BusinessMagazin

Blog

  • Peugeot, al doilea mare producător auto din Europa, închide o fabrică în Franţa

     “Mai avem aproximativ 20% din numărul obişnuit de angajaţi pe linia de producţie. Aproximativ jumătate dintre cei 2.800 de angajaţi permanenţi de la Aulnay au găsit alte locuri de muncă, în companie sau în afara ei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Peugeot, Jean-Baptiste Mounier, transmite Bloomberg.

    Peugeot derulează un plan de restructurare care vizează concedierea a 11.200 angajaţi din Franţa până în 2015, precum şi închiderea fabricii de la Aulnay în 2014.

    Conducerea companiei a avertizat în luna aprilie că fabrica ar putea fi închisă mai devreme, deoarece producţia este perturbată de grevele organizate de sindicatul CGT.

    Cititi mai multe pe www.mediafa.ro

  • Domeniul care ar putea scoate România din criză

    În 2012 sectorul construcţiilor a avut un salt de 5,7%, mult peste creşterea economică din acelaşi an, şi ne aşteptăm să înregistreze un plus de 4,7% în 2013, în contextul în care estimarea de creştere economică pentru 2013 este de 1,7%„, spune David Ţiplea, tax business development leader, Europa Centrală şi de Sud-Est, EY România. Plusurile de care vorbeşte David Ţiplea nu fac nimic altceva decât să confirme opinia generală a producătorilor de materiale de construcţii, a constructorilor, dar şi a analiştilor: domeniul este mult sub potenţial.

    Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România, spune că domeniul construcţiilor reprezintă în jur de 7% din PIB, în scădere faţă de perioada de creştere economică, atunci când sectorul genera 9-10% din PIB şi devenise un motor important de creştere. „Ponderea în PIB este comparabilă cu a agriculturii, dar sensibil sub industrie sau comerţ„, arată Belciu.

    Dincolo de cifrele seci, construcţiile se pot dovedi importante şi prin prisma numărului mare de oameni angajaţi, atât în domeniul producţiei de materiale, cât şi pentru construcţii propriu-zise, „fiind totodată un important plătitor de impozite„, spune Adrian Crivii, preşedinte al companiei de consultanţă Darian. „În condiţiile de azi, investiţiile publice în infrastructură cu fonduri europene ar reprezenta cel mai rapid şi fezabil mod de a relansa industria construcţiilor. Dacă acestea ar porni, şi celelalte domenii din construcţii şi sectorul privat ar primi un impuls puternic„, subliniază Crivii.

    Investiţii în domeniul construcţiilor există şi astăzi, „doar că nivelul lor e mult mai scăzut faţă de anii «de glorie», iar acest lucru s-a întâmplat din cauză că cererea a crescut mult mai puţin faţă de oferta existentă, dar, mai important, faţă de cea care urma să fie livrată pe termen scurt„, spune Ţiplea.

    Datele Eurostat arată că România a avut în iunie cea mai abruptă scădere din UE a lucrărilor de construcţii, de 2,4% faţă de luna anterioară, comparativ cu creşterea de 0,7% în zona euro, respectiv 0,8% la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, în iunie faţă de mai, producţia din sectorul construcţiilor a crescut în patru state din UE, a scăzut în alte şase şi a stagnat în Spania, Franţa şi Ungaria. Datele pentru celelalte state membre nu sunt disponibile.

    Cele mai abrupte scăderi raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Polonia (-16,3%), Portugalia (-12%), Slovacia (-10,7%) şi Cehia (-9,8%), iar cele mai puternice creşteri în Ungaria (12,5%), Spania (4,1%) şi Suedia (3,1%).
    Preşedintele companiei Darian consideră că ritmul scăzut al creşterii economice şi al investiţiilor directe duce la un nivel scăzut al industriei construcţiilor. „Relansarea economică prin începerea finanţării investiţiilor în special cu fonduri publice ar putea constitui startul acestei industrii„, argumentează Crivii.

