BusinessMagazin

Blog

  • FC Braşov riscă dosar penal pentru muncă la negru. Zotta: E o eroare să ni se impună contracte de muncă fără să fim protejaţi de o lege a sportului

    Potrivit unui anunţ al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Braşov, în cursul lunii noiembrie au fost depistate 46 de persoane care munceau fără forme legale la 12 angajatori din judeţ. Printre angajatori se numără şi FC Braşov, care figurează cu 30 de angajaţi, sportivi profesionişti, care nu au fost încadraţi în muncă cu forme legale.

    Directorul adjunct al ITM Braşov, Cătălin Suciu, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că problema depistată se referă la tipul de contracte pe care le au sportivii. “Conform legii, sportivii profesionişti trebuie să aibă contracte individuale de muncă şi ei aveau încheiate contracte civile, ceea ce este în neconcordanţă cu Legea 52/2011. Este vorba de 30 de persoane la care s-a depistat această problemă. Conform legii, dacă numărul angajaţilor depistaţi cu nereguli este mai mare de cinci nu mai vorbim de contravenţie, ci de infracţiune, prin urmare riscă dosar penal care va fi instrumentat de poliţie şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov”, a explicat directorul adjunct al ITM Braşov.

    Inspectorii ITM Braşov au înaintat documentaţia pentru întocmirea dosarului penal şi continuarea cercetărilor la Poliţia Braşov, potrivit sursei citate.

    Zotta: E o eroare să ni se impună contracte de muncă fără să fim protejaţi de o lege a sportului

    Directorul echipei FC Braşov, Constantin Zotta a declarat vineri, că este o gravă eroare şi e aberant ca un club sportiv să se aleargă cu un dosar penal în urma unui control de la ITM, în condiţiile în care în România nu există o lege a sportului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Este o gravă eroare ceea ce se întâmplă acum. Mie mi se pare aberant să te alegi cu dosar penal pentru un astfel de motiv. Fotbaliştii de la FC Braşov, ca de altfel toţi jucătorii din România au convenţii civile iar clubul plăteşte taxe la stat pentru acestea. Nu avem cum să le facem contracte de muncă pentru că în România nu există o lege a sportului care să protejeze cluburile în vreun fel. Păi să vă dau un exemplu. Dacă un un club mare îşi permite să cumpere un jucător şi să plătească pe el câteva zeci de milioane, conform legii muncii existente la noi, acest jucător ar pleca liber dacă şi-ar depune demisia, fără ca acel club să poată să se opună. Păi este normal aşa ceva? De asta spun că trebuie să se rezolve cumva această problemă. Nimeni nu îşi permite să arunce cu banii şi să rişte să îi piardă în orice moment”, a spus Zotta.

    Oficialul echipei FC Braşov a mai adăugat că speră ca într-un timp cât mai scurt în România să fie modificată legea sportului, astfel încât clubrile să fie protejate. “Este nevoie de o lege a sportului care să ne protejeze şi pe noi, cluburile. Ministerul Finanţelor, Comitetul Olimpic Român, reprezentanţii jucătorilor, avocaţi, Federaţia Română de Fotbal şi Liga Profesionistă de Fotbal lucrează de un an la această lege şi încă nu s-a ajuns la o soluţie, dar sper ca într-un timp cât mai scurt această lege să existe şi să nu mai fie nici o problemă. Din păcate, aşa cum am mai spus, aceasta nu e doar problema clubului FC Braşov, ci este problema tuturor echipelor şi a tuturor sportivilor din ţară”, a precizat el.

  • Dragnea: MDRAP finanţează, în 2015, construirea sediilor de tribunale, judecătorii şi parchete

    ”La Ministerul Dezvoltării vor fi finanţate nişte programe importante printre care, pentru prima dată, un program mare de investiţii masive în infrastructura din Justiţie, în urma unui memorandum pe care l-am iniţiat împreună cu domnul ministru Robert Cazanciuc şi care va fi prezentat în perioada următoare”, a anunţat Dragnea.

