BusinessMagazin

Blog

  • Castiguri in vreme de criza

    Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS.

    Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare.

    Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte.

    Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere).

    „In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

    La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000.

  • Publicitate locala, deci pe internet

    Publicitatea de provincie, facuta pentru a ajunge la consumatori care nu locuiesc in New York sau Los Angeles, este o piata de 8,5 miliarde de dolari (aproape 6 miliarde de euro). Acest buget se imparte intre publicatiile si televiziunile locale, site-uri si cartile de telefoane Yellow Pages intr-un raport nu tocmai obisnuit. 43,7% revine domeniului online, conform companiei de analiza a pietei Borrell Associates. Aceasta in vreme ce doar acum trei ani ziarele si revistele locale atrageau aproape jumatate din bugete, restul fiind impartit aproximativ egal intre celelalte media purtatoare de publicitate. „Presa scrisa locala s-a concentrat prea puternic pe apararea vanzarilor sale clasice, pentru produsele tiparite, in loc sa vada internetul ca pe un mediu nou si competitiv“, a declarat in Wall Street Journal Gordon Borrell, directorul agentiei care a realizat acest studiu.

    Vestea buna pentru publicatiile scrise e ca se afla pe o piata care oricum creste, cea a publicitatii de provincie. Anul acesta, piata totala este asteptata sa creasca pana la 12,6 miliarde de dolari (8,75 miliarde de euro), cu 48% mai mult decat in 2007. Vestea proasta e ca publicatiile traditionale fac destul de greu trecerea la online, audientele captate prin variantele online ale publicatiilor punctand doar cu 7,1% la incasarile proprii.

    In aceasta transformare, cateva trusturi au abordat strategii distincte. McClatchy, un trust de 31 de cotidiene americane locale, si-a regandit tarifele de publicitate si structura pachetelor de vanzare pentru a fi asemanatoare celor online. Trustul de presa Gannett administreaza acum 50 de retele sociale pe internet adresate mamelor si familiilor, parte a unei strategii mai largi care urmareste cresterea vanzarilor online prin asa-numitele site-uri hiperlocalizate.

    S-ar putea sa fie insa prea tarziu. Audienta locala incepe sa devina un obiectiv important si pentru gigantii online Google si Yahoo!. Din ce in ce mai mult, media traditionale care nu au puterea unei acoperiri nationale se aliaza cu acestia doi pentru a face fata schimbarii.

    Acum mai bine de un an, Yahoo! a semnat acorduri cu aproximativ 6 trusturi de presa pentru a crea o retea publicitara ce include atat spatii online, cat si offline. De atunci numarul lor a crescut permanent, iar titlurile reprezentate acum au ajuns la aproape 300 in Statele Unite.   

  • Tot tu

    Intre mai multe alte topuri, Time a publicat in ultimul numar din 2007 un clasament al celor mai bune 10 site-uri, urmand propriile considerente. Lemonade.com nu este cel mai cunoscut sau folosit dintre site-uri (e lansat recent), dar ar putea schimba comertul pe internet, pentru ca foloseste o abordare noua: ii plateste pe cei care recomanda un produs. Pe traseul vanzator-cumparator – mai exact intre mari magazine online si cumparatori pe internet – cel care recomanda un produs dintr-un magazin primeste 80% din comisionul de vanzare. Restul de 20% revin Lemonade, pentru ca pune la dispozitie locul de intalnire, site-ul, si pentru ca el e cel care stabileste acorduri cu magazinele online care sunt dispuse sa plateasca extra intre 5% si 20% din pretul produselor celui ce-i aduce cumparatori. Acordurile difera cu fiecare retailer in parte, unele fiind dispuse chiar sa ofere 10 dolari pentru un client nou sau sa puncteze si vizitele pe site care nu se transforma in cumparaturi.

