BusinessMagazin

Blog

  • Afaceri de la Zero. Stup Edition. Alexandru Gherbezeanu, un tânăr pasionat de calculatoare, a înfiinţat Cubetic GHWS, o companie care furnizează soluţii IT, şi a strâns în portofoliu circa 100 de clienţi din toată ţara în primul an de activitate

    ♦ Cei mai mulţi clienţi sunt din Olt, Dolj sau Braşov şi vin atât din zona publică, cât şi din cea privată ♦ Proiectele Cubetic încep de la 30.000-50.000 de euro şi pot merge până la câteva sute de mii de euro ♦ Compania oferă inclusiv mentenanţă.

    Alexandru Gherbezeanu, un tânăr pasionat de calculatoare, a pus bazele proiectului Cubetic GHWS, o companie care furnizează soluţii IT, acum un an şi jumătate şi a reuşit să strângă în portofoliu 100 de clienţi din toată România. După ce a terminat liceul, el a plecat în străinătate, unde a lucrat în domeniu şi a acumulat experienţă pe care ulterior a folosit-o în propria sa afacere. „Imediat după perioada liceului am căutat să mă angajez în România, însă am prins perioada în care toată lumea cerea să ai experienţă. M-am hotărât ulterior să plec în străinătate şi am lucrat Spania, Belgia şi UK, dar m-am întors în România. Cred că am reuşit să culeg de acolo mentalităţi şi stilul lor de a trăi, pe care mi l-aş dori şi pentru noi, românii – sunt mult mai relaxaţi şi prietenoşi”, a povestit antreprenorul. Cubetic a pornit oficial în primăvara anului 2022. Alexandru Gherbezeanu spune că începutul a fost greu, căci resursele erau puţine, însă a reuşit să pună pe roate proiectul pe care îl avea în minte. 

    Iniţial, el oferea prin proiectul său antreprenorial servicii, aceasta fiind varianta cea mai sigură pentru un business aflat la început de drum, dar pe parcurs, fondatorul a introdus şi partea de livrare de echipamente.  „Primele contracte au fost extrem de grele. Am plecat la drum cu ideea de a oferi consultanţă, deci, practic, servicii. În zona de servicii nu ai nevoie de cashflow, ci doar de o maşină şi benzină. Când am introdus zona de echipamente, nu aveam cashflow aproape deloc astfel încât să pot livra”, a adăugat el. Un sprijin important pentru Cubetic, povesteşte antreprenorul, a venit din Stup, hubul pe care Banca Transilvania l-a creat pentru a fi alături de micii antreprenori care au nevoie de o direcţie, de un sfat sau chiar de finanţare, cum s-a întâmplat în cazul lui Alexandru Gherbezeanu.

    El a venit pentru prima dată în Stup cu gândul de a obţine finanţare pentru businessul său. „Am luat un credit de la BT Mic cu ajutorul căruia am reuşit să rulez câteva echipamente. Ulterior, am revenit în Stup pentru o linie de credit.”

    Activitatea lui de zi cu zi implică atât muncă de birou, cât şi muncă de teren. Practic, fondatorul Cubetic merge prin ţară la diferiţi clienţi care au nevoie de echipamente sau soluţii IT în companiile lor. Cei mai mulţi clienţi vin prin recomandări şi sunt din Olt, Dolj sau Braşov.

    „Clienţii noştri sunt atât din zona publică, cât şi din cea privată. Lunar fac peste 5.000 de kilometri în ţară”, a menţionat acesta.

    Proiectele pe care le are Cubetic, detaliază fondatorul, sunt atât de dimensiuni mari, cu o valoare de câteva sute de mii de euro, cât şi proiecte mai mici, între 30.000 de euro şi 50.000 de euro. Fiecare produs, adaugă el, trebuie adaptat pe nevoile clienţilor. Cubetic se ocupă inclusiv de partea de mentenanţă.

    Astăzi, echipa Cubetic numără patru persoane. Alexandru Gherbezeanu spune că ar mai fi nevoie de „nişte zeci de oameni” în echipă, iar planul său pentru anul acesta este în direcţia de a crea noi locuri de muncă, atât cât îi permite stadiul în care se află compania, aceasta fiind încă la început de drum.

    Anul trecut, după cum spune antreprenorul, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3 mil. lei. În 2024, fondatorul îşi propune să ducă compania Cubetic GHWS la afaceri de minim 5 mil. lei.