    Întrebat ce se va construi prin acest program, Dragnea a răspuns: ”Sedii de tribunale şi judecătorii şi parchete judeţene”.

    Dragnea a mai spus că e mulţumit de bugetul alocat ministerului Dezvoltării pentru anul 2015, ”în condiţile actuale”.

    Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici, potrivit proiectului bugetului de stat pe 2015.

  • Programele naţionale de sănătate primesc 653 mil. lei în 2015, faţă de 300 mil. lei în 2014

    De asemenea, suma alocată pentru investiţii în 2014 a fost de 355 de milioane de lei, iar pentru 2015, la acest capitol sunt prevăzuţi 656 milioane de lei.

    Bugetul Ministerului Sănătăţii (MS) va creşte cu 3 la sută în 2015.

    În anul 2015, bugetul MS este de 6,73 miliarde de lei, în timp ce, din bugetul MS pe 2014 de 8,06 miliarde de lei, s-au scăzut banii pentru plata arieratelor, rămânând 6,6 miliarde de lei.

    În acelaşi timp, va scădea suma pe care instituţia o va trasfera pentru echilibrarea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), de la 2,79 miliarde lei, în 2014, la 1,33 miliarde de lei, în 2015.

     

  • ARPIM: Peste 1,2 miliarde lei diferenţă între bugetul alocat şi nevoile de tratament ale pacienţilor

    Bugetul alocat medicamentelor în România, în prezent, este în valoare de 6 miliarde lei şi este calculat la nivelul consumului de medicamente din anul 2011, în condiţiile în care, în ultimii trei ani, numărul pacienţilor români si implicit nevoia acestora de a se trata a crescut cu peste 20%, se arată într-un comunicat al ARPIM.

    Astfel, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene – OECD Health Data 2014, citat de Asociaţie, România se află printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte bugetul alocat medicamentelor, de 216 euro/locuitor, faţă de media europeană de 350 euro/locuitor.

    De asemenea, există o diferenţă foarte mare şi între sumele alocate sănătăţii în România comparativ cu alte ţări europene. Astfel, România, cu doar 753 euro/locuitor, se află pe ultimele locuri, alături de Macedonia şi Turcia, în timp ce pe primul loc la acest capitol se află Olanda, care alocă 3.829 euro/locuitor, urmată de Danemarca – 3.528 euro/locuitor şi de Luxembourg – 3.437 euro/locuitor.

    “Subfinanţarea bugetului alocat pentru medicamente este, în prezent, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului de sănătate. România a ajuns să fie printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze evitabile şi printre ultimele ţări când vine vorba de speranţa de viaţă. Alocarea procentuală din PIB pentru sănătate trebuie să crească într-un ritm constant de la 4% cât este acum, astfel încât să poată atinge media europeană de 6,5%. Doar în condiţiile unei finanţări corecte şi raportate la nevoile reale ale pacienţilor români, sistemul românesc de sănătate le va putea oferi acestora acces permanent la servicii medicale corecte şi medicamente moderne”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM.

    ARPIM este organizaţia care susţine obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.

    Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbott, Abbvie, Alcon, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.

  • ARPIM: Peste 1,2 miliarde lei diferenţă între bugetul alocat şi nevoile de tratament ale pacienţilor

    Bugetul alocat medicamentelor în România, în prezent, este în valoare de 6 miliarde lei şi este calculat la nivelul consumului de medicamente din anul 2011, în condiţiile în care, în ultimii trei ani, numărul pacienţilor români si implicit nevoia acestora de a se trata a crescut cu peste 20%, se arată într-un comunicat al ARPIM.

    Astfel, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene – OECD Health Data 2014, citat de Asociaţie, România se află printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte bugetul alocat medicamentelor, de 216 euro/locuitor, faţă de media europeană de 350 euro/locuitor.