    Numele magazinului e inspirat de micile afaceri ale copiilor americani care vand sucuri in fata casei trecatorilor din standuri colorate injghebate ad-hoc, pentru bani de buzunar. Nici Lemonade.com nu va aduce altceva decat bani de buzunar majoritatii celor care isi fac stand pe site. Veniturile obtinute ajung la utilizatori in conturile de PayPal, cel mai cunoscut serviciu de microplati pe internet. „Daca vorbesti cu persoane de 13-25 de ani si le spui ca pot face 15-30 de dolari pe luna recomandand altora ce sa cumpere, vei vedea ca e o veste foarte buna pentru ei“, spune Thomas Zawacki, unul din cei doi fondatori, intr-un interviu acordat New York Times. Tot el spune ca cele mai recomandate produse de pana acum au fost telefoanele mobile si iPod-urile.

    Utilizatorii romani cu cont PayPal pot folosi serviciul amenajand propriul chiosc de limonada, restrictia fiind faptul ca e musai ca aceia care cumpara produsele recomandate sa fie din Statele Unite.

    Alegerea Time s-ar putea dovedi inspirata. Pana la urma, blogul a devenit foarte utilizat si pentru ca permite oricui, fara cunostinte tehnice, sa-si realizeze propriul site din cateva clicuri. Lemonade.com merge mai departe. Oricine isi poate face acum un magazin online.           

  • Meciul titanilor

    La Sun Microsystems, unde a fost director pentru tehnologie (chief technology officer – CTO), Schmidt a asistat la modul cum presedintele companiei, Scott G. McNealy, s-a ridicat impotriva Microsoft si cum i-a catalogat pe conducatorii acestui grup, Steven A. Ballmer si Bill Gates, drept „Ballmer si Butthead“. Ulterior, in timpul celor patru ani petrecuti ca director executiv la Novell, Schmidt spunea adesea ca ar fi o prostie din partea oricarui rival sa incerce sa concureze „cu gigantul“, pentru ca n-ar face decat sa zgandare mania Microsoft.

    Apoi, cu sase ani in urma, Schmidt a prins postul de director executiv la Google si astazi se afla la conducerea unuia dintre cei mai inventivi si spectaculosi jucatori din industria computerelor, liderul de necontestat in cautarile pe internet si in publicitatea online. Cu resursele sale extinse si ochiul atent la noile piete, Google a inceput sa ofere produse online care lovesc chiar in inima puterii financiare a Microsoft: aplicatii de editare de text si de grafice.   

    Infruntarea in plina desfasurare dintre Google si Microsoft promite sa fie o inclestare de poveste in lumea afacerilor. Are sanse sa contureze viitorul ambelor companii si sa dea seama de modul cum consumatorii si corporatiile lucreaza, achizitioneaza, comunica si cum isi organizeaza viata in mediul digital. Google vede toate acestea intamplandu-se pe serverele sale la distanta din centre de date indepartate, accesibile de pe internet prin intermediul unui manunchi de dispozitive cu si fara fir – o structura cunoscuta sub numele de „cloud computing“. Microsoft vede si el un viitor al internetului, dar unul al carui centru de greutate ramane strans legat de software-ul pentru calculatoare personale dezvoltat de companie. Si de aici conflictul intre cele doua abordari.

    Dar intr-un interviu prelungit, acordat la campusul Google din Mountain View, California, Schmidt urmeaza obiceiurile din trecut. Isi ascunde strategiile. Cand vorbeste cu modestie despre o miscare pe care majoritatea industriei o vede ca pe un asalt al Google impotriva Microsoft, Schmidt face tot posibilul sa spuna ca de fapt e cu totul altceva.    

    Nu, spune el, nu s-a gandit nimeni la inlaturarea Microsoft anul trecut, atunci cand Google a introdus un pachet de aplicatii software online numit Google Apps, care include servicii de e-mail, mesagerie instant, calendare, procesare de cuvinte si tabele. Toate sunt versiuni mai simple ale programelor costisitoare care alcatuiesc profitabilul pachet Office al celor de la Microsoft, iar Google le ofera gratuit consumatorilor. Cu toate acestea, spune Schmidt, Google Apps nu sunt altceva decat un pas natural in efortul Google de a oferi mai multe capacitati de procesare utilizatorilor de internet. „Pentru majoritatea oamenilor“, spune el, „computerele sunt complicate si imprevizibile“, datorita defectiunilor si asaltului virusurilor. Daca Google poate oferi pe internet servicii proprii unui calculator, atunci „aceasta va fi o imbunatatire vizibila in vietile oamenilor“, spune el.  