    Mai mult decât atât, construcţiile ar putea fi unul dintre motoarele de relansare a economiei, crede Florian Aldea, directorul general al Carpatcement Holding. „În România sunt încă multe lucruri de construit în comparaţie cu alte ţări europene, unde trebuie demolate contrucţii pentru a face loc altora noi.„ Relansarea domeniului, argumentează Aldea, ar determina creşteri atât pe verticală, cât şi pe orizontală, „ştiut fiind faptul că un constructor dă de lucru pe orizontală la alţi doi sau trei angajaţi„. Infrastructura a fost întotdeauna un vector de creştere, iar directorul general al Carpatcement dă exemplul Germaniei, care în perioada crizei economice din 1929-1933 a generat creştere economică prin construcţia de autostrăzi, sau exemplul Chinei, care a reuşit să finalizeze 11.000 km de autostradă într-un singur an, în 2011.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 2-8 septembrie

    4.09
    Comisia Europeană lansează o nouă legislaţie pentru reglementarea pieţei bancare

    4.09
    Eurostat difuzează datele despre cifra de afaceri în servicii în UE şi zona euro în T2

    4-8.09
    Turneul de box Centura de Aur (Pavilionul Expoziţional Constanţa)

    4.09
    Eurostat publică a doua estimare privind PIB ţărilor membre UE în T2

    5.09
    Reuniunea Consiliului Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    5-6.09
    Reuniunea G20 (Sankt-Petersburg)

    5-8.09
    Cirque du Soleil – Alegria (Romexpo, Bucureşti)

    până la 8.09
    Expoziţia “Flori de mină din Maramureş” (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 15.10
    Expoziţia “1913. Al Doilea Război Balcanic şi Pacea de la Bucureşti” (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti)

  • Acţiunile Conpet vor fi transferate la bursă

    Transferul vine la aproape un an de la decizia AGA în acest sens. Compania a înregistrat în primul semestru un profit net de 25,8 milioane lei (5,8 milioane euro), în creştere cu 25,7% faţă de câştigul din aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, cifra de afaceri a crescut cu 5,7%, de la 162,4 milioane lei la 171,8 milioane lei (39,1 milioane euro).

    Compania este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care deţine 58,72% din acţiuni. Fondul Proprietatea are 29,7% din titluri, iar restul acţiunilor sunt la alţi investitori.

  • Probleme în PNL? Băsescu e de vină

    Pentru el, şirul de dosare recente ale liberalilor la DNA şi ANI, culminând cu cele ale lui Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi şi cu anchetarea lui Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, pe motiv că ar fi direcţionat milioane de euro spre firme apropiate PNL, ar fi dovada unei persecuţii politice din partea respectivelor instituţii. În spiritul unităţii USL, Antonescu atribuie această persecuţie elementelor “băsiste” din DNA şi ANI, însă unii suporteri PNL sau PC cu prea multă aplecare spre teoriile consolatoare ale conspiraţiei tind s-o atribuie inclusiv coabitării între palatele Victoria şi Cotroceni, coabitare manifestată în urmă cu câteva luni prin îndelung comentatul transfer al Codruţei Kovesi la DNA la propunerea lui Victor Ponta.

    Frica de o concentrare a DNA şi a ANI asupra liberalilor s-a soldat, mai nou, cu o întărire a poziţiei PSD în USL până acolo încât, aşa cum au demonstrat-o penibilele aventuri ale numirii unui nou ministru la Transporturi după condamnarea penală a lui Relu Fenechiu, PSD a ajuns să decidă în locul liberalilor cine va fi ministrul care ar trebui să reprezinte PNL la portofoliul respectiv.