    De asemenea, există o diferenţă foarte mare şi între sumele alocate sănătăţii în România comparativ cu alte ţări europene. Astfel, România, cu doar 753 euro/locuitor, se află pe ultimele locuri, alături de Macedonia şi Turcia, în timp ce pe primul loc la acest capitol se află Olanda, care alocă 3.829 euro/locuitor, urmată de Danemarca – 3.528 euro/locuitor şi de Luxembourg – 3.437 euro/locuitor.

    “Subfinanţarea bugetului alocat pentru medicamente este, în prezent, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului de sănătate. România a ajuns să fie printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze evitabile şi printre ultimele ţări când vine vorba de speranţa de viaţă. Alocarea procentuală din PIB pentru sănătate trebuie să crească într-un ritm constant de la 4% cât este acum, astfel încât să poată atinge media europeană de 6,5%. Doar în condiţiile unei finanţări corecte şi raportate la nevoile reale ale pacienţilor români, sistemul românesc de sănătate le va putea oferi acestora acces permanent la servicii medicale corecte şi medicamente moderne”, a declarat Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM.

    ARPIM este organizaţia care susţine obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.

    Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbott, Abbvie, Alcon, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.

  • Cinci tone de petarde, găsite de Poliţie în locuinţa unui ilfovean

    Suspectul a fost prins în flagrant în timp ce încerca să vândă peste 200 de baxuri cu petarde.

    “Din primele verificări, s-a stabilit că produsele erau aduse din Polonia, iar bărbatul le-ar fi comercializat direct de la domiciliu”, se mai precizează în comunicat.

    Petardele au fost confiscate, iar pe numele bărbatului a fost deschis un dosar penal pentru deţinere fără drept de articole pirotehnice.

  • Cinci tone de petarde, găsite de Poliţie în locuinţa unui ilfovean

    Suspectul a fost prins în flagrant în timp ce încerca să vândă peste 200 de baxuri cu petarde.

    “Din primele verificări, s-a stabilit că produsele erau aduse din Polonia, iar bărbatul le-ar fi comercializat direct de la domiciliu”, se mai precizează în comunicat.

    Petardele au fost confiscate, iar pe numele bărbatului a fost deschis un dosar penal pentru deţinere fără drept de articole pirotehnice.

  • Sony Pictures încearcă să diminueze “unda de şoc”, după atacul informatic asupra serverelor sale

    Confruntată cu aceste dezvăluiri deloc flatante – printre care se află şi caracterizarea făcută de un producător Angelinei Jolie, numită de acesta “o răsfăţată lipsită de talent” -, compania Sony încearcă să diminueze cât mai mult unda de şoc.

    Mesajele publicate de piraţii informatici conţin şi salariile celor mai bine plătiţi 17 oficiali ai Sony Pictures, primii pe listă fiind Michael Lynton, preşedintele director general al companiei, şi copreşedinta Amy Pascal, cu salarii anuale de trei milioane de dolari.

    De asemenea, în urma atacului, cinci filme, printre care se află “Annie” şi “Still Alice”, au fost publicate pe internet, alături de informaţii privind pseudonimele utilizate de celebrităţi pentru rezervarea de camere la hotel.

    Totodată, a fost făcut public un schimb de e-mailuri între copreşedinta Amy Pascal şi producătorul Scott Rubin, în care Pascal îi cere sfatul referitor la întrebările pe care trebuia să i le pună preşedintelui Barack Obama în timpul unui mic-dejun “stupid” pentru strângerea de fonduri.

    “I-ar plăcea să finanţeze filme?”, a întrebat Rudin. “Asta m-ar uimi!”, a răspuns Amy Pascal. “Poate ar trebui să îl întreb dacă îi place «Django»?”, a continuat Pascal, referindu-se la filmul lui Quentin Tarantino, “Django dezlănţuit”, intitulat după numele unui sclav. “12 ani”, a răspuns Rudin, cu aluzie la filmul “12 ani de sclavie”. Iar Pascal continuă: “Sau poate «Majordomul»?”, povestea unui servitor de culoare care a lucrat pentru mai mulţi preşedinţi la Casa Albă.

