BusinessMagazin

Blog

  • Pierderi mai mici pentru Bursa SUA

    Reducerea de 0,75% operata de Federal Reserve a avut efectele scontate in piata de capital, deschiderea sedintei find mai bune decat se asteptau analistii. Indicele DJIA (Dow Jones Industrial Average) a coborat 2,6% pana la valoarea de 11.787 puncte, spargand pragul de suport de 12.000 de puncte. S&P 500 a pierdut 2,5% pana la valoarea de 1.291 puncte, iar NASDAQ Composite s-a depreciat cui 3% pana la 2.268 puncte.

    In timp ce toti indicii americani sunt la minus, restul burselor de pe continentul american au deschis pe plus, miscare datorata tot reducerii dobanzii federale. Indicii mexicani si cei brazilieni au inceput cu o majorare de cel putin doua procente, iar cei argentinieni si cei cilieni cu o crestere de peste un punct procentual.

  • Fostul EasyCall se extinde in regiune

    Agenda pentru 2008 a lui Vladimir Sterescu, seful Computer Generated Solutions Romania (CGS), este extrem de incarcata. La mai bine de un an de cand a vandut compania de servicii de call center pe care a fondat-o in 2003 – EasyCall – catre americanii de la CGS, pentru o suma estimata la aproximativ sase milioane de euro, omul de afaceri trebuie sa se ocupe de dezvoltarea si de extinderea companiei nu numai in Romania, dar si in tarile vecine.
    Convorbirile telefonice ale lui Phil Friedman, presedintele si directorul executiv al CGS, cu omul de afaceri roman sunt de fapt singura legatura pe care o au americanii cu Europa si cu afacerile desfasurate aici. „Cei de la CGS nu au vrut sa se implice activ in afacerile de aici si nici sa faca schimbari majore, pe de-o parte pentru ca acestea nu sunt necesare atat timp cat compania merge bine, iar pe de alta parte pentru ca nu vor sa apara probleme din cauza diferentelor culturale“, spune Sterescu.
    Totusi, una dintre putinele schimbari aduse in companie de americani a fost transformarea acesteia din EasyCall Communications in CGS Romania. Pornit la scurt timp dupa finalizarea tranzactiei, procesul de rebranding a fost incheiat de-abia la inceputul lunii noiembrie. Nu a fost insa un pas facut doar de dragul rebranding-ului. „Cartierul general al CGS Europa va fi stabilit la Bucuresti, ca urmare a conditiilor favorabile de dezvoltare pe care le-am gasit in Romania“, spunea Phil Friedman.
    Prin urmare, Vladimir Sterescu a devenit un pion important in conducerea companiei-mama, fiind desemnat sa se ocupe de divizia de call center si relatii cu clientii a CGS din Europa. Iar restul activitatilor companiei americane – dezvoltare de software, integrarea de sisteme IT si suport tehnic – vor fi coordonate tot din Romania de Florin Chitu, desemnat recent in functia de director general al acestei divizii. „Ideile si planurile facute de-a lungul ultimului an incep acum sa se contureze intr-o strategie clara si cu o finalitate previzibila, cel putin pentru urmatorii doi ani“, afirma Sterescu.
    In acest context, directorul call center-ului CGS si-a creionat strategia de dezvoltare, deocamdata doar pentru Romania. Mai intai vor fi aduse in acelasi loc toate activitatile, care acum se desfasoara in trei cladiri din complexul Sema Park, din ratiuni de economie de spatiu. „Pana acum, amenajarea interioara am facut-o noi asa cum am considerat de cuviinta, insa intr-un spatiu in care acum lucreaza, spre exemplu, 250 de angajati, un specialist poate amenaja 350 de posturi de lucru“, spune Sterescu. Costurile cu chiria, care se ridica in prezent la doua milioane de euro anual, ar putea fi reduse odata cu mutarea intr-o singura cladire mai spatioasa – tot in Sema Park, pe o suprafata de 4.000 de metri patrati, suficient de incapatoare pentru toti angajatii companiei, dupa cum spune directorul.
    CGS Romania va incepe activitatea si in alte orase importante din tara, pe harta de dezvoltare fiind deja bifate Brasov si Iasi. „Conform planurilor initiale, biroul de la Brasov ar fi trebuit sa inceapa de fapt activitatea inca din octombrie anul trecut, numai ca socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ“, spune Vladimir Sterescu, punand amanarea pe seama faptului ca sediul unde urmeaza sa lucreze peste 500 de angajati nu a fost finalizat la timp. Investitia in aceste doua noi birouri din tara se va ridica la cateva milioane de euro, potrivit declaratiilor anterioare ale lui Phil Friedman, directorul executiv al CGS.
    Dupa estimarea Madalinei Vilau, managing partener in cadrul Expo Media, companie care organizeaza o expozitie dedicata afacerilor de call center, un centru de relatii cu clientii cu 400 de angajati presupune o investitie medie de un milion de euro. „Daca nu sunt luate in calcul costurile cu chiria, este nevoie de cel putin un milion de euro, suma care include totul, de la mobilier si pana la echipamente sau la cablarea cladirii“, confirma si Vladimir Sterescu, fara a spune exact daca aceasta este suma investita de CGS Romania pentru deschiderea unui birou in tara.
    Toate aceste schimbari vor avea loc in prima parte a acestui an, potrivit oficialilor companiei, fiind luata in calcul posibilitatea ca toate noile cladiri de birouri sa fie inaugurate simultan. „Si cu toate ca strategia nu este definitivata, din 2009 vom incepe si dezvoltarea la nivel regional, in tari din imediata apropiere a Romaniei.“
    In general, decizia de extindere, nu doar la nivel national, ci si regional a unui call center sau a unei companii unde departamentul de relatii cu clientii joaca un rol important are la baza ratiuni strict legate de costuri. In cazul operatorului de servicii de telefonie mobila Vodafone Romania, spre exemplu, deschiderea unui astfel de centru de relatii cu clientii la Ploiesti, in 2006, a insemnat o reducere a costurilor atat cu salariile, cat si cu chiria. O alternativa de diminuare a cheltuielilor pentru companii care au nevoie de servicii de call center ar fi, totodata, si externalizarea departamentului de relatii cu clientii catre un furnizor de servicii de call center, cum ar fi CGS, Genpact sau Accenture. Un exemplu in acest sens este Orange Romania, care a mutat o parte din serviciile de relatii cu clientii in cadrul CGS Romania.

