BusinessMagazin

Blog

  • Planeta Google

    Nu cred că există firmă din zona tehnologiei (şi nu numai) care să fi avut o evoluţie atât de spectaculoasă precum Google. Iar aici nu folosesc cuvântul „spectaculos„ doar în sensul considerat sinonim cu impresionant sau remarcabil, pentru că modul cum a evoluat Google a fost un spectacol în sine, mai întotdeauna imprevizibil, adeseori parcă lipsit de logică. Nu-i de mirare că există analişti specializaţi în evoluţia companiei sau bloguri cu mare trafic care urmăresc fiecare mişcare făcută de Google.

    La început a fost un motor de căutare bun. Foarte bun. Abia apoi a fost inventat sistemul de publicitate contextuală care reprezintă şi astăzi principala sursă de venituri a companiei. Apoi a început haosul. Google a părut să se arunce în toate direcţiile simultan, lansând nenumărate servicii, majoritatea ţinute ani de zile în fază beta, altele lăsate în paragină (de exemplu reţeaua de socializare Orkut sau enciclopedia Knol) sau chiar abandonate (de exemplu Wave).

    Diversitatea era năucitoare, de la serviciul de poştă electronică (Gmail) până la sistemul de hărţi, de la digitalizarea cărţilor până la catalogarea lucrărilor ştiinţifice (Scholar), de la platforma de bloguri Blogger până la traduceri automate, de la YouTube la platforma pentru grupuri, iar enumerarea ar putea continua pe pagini întregi. În fine, sistemul de operare pentru dispozitive mobile Android şi un alt sistem de operare (bazat pe browserul Chrome) nu păreau să se lipească nicăieri, ca să nu mai vorbesc de cercetările în privinţa unui automobil care se conduce singur. Aproape că nu există domeniu unde Google să nu interfereze într-un fel sau altul.

    Până când Larry Page a revenit la conducerea companiei şi a început să se facă lumină. Lucrurile au început să se aşeze. Suita de birotică a fost reunită în Google Drive, multe servicii au fost replicate pe Android, sub toată construcţia a fost aşezat un „strat social„ numit Google Plus şi totul a început să arate coerent şi orientat spre cele două tendinţe majore: social şi mobil. Când lumea a observat că, de fapt, a existat tot timpul o strategie cu bătaie lungă, investitorii au acţionat aproape isteric.

    Dacă la începutul anului preţul unei acţiuni Google era de 700 de dolari, nu cu mult timp în urmă ajunsese la 915 dolari, iar capitalizarea de piaţă a sărit peste 300 de miliarde. Până şi George Soros a vândut acţiunile Apple pentru a cumpăra masiv acţiuni Google. În aceste condiţii, conferinţa Google I/O desfăşurată la centrul Moscone din San Francisco a stârnit un interes comparabil cu MacWorld în vremurile de glorie ale lui Steve Jobs. Cele 6.000 de tichete de participare în valoare de 900 de dolari (300 pentru cei din educaţie) s-au vândut în 49 de minute, iar în prima zi lumea s-a aşezat la coadă încă de la 5 dimineaţa.

    Noutăţile anunţate au fost multe. Aş remarca integrarea dintre Google Maps, Earth şi StreetView, serviciul de streaming Google Play Music All Access şi un Samsung Galaxy S4 sub brand Nexus. Google Now este echivalentul Siri de la Apple şi mulţi îl consideră mai bun. Însă cea mai spectaculoasă noutate este integrarea dintre Gmail şi Google Wallet, care va permite transferul de bani prin e-mail în cel mai simplu fel cu putinţă (cam ca şi ataşarea unui fişier). Oricât de scurt încerc să fiu, nu pot trece peste faptul că numărul activărilor de aparate cu Android a depăşit 900 de milioane, iar numărul de aplicaţii instalate de pe Google Play este de peste 24 de miliarde. 

    Cu toate acestea, cea mai importantă – şi surprinzătoare – parte a întregului eveniment a fost prezentarea lui Larry Page. Deşi suferind de o afecţiune a coardelor vocale (care l-a obligat să vorbească încet), Page a stat pe scenă trei ore şi jumătate şi a fost dispus să răspundă întrebărilor venite din sală – ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată la acest nivel. De fapt, aşa cum a remarcat Wired, Page nu a prezentat produse, ci o viziune. Iar prezentându-şi viziunea, a avut curajul să vorbească despre fericire şi iubire: „Am crezut întotdeauna că tehnologia trebuie să facă munca grea (…), astfel încât utilizatorii să poată face ceea ce-i face fericiţi: să trăiască şi să iubească„.

