BusinessMagazin

Blog

  • Anexa la raportul CE

    Da, cred ca procurorii DNA sunt singurii care pana acum trebuia sa fi lamurit deja cu cate zerouri trebuie ortografiata sintagma “regimul corupt Nastase”. Spuneti ca sunt cinic, dar cred ca in cele peste 15 luni – sub mandatul Monicai Macovei, branduit ca “epoca de aur” a anticoruptiei – procurorii nu au fost in stare sa trimita in judecata nici macar un singur dosar nu pentru ca au fost blocati de Adrian Nastase, Parlament, Curtea Constitutionala etc., ci pentru ca pur si simplu nu sunt in stare. Si nu pentru ca le-ar lipsi substanta cazurilor.

    N-am fost printre cei care, in martie 2006, dupa executia cu public de la hotelul Confort, i-au cantat prohodul omului politic Adrian Nastase si, poate de aceea, nici astazi nu ma numar printre cei care exulta la revenirea acestuia, cu atat mai putin printre cei care il insotesc in visul de a candida din nou la presedintie anul viitor, impotriva lui Traian Basescu. Nu de alta, dar, daca mi-e permis sa-l parafrazez pe recent retrasul Ion Iliescu, dupa ce toata lumea a vazut huzurul in care traieste un lider social-democrat, faptul ca PSD va iesi in 2009 in strada sa ceara voturile saracilor pentru Adrian Nastase nu mi se pare cel mai fericit scenariu pentru formatiunea condusa de Mircea Geoana.

    Adrian Nastase este, trebuie spus, un om politic remarcabil pentru clasa din care face parte: cati dintre cei cazuti de sus in politica romaneasca au mai avut puterea de a reveni atat de rapid si la un nivel nu cu mult inferior celui de unde s-au prabusit? Mai stiti, spre exemplu, cu ce se ocupa Petre Roman, Emil Constantinescu sau Victor Ciorbea? Aceasta indarjire a fostului premier de a nu pierde prim-planul – la un an dupa ce a fost mazilit de la conducerea partidului s-a reinventat cu succes ca blogger, reintrand inteligent in circuitul discutiei publice – seduce, imi inchipui, pe cei satui de figurile triste care odinioara faceau agenda zilei, dar care si-au terminat cariera odata cu pierderea functiei politice.

    Mai mult, profitand de cele “prea multe dosare prost intocmite de procurori” si mai apoi blocate in Parlament, Adrian Nastase isi permite astazi sa se debaraseze, pe procedura, de toate acuzele care i-au fost aduse; argumentul sau, ca ar fi victima unei rafuieli politice, sta in picioare. Cu “ajutorul” procurorilor DNA, acest argument are insa potentialul de a ajunge singura explicatie pentru problemele cu justitia ale fostului premier. Si, desi nu sunt convins ca procurorii au tot adevarul de partea lor in ce priveste vinovatia lui, cred ca acesta ar fi un semnal mult mai grav decat cel de continuare de catre Comisia Europeana a Mecanismului de Cooperare si Verificare cu Romania.

    Din acest motiv nu ma incanta deloc perspectiva ca Adrian Nastase sa candideze la presedintie in 2009, asa cum anunta de cate ori nu-l intreaba nimeni: convingerea mea e ca ar fi o prada mult prea usoara pentru Traian Basescu, chiar daca nici actualul presedinte nu sta prea bine la sertarul cu suspiciuni de coruptie. E drept, in 2004, cand rezultatul infruntarii a fost la fotografie, sertarul actualului presedinte era bine ferecat si se lua in discutie doar dosarul “Flota” – un alt camion de coli A4 de unde procurorii au reusit sa scoata doar impresia ca Traian Basescu este hartuit politic.

    Insa chiar si acum, dupa ce la Bucuresti un alt primar cu sanse concrete la Cotroceni isi face imagine pe suspiciunile de coruptie ale apropiatilor lui Traian Basescu, Adrian Nastase se pastreaza inca la multe lungimi de dosar in fata. Si, dupa cum da de inteles Comisia Europeana, nici in exterior imaginea fostului premier nu e chiar atat de favorabila; mai ales dupa ce in ultimele saptamani a lasat impresia ca – la fel ca in 2005 – prefera sa se ascunda dupa voturile colegilor de Parlament in loc sa-si demonstreze public nevinovatia.