  • Angajatorul-visurilor-tale.ro

    Recrutarea online o sa scoata in curand de pe piata firmele mici de recrutare; internetul este viitorul si in acest domeniu“, spune George Butunoiu, managing partner in cadrul firmei de executive research cu acelasi nume. In ultimii ani, recrutarea de personal prin intermediul internetului a devenit metoda preferata atat a firmelor de recrutare, cat si a angajatorilor. Bestjobs, eJobs si restul site-urilor de recrutare au generat o piata care depaseste deja, dupa unele estimari, 5 milioane de euro si care se pregateste pentru cresteri semnificative in urmatorii ani.

    „Firmele mari care acum se ocupa doar de recrutarea online, precum si cele care au si servicii de recrutare online vor avea foarte mult de castigat in perioada urmatoare, pentru ca acest tip de recrutare comporta o serie de avantaje indiscutabile. De exemplu, unui angajator ii este mult mai usor sa vada astfel chiar si peste o suta de CV-uri pe zi, lucru care altfel i-ar fi aproape imposibil“, spune George Butunoiu.

    „Instrumentele de publicare in timp real a anunturilor si de gestionare a CV-urilor venite (filtrare, ordonare dupa diverse criterii), posibilitatea de a realiza interviuri online, de a cauta direct in baza de date etc. face mai eficient procesul de recrutare. Mai mult, este o cale mai accesibila companiilor straine care doresc sa recruteze candidati romani“, completeaza Alexandra Dinca, PR manager al Neogen, companie ce detine site-ul Bestjobs.ro. Specialistii estimeaza ca va creste numarul CV-urilor in limba engleza, candidatii dorind sa atraga atentia firmelor multinationale sau companiilor din strainatate.

    Daca in ultimii ani tendinta principala a fost publicarea online de anunturi pentru locuri de munca preponderent in Capitala si in marile orase din provincie, pe termen scurt este de asteptat ca boom-ul recrutarii online sa vina din partea firmelor din orasele mici. In privinta site-urilor de recrutare, desi numarul acestora este destul de mare si probabil vor mai aparea si altele in continuare, angajatorii vor tinde sa lucreze preponderent cu site-urile cele mai cunoscute, cu vizibilitate mai mare, astfel incat sansele de recrutare sa devina mai mari.

    Care sunt insa limitele de crestere pentru recrutarea online? „Preferinta angajatorilor pentru o discutie telefonica cu persoana, pentru a determina interesul acesteia, va fi greu de inlocuit cu o alternativa virtuala, iar completarea unui chestionar online nu este suficienta“, apreciaza Cezar Barladeanu, consultant de recrutare in cadrul Lugera & Makler. In plus, avand in vedere faptul ca piata de recrutare din Romania a inceput sa se stratifice clar, recrutarea online poate fi solutia viabila doar pentru anumite segmente. Astfel, pentru posturile de entry level si unele functii de middle management, precum si pentru posturile temporare, recrutarea online va ramane o optiune de luat in considerare. In schimb, va creste necesitatea serviciilor de executive search pentru middle si top management. „Daca tinem cont de necesitati diferite pe segmente diferite, recrutarea clasica si executive search-ul vor creste datorita cerintelor de personal calificat si foarte bun profesional, ca valoare neta, calitativa, in timp ce piata de recrutare online va creste prin volum“, considera Daniela Necefor, managing partner, Total Business Solutions.