    Ca sa explice, Schmidt se duce catre o plansa. Deseneaza un dreptunghi si insira o lista cu lucrurile care se pot face in „cloud“-ul („norul“ de legaturi) cu centrul pe internet. Apoi, Schmidt adauga ca lista se extinde pe masura ce conexiunile la internet devin tot mai rapide si software-ul de internet se imbunatateste. Intr-o sectiune a dreptunghiului, cam 10%, el hasureaza ce nu se poate face cu ajutorul Google Apps, precum procesarea de grafice elaborate. Asadar, in filozofia Google, 90% din lucrul cu calculatorul se va face in cele din urma cu ajutorul acelui „nor“? „Din punctul nostru de vedere, da“, spune Schmidt. „E un raport 90 la 10“. Inauntrul norului se afla „aproape tot ce ai de facut intr-o companie, aproape tot ceea ce face un angajat calificat“.

    Schmidt crede, evident, ca auspiciile istoriei si ale tehnologiei sunt in favoarea Google. Microsoft insa, bineinteles, nu are de gand sa stea degeaba si sa se uite. Compania a cheltuit miliarde de dolari incercand sa ajunga din urma Google in serviciile de cautare si de publicitate online, pana acum fara succes. Si companiile se lupta in promisiuni, in noi si noi terenuri – hartile online, fisierele video online sau software-ul pentru telefoane mobile. „Principiul de baza al Google este sa incerce sa schimbe toate regulile din lumea software-ului“, spune David B. Yoffie, profesor la Harvard Business School. Daca Google va reusi, spune Yoffie, „o mare parte din valoarea pe care Microsoft o furnizeaza astazi poate deveni caduca“.

    La Microsoft, remarcele lui Schmidt sunt percepute ca strigate de lupta. Microsoft traieste din software-ul traditional instalat pe calculatoarele personale, iar directorii companiei considera o fantezie perspectiva ca 90% din utilizarea calculatorului sa se faca prin intermediul internetului. „Este, bineinteles, total fals, luand in calcul unde se afla piata astazi si incotro se indreapta“, spune Jeff Raikes, presedinte al diviziei de business a Microsoft, care include produsele Office. Pentru Raikes, provocarea Google este un atac la Microsoft care este si prost coordonat, si arogant. „Accentul este pus pe propriul interes competitiv, pe incercarea de a submina Microsoft, in loc sa fie pus pe ce-si doresc clientii sa poata face“, spune el.

  • Prea multa ciocolata

    Elvetienii consuma anual peste 11 kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, situandu-se pe locul al doilea in lume, dupa britanici, in materie de apetit pentru acest produs. Ciocolatierii incearca sa-i atraga cu noi sortimente, dar au ceva de lucru daca vor sa-si convinga consumatorii, deoarece majoritatea prefera inca traditionala ciocolata cu lapte.

    Producatorii de ciocolata din Zürich, paradisul iubitorilor acestui desert, unde magazinele de specialitate umplu locul printre sediile unor mari banci ca UBS sau Credit Suisse ori alaturi de magazinele Chanel sau Cartier, incearca sa inoveze retetele, introducand ingrediente ca ardeiul iute sau sofranul. Se organizeaza si degustari, ca la vinuri, sau propuneri sofisticate – acum mai mult ca niciodata se cauta ciocolata cu origine simpla, adica aceea preparata din cacao provenita dintr-o singura regiune, iar fabricantii incearca sa indrepte consumatorii spre varietatile de ciocolata amaruie, considerata mai pura si mai sanatoasa. Strategia pe care se pedaleaza cel mai mult se bazeaza pe insistenta asupra rolului benefic al ciocolatei asupra sanatatii, dupa ce o multime de descoperiri recente in acest sens au aratat ca ea este la fel de benefica pentru inima ca vinul rosu.