    Pasiunea lui Alexandru Gherbezeanu pentru calculatoare a pornit încă din copilărie – de la jocurile pe calculator, până la reparaţii, activitate pe care el o avea pe vremea când era elev la liceu.

    „Înainte de 18 ani chiar mă ocupam cu reparaţii de calculatoare, dar nu am avut noroc la acel moment să prind un job în acest domeniu. Am revenit ulterior şi am lucrat în zona de distribuţie IT cu doi distribuitori, unde am învăţat destul de multe, de la cum funcţionează producţia echipamentelor şi până când ajung la clientul final”, a povestit el.

    Aşa a reuşit să acumuleze experienţă şi know-how în ceea ce priveşte activitatea pe care o desfăşoară în cadrul Cubetic. Însă, pe partea de antreprenoriat, el spune că a învăţat pas cu pas, după ce a pornit afacerea şi că a mizat mult pe improvizaţie şi s-a ghidat după nevoia clientului.

    „Ca antreprenor eşti liber să munceşti cât vrei. Asta înseamnă zile cu câte 16, 20 sau chiar 22 de ore de muncă. Dar sunt frumoase pentru că îmi place ce fac. (…) Cred că cel mai greu este începutul şi partea de cashflow. Altfel, cât timp îţi place să munceşti, nu cred că e nimic gru. Trebuie doar să vrei.”

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Otopeniul, cel mai mare aeroport, rămâne în urmă. Aeroporturile din Timişoara, Cluj şi Sibiu sunt echipate cu sisteme moderne de securitate care elimină limitarea lichidelor în bagajul de mână

    Aeroporturile din ţară se moderni­zează şi investesc în noi echipamente. Aeroporturile din Timişoara, Cluj şi Sibiu sunt echipate cu sisteme mai performante pentru controlul de securitate a bagajelor ce permit trecerea cu lichide în bagajul de mână fără ca acestea să fie limitate la recipiente de maximum 100 mililitri.

    ♦ Pe aeroportul Otopeni, cel mai mare terminal din ţară după numărul de pasageri, pasagerii sunt nevoiţi în continuare să aibă lichide în bagajul de mână în recipiente de maximum 100 mililitri.

    Aeroporturile din ţară se moderni­zează şi investesc în noi echipamente. Aeroporturile din Timişoara, Cluj şi Sibiu sunt echipate cu sisteme mai performante pentru controlul de securitate a bagajelor ce permit trecerea cu lichide în bagajul de mână fără ca acestea să fie limitate la recipiente de maximum 100 mililitri.

    Aeroporturile locale au beneficiat de fi­nanţarea europeană nerambursabilă a pro­iectelor pentru infra­structura aeroportuară prin PNRR, iar data limită pentru proiecte a fost decembrie 2023, după această dată, Co­misia Europeană nu va mai finanţa investi­ţiile în aeroporturile locale. Printre investiţii­le derulate de aeroporturile locale se numără şi achiziţionarea de echipamente moderne care uşurează trecerea pasagerilor prin aeroporturi.

    Aeroportul Otopeni, cel mai mare ter­minal din ţară după numărul de pasageri, nu se înscrie în acest trend, iar pasagerii sunt nevoiţi în continuare să aibă lichide în bagajul de mână în recipiente de maximum 100 mililitri.

    Investiţiile necesare în achiziţionarea unor astfel de echipamente se ridică la sume mult mai mari faţă de alte aeroporturi din ţară. Aeroportul Otopeni are nevoie de mai multe echipamente faţă de alte aeroporturi, ceea ce face ca investiţia să crească considerabil.

    Totuşi, pasagerii care călătoresc de pe aceste aeroporturi spre alte terminale, unde au escală, spre exemplu, trebuie să ţină cont de regulile aeroportului respectiv pentru a nu le fi confiscate lichidele.

    Lichidele din bagajul de mână trebuie să fie transportate în recipiente de maxim 100 ml, ambalate într-o pungă transparentă din plastic cu capacitatea de maxim 1 l. Cele care depăşesc această limită trebuie trasnportate în bagajul de cală. Limitarea vine ca o mă­sură de siguranţă, însă noile echipamente de control al bagajelor permit trecerea cu can­tităţi mai mari de lichide în bagajul de mână, însă nu este valabil pentru multe aeroporturi.

    Cele mai mari aeroporturi din ţară se pregătesc să finalizeze investiţii de moderni­zare şi extindere în acest an.