  • Antreprenorul care ar fi putut împiedica scufundarea Titanicului

    Cu sau fără sprijinul  bancherilor, compania a avut un singur an de pierderi în două decenii de existenţă şi şi-a diversificat activitatea: de la reparaţia unui microsop, la construirea unei centrale de cogenerare pe biomasă în valoare de 83 de milioane de euro şi achiziţia unei companii elveţiene. Vicepreşedintele Adrem Invest nu şi-a exercitat niciodată profesia de inginer, priveşte lucrurile cu precizia specifică  acesteia şi este convins că în doi ani afacerea va ajunge la 100 de milioane de euro, iar în 20, la un miliard.

    “Titanicul s-a scufundat pentru că pe vremea aceea nu era cunoscut procedeul de vidare a oţelului şi importanţa acestuia: conţinutul de hidrogen din componenţa oţelului face ca o fisură să se propage”. Este exemplul pe care Corneliu Bodea l-a folosit pentru a explica pe înţelesul tuturor invitaţilor de la evenimentul Meet the CEO o parte din tehnologia care a adus companiei Adrem Invest contracte în toate colţurile lumii şi afaceri de peste 40 de milioane de euro.

    Cu o diplomă obţinută în cadrul Facultăţii de Construcţii a universităţii UNITEH din Bucureşti, vicepreşedintele Adrem Invest nu şi-a exercitat nicio zi funcţia de inginer: cu un an înaintea absolvirii s-a angajat la firma înfiinţată de fratele lui în poziţia de director. “Sunt un antreprenor român care alături de fratele meu, acum 21 de ani, am început o afacere” sună, pe scurt, definiţia parcursului profesional al antreprenorului.

    Dacă fratele lui a fost mai înclinat spre inginerie, el a fost atras mai mult de afaceri. Fire autodidactă, a dorit să îşi consolideze experienţa practică cu studii şi a ales Open University din Marea Britanie, unde a obţinut două certificări în management (2004-2005) şi a urmat şi un program MBA în administrarea afacerilor, pe care l-a absolvit în 2008. Totuşi, dezvoltarea lui Corneliu Bodea este strâns legată de istoria  Adrem Invest, unde a început să lucreze la 25 de ani. Istorie care nu este chiar atât de uşor de sintetizat. Calm, cu un discurs presărat pe alocuri cu anecdote, Bodea şi-a început povestea despre companie cu explicarea denumirii: Adrem înseamnă, în latină, “precizie”, iar Invest este un termen pe care l-a introdus avocatul lor din proprie iniţiativă la Registrul Comerţului, după ce a văzut că majoritatea firmelor înscrise aveau mai multe nume în componenţă. “Investiţiile (cu trimitere la Invest ca parte a numelui companiei – n.r.) au venit cu mult mai târziu.” Bodea leagă momentul zero de perioada tulbure de la începutul anilor ’90: a venit în companie la scurt timp după ce s-au încheiat evenimentele din Piaţa Universităţii – “de unde îmi aduc aminte şi acum cântecele – nu am mai avut unde să mergem şi am făcut o companie”, glumeşte el. Compania a fost înfiinţată ca urmare a unei idei îndrăzneţe în acea vreme – modernizarea rapidă a industriei româneşti. Idee care “în practică nu s-a materializat, iar în curând s-a prăbuşit complet, odată cu devalorizarea leului”.

    Bodea îşi aminteşte amuzat primul contract al firmei, concretizat în repararea unui microscop electronic de la Institutul Oncologic de fratele lui, la propunerea unui profesor, care i-a spus acestuia “repară-l dacă vrei să faci nişte bani în plus”. Chiar dacă nu îşi aduce aminte valoarea exactă a acestuia, ştie că era echivalentul unui salariu bun în acea perioadă. “Am încasat factura şi am cheltuit-o” pentru companie, spune el, despre predispoziţia de a investi. A fost un risc asumat de la început şi care a continuat pentru că atunci “când înfiinţezi o firmă de la zero, nu îţi permiţi să faci profit, prin urmare, am investit ulterior toate facturile încasate”. Contractele nu au continuat să apară, prin urmare cei doi antreprenori, împreună cu unicul angajat al firmei, şoferul, au fost nevoiţi să renunţe la inovaţiile tehnologice şi să remodeleze întreaga afacere în perioada anilor ’93-’95, când întreaga industrie românească se prăbuşise. Comerţul cu bere Kaiser transportată pe bancheta din spate maşinii Mercedes era una dintre soluţii: “mergeam din terasă în terasă cu oferte făcute la o maşină de scris de-a lui tata”. Bodea îşi aminteşte amuzat şi puţin nostalgic despre maşina de scris de tip Olympus a tatălui, de profesie gazetar. Berea se adăuga unei întregi liste de produse care inundaseră piaţa din acea vreme – printre care detergenţi şi supă la plic – şi a fost o schimbare dramatică în activitate firmei, mai ales pentru că nu aducea profit, asigura doar rulajul necesar supravieţuirii. De aceea, spre sfârşitul anului 1994, Adrian Bodea a hotărât “gata, nu mai facem comerţ” şi a îndreptat din nou activitatea firmei spre tehnologie.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 27 mai – 2 iunie