    Ce ar reusi insa sa faca o candidatura a lui Adrian Nastase ar fi recompensarea – din nou – a lui Traian Basescu cu ordinul “Lupta anticoruptie” in grad de cavaler. Un trofeu la care actualul presedinte abia mai poate sa spere, dupa ce retorica lui din 2004 poate fi foarte bine folosita si astazi, de vreme ce “carnea de tun” a ramas cam aceeasi in linii mari, e la fel de libera si, poate, nitel mai atoasa de mestecat in dosare.

  • Shopping City Sibiu se extinde cu 35.000 mp

    Shopping City Sibiu va include, dupa finalizarea procesului de extndere, un hypermarket Carrefour de 12.000 mp, un operator de mobila Mobexpert de 7.740 mp, un Flanco World cu o suprafata de 1.000 mp, un Proges (1 200 mp), galeria comerciala Promenada Mall urmand sa fie extinsa de asemenea cu 3.000 de metri patrati.

     

    Parcul de retail va fi unul din cele mai ample dupa finalizarea extinderii, cu doua hypermarkert-uri – Real si Carrefour, doi operatori de mobila – Mobexpert si Mobilia, doi operatori de bunuri electronice si electrocasnice – Media Galaxy si Flanco, un operator de bricolaje – Baumax, si un mall – Promenada Mall. In plus, Shopping City Sibiu detine o unitate exterioara de retail de 4.000 mp care ii are chiriasi pe Hervis Sport, Takko Fashion, Deichmann si New Yorker.

     

    “Extinderea Shopping City Sibiu va aduce un mare avantaj parcului de retail, oferind clientilor o singura destinatie pentru toate nevoile de shopping ale acestora", a declarat Michael Gingrich, regional asset manager al Argo Real Estate. Agentul exclusiv de inchiriere a parcului de retail a fost Cushman & Wakefield Activ Consulting, reprezentantii companiei de consultanta declarand ca noua galerie este inchiriata in proportie de 80%.

     

    Suprafata totala a parcului de retail va ajunge la 85.000 mp inchiriabili cand toate extinderile vor fi finalizate. Investitia totala Argo Real Estate pentru aceasta extindere este estimata la 34 milioane de euro
     

  • Atanasiu: AVAS are in pregatire mai multe privatizari mari pentru acest an

    Atanasiu a spus ca AVAS are incluse in programul de privatizare pentru 2008 mai multe societati mari, a caror evaluare este in curs de pregatire pentru a putea fi lansata oferta in piata.

     

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
     

  • Ungurii aduc autostrada la granita cu Romania, dar nu au cu ce sa o conecteze

    Autoritatile maghiare au inaugurat la finele saptamanii trecute constructia autostrazii ce va lega orasul Szeged de localitatea Nagylac, aflata la granita cu Romania, in dreptul orasului Nadlac.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Recolta record pentru agricultorii romani

    Recolta din acest an este cu siguranta cea mai buna din ultimii patru ani, spun oamenii. Pe ardeleneste, o recolta "faina", pe care o strang tot cu secera si coasa.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Cum a creat si a vandut un fost jurnalist de business o afacere de 64 mil. euro

    Fostul bancher si jurnalist de business Doru Lionachescu si asociatii sai au vandut 51% din Capital Partners, cea mai mare casa de investitii locala, pentru 32 de milioane de euro, catre banca elena Piraeus Bank. Tranzactia include si o optiune de cumparare ulterioara pentru restul actiunilor in urmatorii cinci ani, in functie de rezultatele financiare.

     

    Cititi povestea afacerii create de Doru Lionachescu si cei trei parteneri ai sai pe www.zf.ro
     

  • MBA pe cap de locuitor

    Desi angajatorii nu impun aproape niciodata obligativitatea unui MBA, cei mai multi il considera un atu in favoarea candidatilor si o cale aproape sigura de avansare. “Atunci cand ai o diploma de acest gen sau un master, o bursa in strainatate se traduce prin faptul ca esti un om caruia ii pasa de cariera lui si care vrea intotdeauna mai mult”, spune Madalina Teodorescu, HR officer, Gecad ePayment.