    O alta problema de rezolvat pentru comercianti este de a asigura disponibilitatea ciocolatei in cat mai multe locuri, de la magazine la automate, ca aliment solid sau ca bautura, pentru a „pacali“ astfel saturatia pietei. „Poti chiar si sa oferi ciocolata, nu pe gratis, dar mult mai ieftin, numai ca nici asta nu va putea creste cantitatea pe care o consuma elvetienii“, spune Franz Urs Schmid, seful Chocosuisse, asociatia producatorilor de ciocolata din tara cantoanelor. Numai ca si scaderea de pret e improbabila: in lunile urmatoare, spune Schmid, sunt de asteptat scumpiri, pentru ca pretul laptelui praf, unul din ingredientele de baza, s-a dublat in ultimul an.

  • Povestea unei legende

    In 1994, Pelé il declara „Cel mai bun fotbalist al World Cup“, tot in acelasi an Johan Cruyff il numea „Cel mai bun decar din Europa“, iar revista World Soccer il situa pe locul 4 in topul celor mai buni fotbalisti din lume. Asa a ramas Gheorghe Hagi in istoria fotbalului mondial. DVD-ul „Hagi, Volumul I, Nationala“ prezinta retrospectiva unei cariere de exceptie si este primul din colectia „Hagi“, care va include 3 DVD-uri. Volumul I surprinde emotia, bucuriile, succesele si implinirea unui om care a reusit sa transforme fotbalul intr-un spectacol, fermecand mii de fani din intreaga lume. Atat volumul I, cat si urmatoarele DVD-uri din colectie reprezinta primul proiect caritabil initiat de Fundatia Gheorghe Hagi, banii stransi urmand a fi folositi in diverse campanii umanitare.

  • Aggiornamento la Roma

    Galeria Gagosian, deschisa de catre milionarul american Larry Gagosian, considerat cel mai influent distribuitor de arta din lume, se afla pe aceeasi strada cu muzeul de arta contemporana al orasului, inchis de patru ani de zile pentru renovare. Milionarul american mai detine galerii de arta la Londra, New York si in Beverly Hills, iar Roma l-a atras, dupa cum marturiseste, pentru ca este „gigantul adormit“ al artei moderne. Demersul lui Gagosian a fost salutat inclusiv de administratia muzeelor de arta din Roma, seful acesteia, Claudio Strinati, fiind de parere ca orasul expune un numar mare de opere renascentiste si clasice si tinde, in mod gresit, sa lase arta contemporana sa fie expusa doar la Milano, Venetia si Torino. Galeria Gagosian, la a carei deschidere au participat celebritati din lumea artei, a filmului si a modei, va fi condusa de catre Pepi Marchetti Franchi, un director cu experienta, care a lucrat anterior la Muzeul Guggenheim din New York.

  • Cercetatorii americani lovesc din nou

    Desi au mai existat studii care sa arate ca femeile sunt atrase de statutul social al barbatilor, precum si de puterea si situatia materiala a acestora, aspectul fizic al potentialilor parteneri fiind mai putin important, studiul recent, care a luat in calcul 20.000 de barbati americani si date istorice inca de la inceputul secolului trecut, arata ca atunci cand „oferta“ de barbati scade, cum e cazul dupa un razboi, femeile sunt dispuse sa-si mai reduca standardele. In caz contrar, ele devin mai selective cu partenerii alesi pentru maritis, iar sansele de casatorie ale barbatilor cu stare materiala mai proasta se reduc drastic. Studiul confirma o ipoteza avansata cu ceva timp in urma cu privire la comportamentul barbatilor in functie de numarul de femei disponibile. Ipoteza era ca barbatii devin mai fideli nevestelor si sunt mai interesati de cresterea copiilor cand „oferta“ de femei este mai redusa decat atunci cand au la dispozitie o gama larga de potentiale partenere.