    28.05
    INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru lunile mai-iunie

    28.05
    Ceremonia decernării Premiilor Europene pentru Invenţii (Amsterdam)

    28.05
    INSSE publică situaţia autorizaţiilor pentru construcţii în aprilie şi pe primele patru luni

    29.05-2.06
    Târgul de carte Bookfest (Romexpo, Bucureşti)

    30.05-2.06
    TIBCO – Târgul Internaţional de Bunuri de Larg Consum (Romexpo, Bucureşti)

    30.05-2.06
    Kidex – expoziţie de produse şi servicii pentru copii şi părinţi (Romexpo, Bucureşti)

    30.05
    DG-EFIN prezintă sondajul în rândul companiilor şi al consumatorilor europeni

    31.05
    INSSE difuzează datele privind şomajul BIM în luna aprilie

    1.05-31.07
    Expoziţia “Fluturi tropicali vii” (Muzeul Naţional “Grigore Antipa”, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mai scade leul?

    Analiştii estimează în general că evoluţia leului, care a corespuns în ultimele luni atât cu tendinţa globală de creştere a apetitului pentru risc, cât şi cu interesul ridicat al investitorilor pentru titlurile româneşti, ar putea fi influenţată negativ de perspectiva ca Rezerva Federală să încheie programul curent de relaxare monetară, ducând astfel indirect şi la scăderea interesului pentru plasamente în active româneşti. Leul s-a apreciat cu 3% de la începutul lunii aprilie până la jumătatea lui mai, spre 4,30, însă a pierdut apoi din atractivitate.

    “Fluxurile slabe de capital în economia reală (investiţii străine directe, credite) susţin scenariul unui curs între 4,35 şi 4,40 lei/euro în următoarele trimestre”, cred analiştii Raiffeisen Bank România, adăugând că ponderea mare a nerezidenţilor pe piaţa titlurilor de datorie ar putea induce în continuare volatilitate pe piaţă.

     

  • Viaţa burselor: extaz, agonie şi un pic de şmecherie

    La numai o zi după ce indicele FTSE 100 a ajuns la numai 90 de puncte distanţă de recordul istoric din decembrie 1999, indicele s-a prăbuşit cu 143 de puncte (2,1%), la 6.696 de puncte. Aceasta, relatează The Guardian, a fost cea mai mare cădere într-o singură zi a bursei londoneze de la cea de acum un an generată de unul dintre zvonurile privind ieşirea Greciei din zona euro.

    Şeful Fed, Ben Bernanke, a ţinut un mult aşteptat discurs în care a încercat să liniştească pieţele financiare, afirmând că nu are intenţia de a termina prea curând programul de relaxare monetară cantitativă (QE3) înainte de a vedea o îmbunătăţire notabilă a indicatorilor economiei americane. El a avertizat însă Washingtonul că tăierile bugetare drastice subminează redresarea economiei americane şi s-a apărat de acuzaţiile (corecte, de altfel) din Congres că QE3 ar alimenta noi bule ale activelor financiare.

    Mai convingătoare pentru investitori au fost însă declaraţiile anterioare ale unora dintre şefii regionali ai Fed, după care QE3 ar putea fi stopat începând chiar din iunie. De fapt, explicaţia mai multor reprezentanţi de fonduri de investiţii a fost că pierderea de valoare de la burse ar fi fost provocată de declaraţiile acestor oficiali ai Fed, ca şi de o îngrijorare bruscă a investitorilor că economia Chinei ar merge sub aşteptări. După ce discursul lui Bernanke a clarificat lucrurile, un economist de la UBS a comentat însă că ambele motive invocate par mai curând nişte pretexte, dat fiind că pieţele aveau oricum mare nevoie de o corecţie, după recordurile din ultima perioadă.