    Anual, companiile care furnizeaza astfel de programe pe piata romaneasca vin cu oferte care sa se plieze pe cererea din ce in ce mai variata; in ultimii doi ani au intrat noi organizatori de programe MBA sau Executive MBA, in sistem de franciza, astfel incat, in momentul de fata, exista cel putin sase programe de MBA adresate tinerilor care au absolvit facultatea si se afla la inceput de cariera, precum si patru Executive MBA adresate celor care au deja experienta in munca.

    De asemenea, au aparut mai multe informatii pentru cei interesati, inclusiv prin intermediul unui targ international al programelor MBA, prin care programe din afara incearca sa atraga cursanti din Romania. “Este un indicator al faptului ca piata din Romania prezinta un interes crescut – intrucat dorinta de pregatire profesionala este in crestere, a sporit puterea financiara, atat a firmelor, cat si a persoanelor fizice, iar cererea de manageri pregatiti este si ea in continua crestere”, comenteaza Bianca Ioan, director de marketing, program Executive MBA, Asebuss Romania.

    In ultimul timp, pe piata au aparut si asa-numitele programe “hibrid”, care ofera instruire in zece zile, in schimbul unor costuri, evident, mult mai reduse. Acestea sunt insa privite cu suspiciune, atat de catre cei care intentioneaza sa urmeze un MBA, cat si de firmele care ofera pachetele standard. “Un MBA de 10 zile este doar un curs cu un nume atragator, departe insa de valoarea unui adevarat program MBA. Nu poate surprinde complexitatea situatiilor din viata de zi cu zi a unui manager, nu exista timpul necesar pentru a avea acces la experienta altor companii, nu exista interactivitate cu colegii, deci accesul la cunostintele celorlalti manageri este foarte limitat”, crede Ioan.

    Cei mai multi cursanti provin din domeniile care in acest moment cunosc cea mai puternica dezvoltare: FMCG, IT&C, farmaceuticele, sistemul bancar si asigurarile. Iar companiile investesc anual in pregatirea angajatilor lor, in conditiile in care cursurile traditionale de MBA dureaza aproximativ doi ani, iar tarifele pot depasi 35.000 de euro, in Romania, si chiar 70.000 de euro la scolile de afaceri din afara, preferate de multi dintre cursanti.

    Sunt si cazuri in care cursantii suporta singuri costurile unui MBA, mizand pe faptul ca de cele mai multe ori, odata ce il finalizeaza, ajung sa castige si cu 50% mai mult decat inainte. Unele companii au ales chiar sa aduca in tara astfel de programe. Un exemplu este cel al programului Executive Academy al Universitatii din Viena (WU), sponsorizat de Erste Bank si Petrom. Cele doua companii sponsorizeaza 20 de locuri, iar participantii selectati trebuie sa contribuie cu 3.000 de euro din taxa totala.

    Faptul ca schimbarile prin care a trecut mediul de business romanesc in ultimii ani au creat conditiile prielnice aparitiei unei generatii de manageri foarte tineri a dus, in consecinta, si la promotii de absolventi de cursuri MBA mai tineri decat in strainatate. Astfel, daca la nivel international media de varsta a participantilor inscrisi intr-un program MBA este de 39 de ani, dintre care aproximativ 7-8 ani de experienta manageriala, media de varsta a cursantilor din Romania era de 36 de ani in perioada 1993-2000, ajungand la 34-35 de ani in ultimele serii. Reprezentantii marilor companii spun ca aceasta medie de varsta reprezinta un nivel optim de formare a specialistilor, in conditiile in care tinerii formeaza cea mai atractiva categorie de candidati pentru angajatori.

    In luna septembrie, BUSINESS Magazin va oferi unui abonat un program MBA cu specializare la alegere in management financiar sau marketing, in valoare de peste 9.000 de euro. Programul dureaza 18 luni, presupune absolvirea a 15 cursuri si face parte din seria de programe organizate de City University of Seattle in Romania. Conditiile de inscriere si alte de­talii le gasiti pe www.businessmagazin.ro.