  • Trenul fara nas

    Atractiile vizate includ un bar deschis pe tot timpul noptii, cu muzica pop si rock la un volum considerabil pentru cei care vor sa danseze. Vagoanele din apropierea barului vor fi transformate in sali discret iluminate, iar pasagerii vor fi incurajati sa-si schimbe locul si sa intre in vorba cu ceilalti calatori. Pasagerii vor mai beneficia si de serviciile unui DJ si vor putea participa la concursuri de interpretare vocala sau instrumentala, cei mai bun interpreti urmand sa fie filmati si clipurile sa fie difuzate pe site-ul SNCF. Proiectul este derulat de catre divizia iDTGV, responsabila cu modernizarea imaginii companiei. Noul serviciu, numit iDnight si pus la punct in urma unor studii care au aratat ca tinerii sunt dispusi sa calatoreasca pe timp de noapte cata vreme nu platesc prea mult si se pot distra, va fi introdus pe rutele Paris-Biarritz, Paris-Montpellier si Paris-Nisa din primavara viitoare.

  • Turismul in 2008

    Poate turismul sa-si mentina ritmul de crestere din 2007, de 15%?
    Anul 2008 va fi dominat de o consolidare a produselor turistice lansate in 2007 (croaziera, chartere noi, hoteluri noi pe litoral) si va aduce o crestere, insa nu atat de mare ca in 2007, considera presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, Dragos Anastasiu: „O crestere de 10% si mentinerea avantajului creat in 2007, in special in ceea ce priveste litoralul si vacantele externe, sunt un obiectiv de care vom fi foarte multumiti“.

    Care va fi destinatia anului?
    „Cel mai mare numar de pasageri va alege si in acest an Turcia“, spune Ciprian Enea, consultant la besttourism.ro. „In 2007 s-a inregistrat o crestere de 20% a cererii
    pentru Turcia, iar pentru 2008 estimam o crestere tot de 20-25%, ceea ce va face Turcia cea mai cautata destinatie externa“, spune Enea. Ca numar de pasageri, Turcia ar putea fi egalata doar de Bulgaria, acestea fiind la randul lor urmate de Grecia si Spania. O evolutie buna vor avea si vacantele exotice,
    in tari precum Republica Dominicana, Brazilia si Mexic.
    Cati straini vor veni in România?
    „Speram ca numarul turistilor straini care isi petrec vacanta sau o parte a ei in Romania sa se mentina la acelasi nivel cu 2007 si sa nu scada“, spune Dragos Anastasiu, presedinte al ANAT. Acesta considera insa ca va fi greu de atins nivelul din 2007, an in care Sibiul, capitala culturala, o serie de concerte si alte evenimente au atras turistii.

    Cat se va mai dezvolta piata low-cost?
    Actualul lider (Blue Air) are in spate doi concurenti care isi doresc aceasta pozitie: Wizz Air si easyJet. De asemenea, este asteptata intrarea Ryanair, precum si a unor operatori zonali (est-europeni). Cresterea pe segmentul low-cost va fi de cel putin 60% (in 2007 a crescut cu 100%), dupa cum spun oficialii Blue Air si Wizz Air, in timp ce vanzarile curselor de linie vor creste cu 9%, conform estimarilor IATA. Asadar, pentru 2008, numarul pasagerilor de curse low-cost ar putea ajunge la peste 2,4-2,5 milioane, pe cand al companiilor de linie ar putea ajunge la 4 milioane.

    Urmeaza si alte preluari dupa vanzarea agentiei Happy Tour?
    „Cu siguranta ca dupa toti acesti ani de crestere va urma o consolidare a pietei“, este de parere Sorin Ionescu, director al firmei de consultanta FiveStar Hospitality. Acesta considera ca piata nu va mai genera imediat inca o astfel de tranzactie, dar se asteapta ca in acest an sa aiba loc mai multe fuziuni intre agentii de turism complementare, care sa creeze impreuna grupuri mai puternice.