    Amy Pascal a prezent, joi, scuze publice: “Conţinutul e-mailurilor mele este în mod clar deplasat, dar nu reflectă cine sunt cu adevărat”.

    “Deşi este vorba despre o corespondenţă privată care a fost accesată ilegal, îmi asum toată responsabilitatea pentru tot ceea ce am scris şi îmi cer scuze faţă de toţi cei pe care i-am rănit”, a declarat Amy Pascal într-un comunicat remis publicaţiei Variety.

    Scott Rudin, care nu a răspuns solicitărilor AFP, este, la rândul său, autorul unui comentariu negativ la adresa actriţei Angelina Jolie, care dorea să joace rolul Cleopatrei într-un film regizat de David Fincher.

    “Nu îmi voi distruge cariera din cauza unei fătuci răsfăţate cu minimum de talent, care nu s-a gândit când a amânat proiectul ăsta pentru 18 luni ca să regizeze ea un film (“De neînvins/ Unbroken”, n.r.). Nu am niciun chef să fac un film cu ea. E doar o celebritate cu mulţi acoliţi şi atâta tot, iar ultimul lucru de care are oricine nevoie este să facem un film cu ea la care toată lumea se aşteaptă. Nu are nimic din ce înseamnă o mare actriţă ca să cădem la picioarele acestei femei infantile, iresponsabile, capricioase şi care este o proastă colegă”, a scris Rudin într-un mesaj privat.

    Mai multe site-uri, printre care şi gawker.com, au publicat acest schimb de mesaje după atacul informatic asupra reţelei Sony Pictures, de la sfârşitul lunii noiembrie. Atacul informatic s-a tradus prin furtul datelor personale a aproximativ 47.000 de angajaţi ai companiei japoneze, printre care se află adresele de domiciliu, data naşterii şi numărul asigurării sociale. Biroul federal de Investigaţii (FBI) a deschis o anchetă.

    Potrivit site-ului specializat în informaţii din domeniul tehnologiei Re/code, compania investighează posibilitatea ca piraţi informatici nord-coreeni să fie la originea atacului. Accesul ilegal în sistemul informatic al Sony Pictures a coincis cu lansarea filmului “The Interview”, distribuit de Sony, care prezintă un complot al CIA pentru asasinarea dictatorului nord-coreean Kim Jong-Un.

    Administraţia de Phenian a respins orice responsabilitate privind incidentul, dar a catalogat atacul drept “un act legitim”.

    Premiera filmului “The Interview” este prevăzută pentru 25 decembrie, iar unii critici consideră că pelicula va beneficia de toată această publicitate.

    “În mod sigur, nu are cum să dăuneze să ai o ţară care denunţă în mod public un film”, a explicat Jeff Bock de la compania Exhibitor Relations.

  • Sony Pictures încearcă să diminueze “unda de şoc”, după atacul informatic asupra serverelor sale

    Confruntată cu aceste dezvăluiri deloc flatante – printre care se află şi caracterizarea făcută de un producător Angelinei Jolie, numită de acesta “o răsfăţată lipsită de talent” -, compania Sony încearcă să diminueze cât mai mult unda de şoc.

    Mesajele publicate de piraţii informatici conţin şi salariile celor mai bine plătiţi 17 oficiali ai Sony Pictures, primii pe listă fiind Michael Lynton, preşedintele director general al companiei, şi copreşedinta Amy Pascal, cu salarii anuale de trei milioane de dolari.

    De asemenea, în urma atacului, cinci filme, printre care se află “Annie” şi “Still Alice”, au fost publicate pe internet, alături de informaţii privind pseudonimele utilizate de celebrităţi pentru rezervarea de camere la hotel.

