportat pentru anul trecut cresteri importante de profituri. 

    PROFIT LA PETROMIDIA: Cea mai semnificativa si in acelasi timp neasteptata imbunatatire a rezultatelor financiare a inregistrat-o anul trecut Rompetrol Rafinare (Petromidia), care a reusit pentru prima data in istorie sa obtina profit. Compania petroliera a incheiat anul cu un profit net de 9,5 milioane de euro, dupa ce in 2003 raportase o pierdere de peste 289 de milioane de euro.  

    SIF, REZULTATE MODESTE: Cu exceptia SIF Oltenia si SIF Transilvania, care si-au dublat profitul anul trecut, SIF-urile au inregistrat cresteri modeste ale profitului. Oltenia si Transilvania au obtinut rezultate mai bune in contextul evolutiei din 2004 a pietei de capital, care le-au permis sa vanda intr-un castig semnificativ pachetele pe care le detineau la anumite societati, conditii in care este incert daca vor reusi in acest an macar profituri similare. 

    PLUSURI SI MINUSURI LA BANCI: Dintre cele doua banci care au raportat pana in prezent rezultatele pe 2004, doar Banca Transilvania s-a prezentat ceva mai bine, cu o crestere de 20% a profitului net. Carpatica a incheiat anul cu profit in scadere. 

    DEZAMAGIRE LA IMPACT: Una din dezamagirile anului in ceea ce priveste profitul obtinut a fost Impact, care a pierdut tocmai din scaderea neasteptata a cursului euro/leu care a redus sumele in lei incasate de la clienti, provocand o scadere de 16% a profitului. Petrom si BRD, cele mai mari doua companii listate nu au anuntat inca rezultatele financiare pe 2004.

  • Doua tranzactii in trei zile

    Cea mai productiva saptamana din istoria pietei romanesti de IT a consemnat doua preluari de companii, ambele de catre grupuri straine. Unul din cele mai mari grupuri tehnologice din Europa, Siemens, a ajuns pe pozitia a treia pe piata autohtona a furnizorilor de servicii IT, dupa HP si IBM, dupa ce a cumparat compania de solutii informatice Forte Company. Tranzactia este estimata la 10 milioane de euro. 

    Forte Company, care a realizat in 2003 o cifra de afaceri de 15 milioane de euro, urmeaza altor doua achizitii facute de Siemens in Slovacia, ceea ce confirma intentia grupului german de a se extinde in estul Europei. Pe piata romaneasca, filiala Siemens care a realizat preluarea, Siemens Business Services, a avut in anul fiscal 2003 vanzari de 3,9 milioane de euro, iar oficialii ei spera ca pana in 2007 sa ajunga filiala cu cea mai mare crestere din regiune.

    Cealalta tranzactie a vizat compania ieseana Radix, furnizor de servicii si echipamente informatice, achizitionata de grupul american de solutii IT Ness Technologies, pentru 4 milioane de euro. In functie de performantele financiare ale Radix in urmatorii doi ani, Ness va mai plati inca 3 milioane de euro. 

    In 2004, Radix a avut o cifra de afaceri de peste 12 milioane de dolari. Pentru Ness Technologies este prima achizitie de la listarea pe piata Nasdaq, anul trecut, operatiune in urma careia a obtinut 90 de milioane de dolari, necesari pentru programul sau de achizitii, inclusiv in Europa Centrala si de Est. Anul trecut, Ness a realizat venituri de peste 300 de milioane de dolari.

  • Vesti bune de la Renault

    S-a lasat cu decoratii: seful grupului Renault, Louis Schweitzer, a primit de la presedintele Traian Basescu Ordinul National Steaua Romaniei, in grad de Comandor. In afara de plecarea din functie a lui Schweitzer, care va fi inlocuit de luna viitoare de Carlos Ghosn, actualul sef al grupului Nissan, decoratia e justificata prin cateva noutati favorabile pentru Renault, dar care au legatura cu Romania.

    Masina Logan a fost lansata pe inca o piata, cea a Republicii Moldova; Schweitzer a declarat ca Renault va depasi in 2010 pragul de investitii de un miliard de euro gratie succesului comercial al Loganului; in fine, la Bucuresti a fost deschis cel mai mare centru de export de componente al grupului Renault. Centrul CKD (Completely Knocked Down – seturi complete de subansamble) are o suprafata de 35.000 mp, urmand sa se extinda la 60.000 mp, si va furniza colectii de piese si componente catre uzinele Renault din Rusia, Maroc, Columbia, Iran si India.

  • Felicitari pentru dl. presedinte

    In cele din urma, Uniunea Europeana a acceptat candidatura americanului Paul Wolfowitz, adjunct al secretarului apararii, pentru functia de presedinte al Bancii Mondiale. Numirea unui specialist in politica si a unui teoretician al razboiului preventiv la conducerea unei institutii economice responsabile, printre altele, si de problemele lumii a treia a starnit o furtuna de controverse, care insa par a se fi epuizat deja, o data ce liderii europeni au acceptat discursurile lui Wolfowitz despre combaterea saraciei si adeziunea sa la multilateralism (?). 

    E drept ca e si vorba de conjunctura; in urma cu doi-trei ani, ar fi fost greu de crezut ca numirea durului Wolfowitz, un „uliu“ al administratiei Bush, ar fi putut fi bine primita de Uniunea Europeana. Acum insa, a inceput sa se lase tacerea: nici europenii (inclinati sa uzeze de orice fel de punte ca sa-si imbunatateasca relatiile cu SUA), nici tarile sarace (tematoare ca, daca ridica glasul, isi vor atrage mania noului sef al Bancii Mondiale) nu mai obiecteaza. Sau nu obiecteaza fata de numirea lui Wolfowitz, caci marul discordiei s-a mutat in alta parte, la alegerea de catre noul presedinte al Bancii Mondiale a adjunctului sau. Europenii preseaza acum pentru ca Wolfowitz sa-l desemneze drept adjunct al sau pe francezul Jean-Pierre Jouyet, seful Clubului de la Paris al tarilor creditoare. Paul Wolfowitz n-a dezaprobat, dar nici n-a aprobat ideea.