    Evident, nu se pune problema ca astfel de interpretări în cheia persecuţiei politice pure să admită vreodată lipsa evidentă de oameni din PNL care să fie şi profesionişti şi să aibă şi trecutul curat. Această lipsă a făcut posibilă ironia unui Traian Băsescu, care îi felicita pe liderii USL, zilele trecute, că imediat după ce s-au întors din concediu “au reuşit, după 45 de zile, să dea şi o nominalizare pentru ministrul Transporturilor” – în persoana juristei Ramona Mănescu, care, vorba lui Vasile Blaga, urmează acum să se califice la locul de muncă.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum văd băncile şansele de creştere a creditării în toamnă

    Pe termen scurt (trimestrul al treilea), băncile preconizează revenirea în teritoriu pozitiv a cererii de credite imobiliare şi stabilizarea cererii de credite de consum, în paralel cu “o reducere marginală” a cererii de credit din partea companiilor nefinanciare, cu excepţia creditelor pe termen scurt pentru companiile mari.

    În ceea ce priveşte dobânzile, ultimele date ale BNR arată că rata medie a dobânzii la creditele noi a coborât în luna iunie atât în segmentul populaţiei (-0,20%, până la 11,64%), cât şi în cel al societăţilor nefinanciare (-0,25%, până la 9,21%). La rândul său, randamentul mediu al depozitelor noi la termen s-a redus în cazul populaţiei (-0,22%, până la 4,92%), dar s-a majorat în cel al societăţilor nefinanciare (+0,18%, până la 4,04%).

  • Al treilea pachet de salvare pentru Grecia?

    Declaraţia lui Schaeuble, neaşteptată în condiţiile în care alegerile din Germania de la 22 septembrie au eliminat orice discuţie despre banii germani daţi pentru salvarea altor economii, a fost îndulcită rapid de precizarea aceluiaşi, cum că dacă echipa Angelei Merkel va câştiga alegerile, nu vor mai exista alte salvări de ţări după model grecesc.

    Ministrul a adăugat însă că a vorbit despre un viitor pachet de credite pentru Grecia pentru a nu da loc speculaţiilor că va avea loc o nouă restructurare a datoriei greceşti de natură să-i afecteze pe creditorii privaţi – o temă redevenită brusc sensibilă după ce ministrul grec de finanţe, Iannis Stournaras, a declarat pentru un ziar elen că dacă ţara lui reuşeşte să ajungă la excedent bugetar, va obţine mai mult timp şi dobânzi mai avantajoase pentru datoria care trebuie rambursată.

    Grecia a beneficiat până acum de două pachete de salvare din partea “troicii” UE-FMI-BCE – primul aprobat în mai 2010, în valoare de 110 mld. euro, al doilea aprobat în octombrie 2011, în valoare de 130 mld. euro.

  • Şapte din zece români folosesc internetul în decizia de a cumpăra un produs

    “Accesarea site-urilor de comparare a preţurilor, consultarea online a descrierilor detaliate ale produselor şi a recenziilor altor cumpărători, schimbul de informaţii din reţelele sociale, toate acestea sunt activităţi desfăşurate din ce în ce mai mult în vederea luării celei mai bune decizii de cumpărare, care să aducă cea mai mare valoare cumpărătorului”, a declarat, într-un comunicat, Raluca Răschip, consumer goods & retail director la GfK România.

    În afară de mediul online, treptat se dezvoltă şi alte medii de interacţiune, cum ar fi cel prin intermediul smartphone-urilor. Potrivit GfK, în prezent smartphone-ul este folosit cu precădere pentru a compara preţuri (44% dintre deţinătorii care s-au informat online sau au cumpărat online în ultimele şase luni), pentru a căuta informaţii şi recenzii (42%) şi pentru a localiza magazine (42%), dar a început să fie utilizat şi pentru verificarea disponibilităţii unui produs (31%) sau scanarea de coduri QR (22%).

    “Dacă până nu de mult magazinele şi mediile tradiţionale de comunicare erau principalele surse de informare în vederea luării deciziei de cumpărare, în prezent internetul este utilizat pe scară largă. (…) în acest mediu în care cumpărătorul este mult mai conştient de instrumentele pe care le are la îndemână şi mai implicat în procesul de cumpărare, utilizând tot mai multe pârghii pentru a maximiza valoarea pe care o obţine, devine tot mai dificil pentru producători şi pentru retaileri să păstreze un nivel de loialitate ridicat”, se menţionează în studiu.