    Printre acestea se numără aeroporturile din Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu şi Craiova. Un plan de investiţii există şi la aeroportul Bucu­reşti, însă acesta ar urma să fie gata în mai multe etape, dar unele proiecte din acest plan sunt abia la studiul de fezabilitate. Investiţiile în aeroporturile locale ar urma să crească considerabil traficul de pasageri şi să modernizeze infrastructura aeroportuară.

     

     

     

  • Producătorul de panificaţie Pambac a finalizat 2023 cu un profit de 4,5 mil. euro, la afaceri de 293 mil. euro, de peste patru ori mai mari

    ♦ Parte din creştere vine din activitatea de trading de cereale, segment pe care compania activează din 2023.

    Pambac, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de produse de morărit şi de paste făinoase, a finalizat anul 2023 cu o cifră de afaceri de aproximativ 293 mil. euro, de 4,6 ori mai mare faţă de anul anterior, când afacerile companiei au fost de aproape 64 mil. euro (circa 314,5 mil. lei), potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Pro­fitul estimat de oficialii Pambac pentru 2023 este de 4,5 mil. euro.

    „Cifra de afaceri din 2023 este rezul­tatul comercializării produselor obţinute în procesul de producţie pe pieţele pe care activăm, dar şi a activităţii de trader de cereale, activitate pe care Pambac nu a desfăşurat-o în trecut. Deţinem 8 silozuri de cereale situate în zonele de sud şi est, care ne asigură materia primă pentru activitatea noastră de producţie, dar şi posibilitatea de a oferi cereale la preţuri competitive“, a declarat pentru ZF Transilvania Mirela Totu, marketing manager Pambac.

    Producătorul de panificaţie este pre­zen­tă în principalele reţele internaţionale şi naţionale din comerţul modern – hipermarket, supermarket, discounteri şi cash&carry. Produsele Pambac se găsesc în Kaufland, Auchan, Mega Image, Profi, Metro, Selgros, dar şi în lanţurile româneşti de retail, conform ultimelor date.

    De asemenea, compania are propriile magazine Pambac şi Pambac Caffe, situate în puncte strategice din Bacău, orientante pe direcţia de retail convenience, fiind definite ca spaţii destinate exclusiv cumpărăturilor pentru acasă, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie. Pambac comercializează în această reţea produsele proprii de panificaţie, patiserie, cofetărie, morărit şi paste făinoase, dar şi produse de băcănie care asigură completarea coşului zilnic, mărci consacrate în piaţă, furnizate de colaboratori.

    „Sunt pieţe importante în consumul de produse alimentare de bază, puternic impactate de schimbările ultimilor ani, care au determinat modificarea obiceiurilor de consum şi de achiziţie a produselor la raft. Dacă ne referim la produse ambalate, rezultatul a fost o comprimare a pieţelor pe care activăm, între 5-10%, conform datelor de retail pe care le avem. A fost afectată de asemenea segmentarea, consumatorii îndreptându-se fie pe produse low price «în proporţie de peste 50% se achiziţionează private label», fie spre branduri puternice, care au reuşit să stabilească conexiuni solide în piaţă şi în care consumatorii au încredere.“, a spus Mirela Totu.

    Portofoliul Pambac include brandurile Pambac, Grania, Ciao Pasta, Pâine Plămădită şi Bogată. Produsele Pambac sunt disponibile pe întreg teritoriul României, în marile reţele de retail, atât naţionale, cât şi internaţionale, dar şi în magazine din Italia, Spania, Germania, Olanda, Marea Britanie, Irlanda.

    Pambac a investit anul trecut aproximativ 1,2 mil. euro în linii de ambalare a pastelor făinoase scurte, care oferă posibilitatea ambalării automate la cutii a pastelor produse, cu o capacitate de 40 de tone pe zi, dublând astfel randamentul de producţie al companiei.

    „Continuăm proiectul de modernizare al fabricii de paste făinoase şi în acest an, cu linii automate de ambalare, paletizate şi stocare a pastelor lungi. Investiţia, care se ridică la aproximativ 4 milioane de euro, se va realiza din finanţare proprie, prin reinvestirea profitului obţinut în anul anterior. Ne-am propus să retehnologizăm şi cele doua mori de grâu şi porumb prin înlocuirea de componente, achiziţia de instalaţii necesare pentru a optimiza ambalarea, paletizarea şi stocarea produselor. Valoric, această investiţie se ridică la aproximativ 4,85 milioane de euro şi se va realiza prin accesarea de fonduri europene.“, a mai spus Mirela Totu. Compania a ajuns în prezent la 534 de angajaţi, dintre care 70% fac parte din personalul calificat, specializat în producţia alimentară.