  • Scapa cine poate!

    Stirile negative de pe pietele straine care au adus din nou pesimismul in piata, panica si lipsa de experienta a micilor investitori locali au culminat saptamana trecuta cu doua zile in care Bursa a pierdut aproape 10%.  Volatilitatea a atins cote maxime pe piata de la Bucuresti, fiind aproape imposibil de prognozat in ce directie o va lua in continuare. Majoritatea brokerilor mizeaza pe o revenire si spera ca prin scaderile de saptamana trecuta s-a atins "fundul gropii". La fel s-a intamplat insa si in aprilie si, dupa o scurta revenire in mai, Bursa si-a reluat caderea si mai puternic.

    Desi trendul de scadere de la Bursa tine deja de un an, interval in care indicii bursieri au pierdut circa 50% fata de maximele de anul trecut, nu se intrevede o schimbare semnificativa atat timp cat din SUA continua sa vina stiri privind falimentele unor banci. Ba mai mult, criza pare sa se fi extins destul de puternic si dincoace de ocean, Spania fiind zdruncinata de prabusirea unor giganti imobiliari.

    Pusi in fata acestui scenariu sumbru, jucatorii la Bursa au de ales intre a-si scoate banii din piata si a se refugia in plasamente mai sigure sau a se transforma in investitori pe termen lung, dispusi sa-si imobilizeze investitiile pe o perioada de cativa ani. Ultimele zile arata insa ca majoritatea au ales prima varianta, motto-ul fiind "scapa cine poate".

    "Cei care au vandut in ultima perioada au fost micii investitori. Fondurile straine nu intra la vanzare cand piata este dominata de panica", sustine Octavian Dragolea, directorul sucursalei din Bucuresti a societatii de brokeraj IFB Finwest din Arad.

    Pentru majoritatea investitorilor locali aceasta este prima criza mare cu care se confrunta, reactia lor fiind emotionala. Probabil ca mai exista inca destui investitori care au intrat in piata chiar in urma cu un an, purtati de val, cand piata era pe maxime. Cei care au asteptat pana acum o revenire a pietei au pierdut deja peste 50% din bani. Pierderea e insa virtuala atat timp cat investitorii pastreaza actiunile in portofoliu. Cei mai multi isi pierd insa rabdarea si transforma pierderea virtuala intr-o pierdere reala, iar dupa o astfel de experienta probabil nu se vor mai apropia o buna perioada de piata de capital.

    "In momentul de fata este multa disperare in piata. Evolutia Bursei nu are legatura cu nimic, nu este justificata economic, ci merge doar pe baza impulsurilor si a fricii. Este prima criza mare cu care ne confruntam si din pacate nu stim cum sa reactionam in astfel de situatii", descrie situatia de la Bursa Octavian Molnar, directorul general adjunct al IFB Finwest.

    Statisticile indica o schimbare radicala a perceptiei investitorilor de la Bursa fata de vara anului trecut. Atunci, indicele BET inregistra intr-o luna si jumatate (1 iunie – 17 iulie) 23 de sedinte de crestere din 32, castigand circa 30%. In aceeasi perioada a acestui an, BET a inregistrat scaderi in 23 de sedinte din 32 si a pierdut 30%.

    "Morala acestor scaderi este ca pe Bursa se investesc bani disponibili pe termen lung. Nu trebuie sa intri in nebunia celorlalti, ci sa fii rational si sa iti bazezi strategia de investitii pe analiza fundamentala – acestea ar fi invatamintele pe care le pot trage investitorii", sustine Nicolae Pascu, presedintele STK Financial, firma care administreaza fondul de investitii STK Emergent.

    Panica unora este un moment bun de facut bani pentru altii, scaderile din ultima perioada ducand cele mai lichide actiuni din piata la minimele ultimelor doi ani, nivel la care nimeni nu isi imagina sa le mai vada in urma cu un an. Daca in cazul societatilor din sectorul financiar scaderile sunt justificate de criza in care se afla sectorul financiar la nivel mondial, exista si companii care au scazut la Bursa fara niciun fel de motivatie fundamentala.