    În România, penetrarea internetului a crescut constant în ultimii ani, atingând 53% la nivel naţional şi 63% la nivel urban în rândul persoanelor cu vârsta de peste 15 ani în aprilie 2013. În acelaşi timp, apetitul românilor pentru tablete şi smartphone-uri este în continuă creştere, smartphone-urile ajungând la o pondere de 25% din totalul pieţei de telefoane mobile în unităţi în 2012, iar numărul de tablete vândute a crescut de aproape cinci ori, arată GfK.

    Studiul GfK FutureBuy este reprezentativ pentru populaţia utilizatoare de Internet din mediul urban, cu vârste între 15 şi 45 de ani. Cercetarea a fost desfăşurată online pe un eşantion de 600 de respondenţi.
     

  • Prima ieftinire a creditelor după reducerea dobânzii de către BNR

    La creditele de consum garantate cu ipotecă, reducerea ajunge până la 3,4%, noile dobânzi pornind de la 7% pe an, a informat banca. Pentru creditele de nevoi personale fără garanţii, reducerea este de până la 1%, astfel că noile dobânzi pornesc de la 12% pe an. La depozitele la termen în lei, dobânda va fi redusă cu valori între 0,25% şi 0,5%, astfel încât dobânzile oferite clienţilor vor fi cuprinse între 3% şi 4,25% pe an, în funcţie de maturităţi.

    “Avem suficientă lichiditate şi suntem pregătiţi să susţinem revenirea creditării şi economia în ansamblu prin credite atât negarantate, cât şi garantate”, a declarat Andrew Gerber, director Produse Retail în cadrul BCR. “Având în vedere resursele masive de depozite în lei ale BCR şi oportunităţile de a plasa aceste lichidităţi, decizia noastră reflectă condiţiile actuale ale pieţei. Preconizăm că piaţa se va alinia la acest nivel”, a adăugat Gerber.

    La 5 august, BNR a redus dobânda de politică monetară de la 5% la 4,5%, surprinzând piaţa, care se aşteptase la o scădere de numai 0,25%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că estimarea de inflaţie a fost redusă de la 3,2% la 3,1% pentru luna decembrie. Eugen Şinca, economist în cadrul BCR, a interpretat tăierea dobânzii drept o indicaţie clară că BNR vrea să determine băncile să ieftinească împrumuturile şi consideră că această politică va continua, astfel încât la nivelul lui decembrie va fi posibilă o dobândă de 4%, iar la anul şi o reducere a rezervelor minime în lei ale băncilor la BNR.

    BCR, cea mai mare bancă din România după active, a terminat prima jumătate a anului cu un profit de aproape 557 mil. lei, faţă de o pierdere de 125 mil. lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul agregat al creditelor acordate clienţilor (înainte de provizionare) a scăzut cu 4,3%, până la 50,9 mld. lei. Banca a anunţat că intenţionează să se concentreze asupra creditării în lei, astfel încât să inverseze combinaţia de monede în portofoliului de credite pe termen mediu şi lung si să-şi exploateze capacitatea de autofinanţare în lei.

  • Vrei să ai succes la femei? Ocupă-te de podoaba lor capilară

    Acestea încearcă să-i determine pe clienţi să includă pe lista de cumpărături şampoane, balsamuri sau tratamente care să lupte cu efectele vârstei asupra părului, bazându-se pe studii care arată că podoaba capilară are de suferit odată cu trecerea timpului.

    Astfel, Pantene a creat o gamă de produse cu vitamina B şi cafeină, Expert Collection Age Defy, Kerastase a lansat Initialiste, un ser cu celule suşă de măr, ceai verde şi ceramide, iar Alterna o gamă cu extract de vitamina C, mătase de scoici şi caviar, dar nu numai.