     

    Cine deţine Pambac

    Cătălin Grigoriu, unul dintre cei mai puternici antreprenori din Bacău, a decis în 2018 să cedeze partea sa de acţiuni din producătorul de panificaţie Pambac partenerului său Eusebiu Guţu, care a devenit acţionar unic al Pambac prin intermediul companiei Popasul Trebeş. Înfiinţat în 1968, producătorul Pambac se numără printre cei mai mari jucători pe piaţa de paste făinoase, morărit şi panificaţie din România. Cătălin Grigoriu şi Eusebiu Guţu au devenit acţionari ai Pambac în 2012, atunci când au preluat producătorul de panificaţie de la membrii consiliului de administraţie al companiei, care erau şi acţionarii producătorului, conform datelor de la acea vreme. Tranzacţia s-a ridicat la 10-15 milioane de euro, potrivit estimărilor ZF de la aceea vreme. Cei doi antreprenori au devenit acţionari ai Pambac prin intermediul distribuitorului de îngrăşăminte şi pesticide Comfert, controlat atunci de Cătălin Grigoriu, şi prin traderul de materii prime agricole Popasul Trebeş, deţinut de Eusebiu Guţu.

    Vânzările de paste sunt estimate la 518 de milioane de lei în 2023, în creştere cu peste 30% faţă de 2020, conform datelor oferite de compania de analiză şi cercetare de piaţă Euromonitor International la solicitarea ZF. Avansul se datorează preţurilor mai mari ale pastelor, cauzate de costurile mai mari pentru materii prime şi utilităţi, ci nu dintr-o creştere în volum, potrivit producătorilor din această piaţă. Consumul de paste făinoase în România este de circa 2,5 kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în Uniunea Europeană ajunge la 10 kilograme, iar în Italia, care este cel mai mare consumator de paste din lume, la 23 kilograme pe cap de locuitor în 2022, conform Eurostat.

    laurentiu.cotu@zf.ro      

     

  • Resursele balneare, departe de a-şi fi atins potenţialul. Doar şase dintre cele 30 de staţiuni balneare din România au atras investiţii de 90 mil. euro. Rezultatul? Dublarea numărului de turişti

    ♦ Băile Felix, Băile Herculane, Borsec, Eforie, Lacu Sărat şi Sovata sunt staţiunile care au beneficiat de investiţii sau unde există proiecte de modernizare ♦ Doar câţiva antreprenori duc în spate dezvoltarea turismului balnear ♦ Un proiect în turismul balnear necesită investiţii substanţiale, iar investitorii lipsesc.

    România numără 30 de staţi­uni balneare cu resurse bo­ga­te în minerale şi ape termale unde se pot trata diverse afec­ţiuni, însă mai puţin de un sfert dintre acestea au beneficiat de in­ves­tiţii sau au proiecte de modernizare în desfăşurare. Băile Felix, Băile Herculane, Borsec, Eforie, Lacu Sărat şi Sovata sunt sta­ţiunile care au în derulare investiţii sau au proiecte finalizate recent. În ultimii ani, sta­ţiunile balneare au avut proiecte de moder­nizare şi investiţii totale în valoare de 90 mi­li­oane de euro, potrivit datelor adunate de ZF pe baza informaţiilor făcute publice de companii în ultimii ani.

    Multe staţiuni balneare nu au beneficiat de investiţii timp de zeci de ani nici din partea autorităţilor locale, nici din partea mediului pri­vat care nu a fost intere­sat să îşi verse capitalul în astfel de zone. Multe staţiuni sunt în paragină, iar hotelurile existente amintesc de vremea în care au fost construite, în urmă cu câteva decenii.

    Turismul balnear este unul dintre seg­mentele pieţei turistice locale cu cel mai mare potenţial, fiind un tip de turism care se poate adresa oaspeţilor pe tot întreg anul, fără a fi afectat de sezonalitate precum sunt staţiunile montane sau cele de pe litoral. Cu toate acestea, turismul balnear nu s-a dezvoltat la potenţialul său şi doar câţiva antreprenori au avut curaj să intre pe acest segment de business. Specialiştii din piaţă spun că o investiţie într-o zonă balneară necesită costuri mult mai mari decât într-un alt tip de turism. Diferenţa e făcută de centrele de tratament şi de spa care necesită investiţii în plus pe lângă cazare şi facilităţi de alimentaţie.