    Totodată, a fost făcut public un schimb de e-mailuri între copreşedinta Amy Pascal şi producătorul Scott Rubin, în care Pascal îi cere sfatul referitor la întrebările pe care trebuia să i le pună preşedintelui Barack Obama în timpul unui mic-dejun “stupid” pentru strângerea de fonduri.

    “I-ar plăcea să finanţeze filme?”, a întrebat Rudin. “Asta m-ar uimi!”, a răspuns Amy Pascal. “Poate ar trebui să îl întreb dacă îi place «Django»?”, a continuat Pascal, referindu-se la filmul lui Quentin Tarantino, “Django dezlănţuit”, intitulat după numele unui sclav. “12 ani”, a răspuns Rudin, cu aluzie la filmul “12 ani de sclavie”. Iar Pascal continuă: “Sau poate «Majordomul»?”, povestea unui servitor de culoare care a lucrat pentru mai mulţi preşedinţi la Casa Albă.

    Amy Pascal a prezent, joi, scuze publice: “Conţinutul e-mailurilor mele este în mod clar deplasat, dar nu reflectă cine sunt cu adevărat”.

    “Deşi este vorba despre o corespondenţă privată care a fost accesată ilegal, îmi asum toată responsabilitatea pentru tot ceea ce am scris şi îmi cer scuze faţă de toţi cei pe care i-am rănit”, a declarat Amy Pascal într-un comunicat remis publicaţiei Variety.

    Scott Rudin, care nu a răspuns solicitărilor AFP, este, la rândul său, autorul unui comentariu negativ la adresa actriţei Angelina Jolie, care dorea să joace rolul Cleopatrei într-un film regizat de David Fincher.

    “Nu îmi voi distruge cariera din cauza unei fătuci răsfăţate cu minimum de talent, care nu s-a gândit când a amânat proiectul ăsta pentru 18 luni ca să regizeze ea un film (“De neînvins/ Unbroken”, n.r.). Nu am niciun chef să fac un film cu ea. E doar o celebritate cu mulţi acoliţi şi atâta tot, iar ultimul lucru de care are oricine nevoie este să facem un film cu ea la care toată lumea se aşteaptă. Nu are nimic din ce înseamnă o mare actriţă ca să cădem la picioarele acestei femei infantile, iresponsabile, capricioase şi care este o proastă colegă”, a scris Rudin într-un mesaj privat.

    Mai multe site-uri, printre care şi gawker.com, au publicat acest schimb de mesaje după atacul informatic asupra reţelei Sony Pictures, de la sfârşitul lunii noiembrie. Atacul informatic s-a tradus prin furtul datelor personale a aproximativ 47.000 de angajaţi ai companiei japoneze, printre care se află adresele de domiciliu, data naşterii şi numărul asigurării sociale. Biroul federal de Investigaţii (FBI) a deschis o anchetă.

    Potrivit site-ului specializat în informaţii din domeniul tehnologiei Re/code, compania investighează posibilitatea ca piraţi informatici nord-coreeni să fie la originea atacului. Accesul ilegal în sistemul informatic al Sony Pictures a coincis cu lansarea filmului “The Interview”, distribuit de Sony, care prezintă un complot al CIA pentru asasinarea dictatorului nord-coreean Kim Jong-Un.

    Administraţia de Phenian a respins orice responsabilitate privind incidentul, dar a catalogat atacul drept “un act legitim”.

    Premiera filmului “The Interview” este prevăzută pentru 25 decembrie, iar unii critici consideră că pelicula va beneficia de toată această publicitate.

    “În mod sigur, nu are cum să dăuneze să ai o ţară care denunţă în mod public un film”, a explicat Jeff Bock de la compania Exhibitor Relations.

  • Record mondial stabilit de Mireia Belmonte la 1500 metri în bazin scurt

    Precedentul record (15:22.68) apaţrinea sportivei Lauren Boyle, din Noua Zeelandă.

    Mireia Belmonte este campioană mondială la 200 metri fluture, 400 metri mixt, 800 metri liber şi 400 metri liber.