  • De unde provin scheletele expuse la Human Body la muzeul Antipa: “Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii”

    Cadavrele expuse ar proveni din China, fiind preluate de la o fabrică de plastinare din oraşul Dalian, unde, în 2004, existau trei lagăre de muncă şi închisori cu deţinuţi prizonieri politici, printre care se aflau şi adepţii miscării spirituale Falun Gong, susţin protestatarii.

    Aceştia susţin că expoziţia de la muzeul Antipa din Bucureşti este organizată de GForce Exhibition, companie care închiriază cadavre de la fabrica de plastinare din Dalian. Compania Premier Exhibition, condusă până în 2008 de actualul director al GForce Exhibition,  Arnie Geller, plăteşte anual 500.000 de dolari unei firme din Dalian pentru închirierea de cadavre. În mai 2008, procurorul general al statului New York a impus prin hotărâre judecătorească companiei Premier Exhibition să afişeze pe site-ul propriu următorul avertisment, potrivit protestatarilor: “Această expoziţie prezintă rămăşiţe umane ale unor cetăţeni sau rezidenţi chinezi care au fost iniţial primite de către Biroul Chinez de Poliţie. Biroul Chinez de Poliţie poate primi corpuri din închisorile din China. Firma Premier Exibition nu poate verifica în mod independent că rămăşiţele umane pe care le vedeţi nu sunt de la persoane care au fost încarcerate în China. (…) Firma Premier Exhibition se bazează doar pe relatările partenerilor chinezi şi nu poate dovedi în mod independent că acestea nu aparţin unor persoane executate în timp ce erau încarcerate în închisorile din China”.

    Organizaţiile cer închiderea în regim de urgenţă a expoziţiei, invocând, dincolo de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, şi legislaţia românească: Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său (art. 78 din Codul Civil).

    “Avem destule motive să credem că semeni de-ai noştri nevinovaţi, dizidenţi, oameni nemulţumiţi înşelaţi de oficiali, creştini aparţinând unor biserici interzise în China, tibetani, uiguri, aderenţi Falun Gong, au fost torturaţi şi omorâţi în puşcării, iar corpurile lor au fost împăiate, jupuite şi scoase la paradă pentru profit. Este una dintre cele mai mari crime ale umanităţii!”, mai spun contestatarii expoziţiei.

    Human Body, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni. Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit”, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli. 

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator”, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.

    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

  • Nu trageţi în Deveselu

    Vicepremierul rus Dmitri Rogozin spusese, în aprilie, că forţele strategice ale Rusiei sunt capabile să penetreze scutul antirachetă al Statelor Unite şi că SUA îşi irosesc banii pe proiectul “provocator” al scutului antirachetă din Europa de Est. Băsescu a criticat şi declaraţiile de la Bucureşti ale şefului Stratfor, George Friedman, după care scutul antirachetă este doar un simbol şi că nu apără de o ameninţare anume, dând a înţelege că aspiraţiile României la un rol geopolitic important în regiune ar fi lipsite de temei.

    Anders Fogh Rasmussen a susţinut poziţia lui Traian Băsescu, insistând că sistemul de apărare antirachetă al NATO “este un răspuns real la o ameninţare reală şi are caracter defensiv, nu direcţionat împotriva niciunei alte ţări”. El a mulţumit autorităţilor române pentru contribuţia la sistemul antirachetă, afirmând că de când România a intrat în această alianţă din 2004, “a jucat un rol activ în formarea agendei NATO şi în construirea unor relaţii puternice cu partenerii noştri”.

    Rasmussen a lăudat râvna României în NATO inclusiv la capitolul bugetar, unde, în mod neaşteptat, Bucureştiul a devenit un exemplu pentru alte state incomparabil mai bogate care au preferat să-şi restrângă bugetele de apărare. “Atunci când bugetele trebuie să fie echilibrate, ştim că apărarea nu poate fi scoasă din discuţie, dar există o limită minimă cu privire la cât de puţin putem investi în apărare. Iar în Europa am ajuns la această limită minimă. Avem nevoie să ne menţinem pe linie şi să începem să investim mai mult, pe măsură ce economiile noastre, îşi revin, se redresează. Deci salut cu căldură decizia României de a creşte cheltuielile de apărare în scopul de a ajunge la 2% din PIB până în 2016”, a spus oficialul NATO.