    Una dintre staţiunile care au reuşit să atragă tot mai mulţi turişti este Băile Felix, unde compania Turism Felix deţine cinci ho­teluri. Compania a investit în unele dintre uni­tăţile sale de cazare pentru a le aduce la standardele actuale. Cea mai recentă in­vesti­ţie derulată de Turism Felix a fost în aqua parkul Venus, care a necesitat circa 14 milioane euro. În urma investiţiilor făcute de Turism Felix, toată staţiunea a reuşit să se ridice şi să atragă numeroşi turişti străini şi români. Compania controlează hotelurile International, Termal, Nufărul, Poieniţa, Mureş, dar şi ştrandul Apolo Felix şi complexul Lotus Therm Spa & Luxury Resort.​​

    În zece ani, Băile Felix şi-a dublat numărul de turişti. În 2012, localitatea Sânmartin, din care face parte Băile Felix, a înregistrat 125.000 de turişti, pe când în 2022, ultimul an pentru care există date publice, staţiunea a primit 252.000 de turişti, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Băile Herculane, care era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care  împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent, are clădirea emblemă a staţiunii – Baia Neptun – în plină degradare cu risc de prăbuşire. Alte clădiri din staţiune se află în aceeaşi situaţie.

    Cu toate acestea, Bacolux a investit în renovarea a două hoteluri pe care le deţine în staţiune peste 12 milioane de euro.

    Mai mult, Nicolae Căpuşan, proprietarul complexului turistic SunGarden Resort din Cluj, investeşte două milioane de euro în renovarea hotelului Decebal din Băile Herculane, pe care are de gând să îl deschidă cu o clasificare de 5 stele. Proiectul ar urma să fie gata în 2025.

    Un singur lanţ internaţional a intrat în staţiunile balneare din România, anume Ensana, care deţine unităţi de cazare în Sovata. Staţiunea este cunoscută pentru lacurile cu ape clorurate şi sodice, care au proprietăţi terapeutice pentru mai multe afecţiuni. În apropiere de Sovata se află şi salina Praid, denumită de specialişti „Solniţa Europei“, acesta fiind şi locul în care se face terapie în mine de sare încă din 1960.

    Grupul ungar operează în România hotelurile Sovata Health Spa Resort (patru stele), Brădet Health Spa (patru stele) şi Ursina Health Spa Hotel (trei stele), fostul Făget. Cele trei hoteluri au în total 800 de locuri cazare. Lanţul hotelier Ensana deţine 56 de hoteluri în Ungaria, Cehia, Slovacia, Marea Britanie şi România.

    Grupul a investit în renovarea hotelurilor din staţiune însă are în plan extinderea capacităţii de cazare astfel încât să ajungă la 1.000 de locuri de cazare. Investiţia ar putea ajunge la circa 20 mil. euro.

    Un antreprenor care a intrat în sectorul balnear este Vasile Dogărescu, care are businessuri în agricultură şi un lanţ de benzinării sub numele Eldomir. Antreprenorul a investit 20 milioane euro în construirea Alma Resort din Lacu Sărat, o staţiune aflată în paragină. Singura clădire nouă şi modernizată în staţiune este chiar Alma Resort.

    De asemenea, grupul ANA Hotels, controlat de George Copos, investeşte 10 milioane euro în renovarea hotelului Europa din Eforie Nord. Hotelul din Eforie Nord a fost deschis în urmă cu 20 de ani şi a trecut prin mai multe programe de modernizare, ultimul în 2018, când a fost lansat conceptul „Techirghiol Pool“. Proiectul a vizat atunci crearea la „Europa“ a unui mic Lac Techirghiol, ce oferă proceduri cu nămol rece.

    Nu doar mediul privat a investit în staţiunile balneare, cât şi autorităţile publice. Consiliul Judeţean Harghita şi Ministerul Dezvoltării au investit 9 milioane euro într-un centru balnear în Borsec. Centrul balnear cuprinde un centru spa şi o bază de tratament, cu o suprafaţă de 2.900 metri pătraţi şi o capacitate de 1.000 persoane pe zi în sezonul de vară şi 700 persoane în timpul iernii.

    Dezvoltarea turismului balnear a fost dusă în spate doar de câţiva investitori locali, ceea ce face ca staţiunile balneare să nu se dezvolte la potenţialul lor. Pentru a putea creşte este nevoie de mai multe investiţii şi interes din partea mediului privat şi a autorităţilor publice.