    Actiunile companiei de transport al energiei electrice Transelectrica (TEL) au atins saptamana trecuta un minim istoric, coborand sub pragul de 20 de lei, pentru prima data de la listarea companiei in august 2006. Scaderea vine in contextul in care compania a raportat un profit net de 82 de milioane de lei, de doua ori mai mare decat in perioada similara a anului trecut.
    Actiunile celeilalte companii din sectorul utilitatilor, Transgaz Medias (TGN), au scazut sub pretul din oferta publica initiala derulata la sfarsitul anului trecut. In oferta Transgaz s-a inregistrat cea mai mare cerere de actiuni din istoria Bursei de la Bucuresti, in conditiile in care investitorii au subscris actiuni in valoare de 1,8 mld. euro, de 28 de ori valoarea ofertei.

    Cel mai mult au suferit insa actiunile companiilor care au derulat in acest an majorari de capital, cum sunt Broker Cluj (BRK) sau Banca Transilvania (TLV). Cei doi emitenti au crescut cu ajutorul pietei de capital, finantandu-se in fiecare an de la listare prin majorari de capital. In ultimul an, insa, perceptia investitorilor fata de aceste operatiuni s-a schimbat radical, multi investitori evitand companiile care ofera actiuni "gratuite".

    Actiunile Bancii Transilvania au pierdut circa 30% de la inceputul lunii iunie, in ciuda profitului cu 40% mai mare raportat pe primul semestru. "In momentul de fata actiunile sunt foarte ieftine, insa si riscurile si incertitudinea sunt foarte mari. Pentru cei care doresc o investitie pe termen lung si foarte lung, de exemplu pentru 10 ani, este un moment bun de cumparare. Din pacate nu avem multi investitori pe termen lung, ci doar investitori locali pe termen scurt si cateva fonduri straine care fac plasamente pe termen mediu", spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

    Exemplul este ipotetic si probabil ca pietei nu-i va trebui 10 ani sa-si revina. Un lucru este insa sigur: investitorii trebuie sa invete ca este nevoie si de rabdare ca sa castigi bani la Bursa. Daca nu, scapa cine poate

  • Piraeus cumpara Capital Partners

    Piraeus are optiune de cumparare si pentru restul de actiuni, iar Lionachescu, alaturi de partenerii sai s-a angajat sa continue activitatea din cadrul companiei pe parcursul urmatorilor cinci ani. Capital Partners a avut si alte oferte de vanzare a pachetului majoritar.

    Capital Partners activeaza in domeniul corporate finance (intermedierea de finantari), fuziuni si achizitii si consultanta pentru achizitii in real estate.

    Compania a fost implicata in mai multe tranzactii, precum pentru vanzarea companiei de BT Asigurari catre grupul francez Groupama pentru 110 milioane de euro, a 30% din site-ul e-jobs catre fondul american de investitii Tiger pentru 4,2 milioane de euro sau a companiei de consultanta imobiliara Eurisko catre gigantul american de profil CB Richard Ellis pentru 35 de milioane de dolari (22 de milioane de euro).

    Capital Partners estimeaza pentru acest an un volum de business de aproximativ 1 miliard de euro, fata de 750 milioane de euro in 2007 si 350 milioane de euro in 2006.

     

  • Inca o saptamana slaba

    Si ultima sedinta a saptamanii a avut o evolutie oscilanta. Principalii indici bursieri au deschis in crestere, pentru ca la scurt timp sa inregistreze valori negative fata de ziua precedenta. Cea mai semnificativa scadere din prima parte a zilei o inregistrase BET-FI (determinat pe baza evolutiei SIF cotate la bursa), care pierderea aproape 1,7%.

    In a doua parte a sedintei, indicii au trecut pe plus, cu exceptia BET-FI, care a inchis la putin peste 37.000 de puncte, in scadere cu 2,30% fata de ziua precedenta. Indicatorul cu cea mai mare crestere (peste 1,8%) era BET (reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 10 actiuni).

    Cele mai lichide companii ale zilei au fost SNP Petrom, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia [i SIF Banat Crisana. Liciditatea din ultima sedinta de tranzactionare a depasit 6 milioane de euro.