  • Investiţii noi la Timişoara, Cluj şi Blaj în industria componentelor auto

    Alte două noi deschideri au fost anunţate de compania germană Bosch: unitatea de producţie din Blaj urmează să fie deschisă în 8 iunie, în timp ce fabrica de la Cluj-Napoca este programată pentru ultimul trimestru din acest an.

    La Blaj, Bosch deţinea deja o unitate pentru tehnică liniară, care a fost extinsă cu o fabrică de senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto, după o investiţie de circa 50 milioane de euro. Cu o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi, unitatea de la Blaj va angaja încă 300 de persoane până la sfârşitul anului, ajungând la un total de circa 900 angajaţi. La Cluj-Napoca, grupul german construieşte un nou centru de producţie, cu o suprafaţă de 38.000 metri pătraţi, pentru care sunt prevăzute investiţii de 77 milioane de euro. Unitatea va avea 300 de angajaţi. Fabrica de la Cluj-Napoca va produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule.

    Potrivit directorului de filială MGI Coutier, Remi Leprat, investiţia companiei franceze a fost construită pe o suprafaţă de 9.200 de metri pătraţi, la marginea comunei Ghiroda, investiţia ridicându-se la 5,5 milioane de euro. “Fabricăm fel de fel de componente pentru autovehicule, închizători şi deschizători de portiere pentru toate tipurile de vehicule Dacia, atât pentru producţia din România, cât şi pentru producţiile din India, Brazilia, Rusia şi Maroc. Recent am obţinut un contract de producţie pentru un nou tip de mâner pentru o maşină care va apărea în luna septembrie”, a declarat Remi Leprat.

    Compania produce şi tuburile care fac legătura între rezervor şi motor pentru carburant şi lichidul de frână pentru maşinile Dacia şi Ford. “Acestea sunt piese de securitate care implică o mare responsabilitate din partea producţiei. De asemenea, producem rezervoare şi piese pentru spălarea parbrizului pentru Dacia”, a mai spus Leprat.

  • Un serial de groază 100% european: azi, episodul Suedia (VIDEO)

    Grupuri de tineri au început atacul în suburbiile din Stockholm, devastând magazine şi şcoli, în ciuda apelurilor la calm ale premierului Fredrik Reinfeldt. Violenţele au pornit de la uciderea de către poliţie la 13 mai, într-o suburbie a capitalei, a unui cetăţean de 69 de ani care avea asupra lui o macetă, ceea ce a stârnit vechile resentimente ale tinerilor contra brutalităţii poliţiei, iar revoltele s-au extins în suburbiile sărace, locuite îndeosebi de imigranţi. Presa a relatat că bărbatul ucis ar fi fost un imigrant portughez, însă informaţia n-a fost confirmată oficial.

    Sâmbătă spre duminică a fost prima noapte ceva mai calmă în capitală, potrivit Reuters, după o săptămână de vandalism susţinut şi incendieri de maşini, şcoli şi sedii ale poliţiei. În schimb, incendierile şi atacarea cu pietre a poliţiştilor care încearcă să menţină ordinea s-au extins în alte oraşe – Orebro, Linkoping, Uppsala.

    În ciuda reputaţiei Suediei de economie bogată, eforturile statului de a integra fluxurile de imigranţi veniţi din Turcia, Orientul Mijlociu sau Somalia n-au dat rezultatele aşteptate, astfel încât în rândurile acestora, şomajul ajunge la 16%, iar sărăcia şi excluziunea socială în rândul tinerilor proveniţi din familii de imigranţi sunt probleme din ce în ce mai grave. Că acest gen de probleme nu aparţin numai societăţii suedeze şi cât de mare e potenţialul lor exploziv s-a văzut din plin în Franţa în 2005 sau Marea Britanie în 2011.

  • Arnold Schwarzenegger, din nou în acţiune (VIDEO)

    După ce îşi părăseşte postul la divizia antidrog a poliţiei din Los Angeles în urma unei misiuni care îl lasă plin de remuşcări şi regrete, şeriful Ray Owens (Arnold Schwarzenegger) se mută din Los Angeles în orăşelul Sommerton Junction, unde luptă împotriva micilor infracţiuni de acolo.

    Existenţa sa liniştită este dată peste cap atunci când Gabriel Cortez (Eduardo Noriega), cel mai cunoscut şi căutat traficant de droguri din emisfera vestică, reuşeşte o evadare spectaculoasă dintr-un convoi al FBI care transporta deţinuţii către un penitenciar.