     

  • Regele Charles, prima ieşire publică de la anunţul privind cancerul

    Regele Charles a participat duminică la slujba de la biserica din Sandringham, în prima sa ieşire publică de când Palatul Buckingham a anunţat că suveranul a fost diagnosticat cu cancer, scrie Reuters.

    Regele, îmbrăcat într-un palton maro şi purtând o umbrelă, a făcut cu mâna când a sosit împreună cu soţia sa, Camilla, la biserica St Mary Magdalene din Sandringham, în estul Angliei.

    Palatul Buckingham a anunţat luni că Regele Charles, în vârstă de 75 de ani, a fost diagnosticat cu o formă de cancer. Regele se află pe tron de mai puţin de 18 luni, după moartea mamei sale, regina Elisabeta.

    Regele, care îşi petrece timpul la Sandringham, a emis sâmbătă un mesaj în care îşi exprimă recunoştinţa faţă de cei care i-au transmis mesaje de susţinere după anunţarea diagnosticului.

    În timp ce se află sub tratament, Regele Charles şi-a amânat angajamentele publice, dar intenţionează să continue o mare parte din activitatea sa privată în calitate de monarh, inclusiv să aibă audienţa săptămânală cu primul ministru şi să se ocupe de documentele de stat.

  • Cum să te fereşti de fenomenul care a luat prin surprindere internetul şi a luat amploare şi în România. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi Marcel Ciolacu s-au numărat printre primele „victime” ale deepfake VIDEO

    Fenomenul deepfake – prin care este folosită inteligenţa artificială pentru a „fura” înfăţişarea unui individ– a început să se răspândească vertiginos pe internet şi a afectat şi importanţi reprezentanţi ai statului român. În prezent, metodele de depistare ale conţinutului video de tip deepfake nu sunt foarte diverse şi se rezumă doar la atenţia utilizatorilor de pe diverse platforme sociale şi internet în general.

    „Deepfake este un fenomen care se rezumă la a crea un produs sintetic, adică faţa şi vocea unei persoane, acestea fiind false. Pentru depistarea acestor lucruri am putea să fim atenţi. În momentul de faţă există deepfake-uri care pot fi depistate în momentul în care vedem mişcarea feţei sau a buzelor. Cam în zona asta trebuie să ne îndreptăm, să fim foarte vigilenţi atunci când consumăm foarte mult conţinut online”a declarat Alexandru Amarghiloaei, etichal hacker, Centric IT Solution România, la ZF Live

    IT-iştii care lucrează şi experimentează cu inteligenţa artificială susţin că momentan nu există un produs tehnologic care să ajute utilizatorul să facă diferenţa între conţinutul real şi cel falsificat. Cu toate acestea, ei sunt de părere că în viitor se va dezvolta o soluţie de tehnologie bazată pe inteligenţa artificială care să protejeze utilizatorii de tentativele de fraudă şi dezinformare lansate cu ajutorul deepfake.

    „În momentul de faţă singurul instrument de control este atenţia noastra şi capacitatea de a verifica din mai multe surse. Pe viitor se vor dezvolta produse software care să bată aceste produse, un fel de AI versus AI, care să poată depista dacă acel produs este real sau nu. Tot ceea ce ne rămâne dacă am fost victima unui deepfake este să evaluăm consecinţele şi să vedem ce daune s-au produs” a mai declarat Amarghiloaei la ZF Live.

    Presa internaţională a reacţionat recent la implicarea lui Mugur Isărescu, cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale din lume, în fenomenul deepfake care încuraja investiţii frauduloase.

    Episodul subliniază existenţa unei campanii de dezinformare al cărei scop este diminuarea încrederii pe care o are societatea în instituţiile de bază ale statului român. Videoclipuri similare au circulat în ultimele zile, într-unul dintre ele apărând Marcel Ciolacu, care în mod identic, promovează scheme frauduloase.

     

  • Hobby de CEO. Marinela Ardelean, Proprietar, Wines of Romania: „Practicarea unui hobby, în cazul meu, este indispensabilă, cel puţin pentru zona de vin şi gastronomie”

    Critic de vin şi autor, organizator de evenimente în lumea vinului, jurat la concursuri internaţionale de vin, Marinela Ardelean povesteşte că profesia actuală s-a născut „la intersecţia dintre hobby-uri. Cititul, călătoriile, oamenii şi gusturile noi au întâlnit vinul”.

    Antreprenoarea, care este expert în vinuri şi băuturi spirtoase, are un doctorat în marketing cu tema vinul românesc, brand de ţară, şi este speaker şi ambasadoare a vinurilor româneşti în lume. În plus, este business development manager în Asia-Pacific şi America de Nord pentru cel mai mare importator de vinuri italiene din America de Nord, Etika Wines, dar şi business development manager în Europa pentru Foss Marai Spumante.

    Deşi a crescut în în Maramureş, despre care spune că „este cea mai frumoasă regiune din lume”, Marinela Ardelean şi-a descoperit pasiunea pentru vin şi băuturi spirtoase în timp ce locuia în Italia, ţară ce a devenit a doua ei casă. Dragostea pentru cultura italiană a inspirat-o, mai târziu, realizând prima ei carte, cea în care a asociat vinurile româneşti încă necunoscute cu mâncăruri din rafinata bucătărie italiană. Premiată şi scrisă în ambele limbi, italiană şi română, a fost prima carte în care au fost asociate vinurile unei ţări cu mâncarea altei ţări.În Italia a absolvit programul Executive MBA la MIB Trieste School of Management, studiind, în acelaşi timp, sistematic, vinul şi dezvoltându-şi cunoştinţele referitoare la aspectele economice mai complexe – marketingul, brandingul şi specificul local. Este perioada în care a început să participe, în calitate de membru al juriului, la unele dintre cele mai importante concursuri de vinuri şi băuturi spirtoase din întreaga lume, experienţe ce i-au îmbogăţit autoritatea de expert şi critic.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Burduja, scrisoare de intenţie cu Lockheed Martin: Pas spre dezvoltarea producţiei de baterii

    Ministrul Energiei Sebastian Burduja a anunţat că a semnat la Boston o scrisoare de intenţie cu Lockheed Martin, ceea ce constituie, în opinia lui, un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producţie a bateriilor în România.

    „Cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii, am semnat la Boston o scrisoare de intenţie cu Lockheed Martin, companie americană de top în domeniile aerospaţial, militar şi energetic. Este un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producţie a bateriilor în România. Şi nu orice fel de baterii, ci bateriile de ultimă generaţie produse de Lockheed Martin, GridStar Flow (baterie de flux redox), o soluţie inovatoare de stocare a energiei la scară largă pentru aplicaţii utilitare, comerciale, industriale şi militare. Este o tehnologie rentabilă şi eficientă pe termen lung, cu o durată de viaţă operaţională de 20 de ani şi care, foarte important, nu depinde de materii prime critice şi este prietenoasă cu mediul”, a scris duminică, pe Facebook, Sebastian Burduja.

    Conform acestuia, compania americană caută să stabilească parteneriate strategice pentru a dezvolta capacităţi de producţie GridStar Flow pe pieţele din întreaga lume.

    „Au ales să exploreze România datorită poziţiei strategice, a capacităţii de producţie, a competenţelor inginerilor noştri, dar mai ales pentru că avem potenţialul de a deveni lider european în domeniul securităţii energetice şi al stocării energiei pe termen lung. Toate acestea înseamnă locuri de muncă bine plătite, prestigiu şi exporturi de valoare adăugată mare pentru România. Am văzut cu ochii noştri o asemenea capacitate de stocare în baterii lângă Boston. Funcţionează perfect, la standardele Lockheed Martin”, adaugă ministrul Energiei.

    El susţine că poate fi dezvoltată astfel în ţara noastră o unitate de producţie care va deveni un furnizor unic de flux GridStar în Uniunea Europeană şi în regiune. Stocarea în baterii este tot mai importantă pentru sistemul energetic naţional, în contextul creşterii ponderii de producţie intermitentă a energiei din surse regenerabile.

    „Cu Lockheed Martin am colaborat încă din mandatul trecut de ministru al cercetării, inovării şi digitalizării. Compania americană a început atunci un parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj Napoca pentru dezvoltarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială. Este al doilea centru de cercetare-dezvoltare al Lockheed Martin din întreaga lume, după laboratorul din Australia”, aminteşte ministrul.

  • Curăţăm piscine

    Pasiunea pentru skateboarding îi împinge pe mulţi dintre practicanţii acestui sport să caute locuri noi în care să se desfăşoare, considerând spaţiile amenajate de autorităţile din diverse oraşe repetitive, aşa că de ani de zile se antrenează în piscine goale, scrie Wall Street Journal. Cum însă accesul la acestea nu e chiar atât de facil, având în vedere că cea mai mare parte a lor sunt deţinute de persoane particulare care şi le-au construit pe lângă case, cei care doresc să le utilizeze ca să se dea cu placa au trebuit să fie inventivi. Astfel, unii şi-au făcut firme de curăţat piscine şi eventual amenajări peisagistice, oferindu-şi gratuit serviciile în cazul în care clienţii sunt de acord să le permită să se antreneze în bazinele lor.

  • Vremea imperiilor de miliarde ar putea să apună: Un nou curent începe să prindă contur, iar principala lui ţintă sunt mega-bogaţii. Mesajul este simplu: Este timpul ca miliardarii să coboare din rai şi să înceapă să plătească taxe!

    Elon Musk, CEO-ul celui mai important producător de automobile electrice din lume, are darul ca la fiecare ieşire publică să stârnească controverse, dar şi să ridice întrebări cu privire la modul în care ar trebui să funcţioneze lumea în prezent.

    CEO-ul Tesla a ameninţat că va ieşi din Delaware, Texas, împreună cu compania sa, după ce un judecător i-a blocat salariul de 55,8 miliarde de dolari – cel mai mare din istoria corporaţiilor americane sau poate din înteaga istorie, scrie Financial Times.

    Cea mai recentă ieşire a lui Musk a readus în lumina reflectoarelor o serie de întrebări extrem de importante:

    Cât de multă bogăţie ar trebui să fie lăsat un om să acumuleze? Este necesar ca naţiunile sa înceapă taxarea miliardarilor?

    Modul în care fiecare ţara va alege să impună taxe pe averea super-bogaţilor este o problemă ce necesită propria dezbatere, însă dincolo de detaliile tehnice, începe să se contureze un curent clar care pledează pentru un singur obiectiv: taxarea miliardarilor.

    De-a lungul timpului au început să se adune tot mai multe voci care pledează pentru această cauză, susţinând că societatea ar beneficia de pe urma miliardelor taxate, iar povara fiscală a oamenilor simpli s-ar mai diminua.

    Potrivit Forbes, numărul celor mai bogaţi dintre bogaţi, a crescut semnificativ în ultimii 40 de ani. În 2023, celebra publicaţie identifica 2,640 de super-bogaţi, număr care a crescut de aproape 19 ori din 1980.

    Conform datelor analizate de EU Tax Observatory, în aceeaşi perioadă de timp bogăţia la nivel global s-a bucurat de o creştere spectaculoasă, însă cea mai surprinzătoare evoluţie au avut-o averile miliardarilor.

    O parte semnificativă din oamenii cu venituri peste medie, categorie unde intră bancherii, avocaţii sau micii antreprenori, se opun taxării miliardarilor, temându-se că primii vizaţi vor fi super-bogaţii apoi chiar ei.

    Cu toate acestea, potrivit economiştilor, chiar această categorie de oameni s-ar număra printre primii câştigători ai impozitării averilor uriaşe, pentru că ei suportă o mare parte din povara fiscală.

    Economistul francez Thomas Piketty propune cote de impozitare de 90% pentru averile de peste 2 miliarde de euro. El notează că SUA a impozitat diversele fluxuri de venituri ale persoanelor foarte bogate la aproximativ acest nivel din 1950 până în 1980, generând o epocă de creştere economică impresionantă.

    Piketty concluzionează că impozitarea miliardarilor ar permite guvernelor să reducă impozitele pe proprietate, care sunt, de fapt, impozite pe avere pentru oamenii obişnuiţi. De asemenea, guvernele ar putea folosi veniturile pentru a crea fonduri fiduciare pentru persoanele din patura de jos a societăţii, care de obicei nu deţin aproape nicio avere.

    Totuşi, problema ridicată de taxarea miliardarilor nu este atât de simplă, pentru că aduce o altă întrebare: Pot guvernele să gestioneze în mod responsabil şi optim miliardele pentru a spori bunăstarea societăţii?

    Dilema impozitărilor averilor de miliarde rămâne încă fără un răspuns concret, atâta timp cât încă nu se ştie dacă guvernele care ar pune mâna pe bani ar fi în stare sa-i gestioneze cum trebuie. Cu toate acestea, vocile care susţin impozitarea celor mai bogaţi dintre bogaţi încep să se adune în număr tot mai mare.