    In prezent, piata de recrutare online este disputata de trei mari jucatori: eJobs, BestJobs si myJob. „Site-urile de locuri de munca si-au facut loc in topurile celor mai accesate. Interesul este cu atat mai mare cu cat traficul unui site de recrutare este comparabil cu cel al site-urilor media si chiar cu cel al portalurilor. Cresterea traficului de la an la an a fost spectaculoasa si a depasit chiar si 100%“, spune Alexandra Dinca de la Neogen. Aceasta se intampla in conditiile in care sunt postate in medie de la cateva zeci pana la aproximativ 600 de anunturi pe zi in timpul saptamanii. Numarul de slujbe in strainatate oferite de Bestjobs a crescut de aproape patru ori in ultimul an, de la 112 inregistrate in octombrie 2006 la 433, dintr-un total de 19.817, potrivit reprezentantilor companiei.

    Cresteri notabile a inregistrat si eJobs.ro, care in 1999, cand a fost deschis, era printre primele site-uri de profil din estul Europei, dupa cum afirma reprezentantii sai. Intre timp, peste 50.000 de companii au folosit eJobs.ro pentru publicarea anunturilor de angajare. Laura Chilom, HR Consultant eJobs.ro, explica popularitatea recrutarii online prin simplitatea serviciului. „In cateva ore de la publicarea anuntului, compania poate deja sa programeze candidatii pentru interviu. Apoi, pentru o firma este mult mai economic sa apeleze la recrutarea online, intrucat costurile sunt de pana la 10 ori mai mici fata de publicarea anunturilor din presa“, spune Chilom. In ceea ce priveste traficul eJobs, aici sunt publicate zilnic intre 500 si 650 de anunturi. eJobs ocupa locul intai in categoria locuri de munca in trafic.ro si locul 7 in clasamentul general al site-urilor romanesti, cu o medie de 500.000 de vizitatori pe saptamana.

    Specialistii estimeaza ca incepand din acest an, aproape fiecare doritor de loc de munca va avea CV-ul actualizat pe doua site-uri cu profil general si pe unul sau doua dintre site-urile specializate pe domeniul sau de activitate. Vor aparea, in acelasi timp, posturi noi, in domenii care pana acum nu au fost atat de solicitate, precum cel medical sau PR si publicitate. Deocamdata, in ultimii doi ani, cele mai cautate domenii, atat de angajatori, cat si de candidati au fost vanzarile, industria de software, ingineria si marketingul.

  • Dobanda FED redusa cu 0,75%

    Reducerea de 0,75% este cea mai mare micsorare operata de Fed din 1990 si este destinata evitarii recesiunii economice a SUA. Scaderile pietelor internationale de capital au fortat oficialii americani sa renunte la masurile destinate stoparii inflatiei si sa se contreze asupra ajutarii economiei. Dolarul a scazut imediat dupa anuntul Fed, alaturi de certificatele de trezorerie ale SUA si de cotatia futures a indicelui S&P 500.

  • Crestere PIB va fi de 6,1% in 2008 in viziunea BCR

    "Cel mai mare pericol al deprecierii monedei nationale pana 4 lei este majorarea ratei de inflatie cu 3-4 procente peste nivelul estimat", a declarat Lucian Anghel, economist sef BCR, estimand o valoare medie in 2008 de 3,5 lei/euro. Analistul bancii a declarat ca este posibil ca leul sa se mai deprecieze pana la mijlocul anului, pentru ca in al doilea semestru trendul sa se intoarca in favoarea monedei nationale.

    Intoarcerea catre o directie favorabila economiei autohtone din a doua parte a anului va fi ajutata chiar de nivelul actual al leului fata de euro, 3,76 lei/euro. "Un euro puternic ajuta exportatorii si dezavantajeaza importatorii. Desi noi consideram leul subevaluat in acest moment, valoarea acestuia poate duce la micsorarea deicitului de cont curent si la o relaxare a consumului", spune Anghel. O constributie importanta va veni si din partea sectorului de constructii, care a inregistrat o crestere echilibrata in 2007 (majorare intanita in toate sectoarele: imobiliar, cladiri comerciale, infrastructura), iar in 2008 va continua majorarea.

    In ceea ce priveste piata de capital "nu putem discuta decat despre panica pe toate pietele", a spus Mihai Caruntu, analist BCR. Conform acestuia, bursa isi va reveni din criza in care se afla insa perioada de scadere va mai dura. "Un ajutor semnficiativ va veni din partea companiilor, prin rezultatele pe primul trimestru al anului, iar in a doua parte a 2008 vom vedea si crsteri", a declarat analistul.

    Specialistii BCR nu cred ca Fondul Proprietatea, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz se vor lista in cursul anului in curs, ci mai degraba in 2009. "Speram sa vedem o singura listare din randul acestor societati in 2008. Sustinerea numarului de oferte publice va veni din sectorul privat, nu din cel de stat", spune Caruntu.

  • Concedieri prin SMS la Bochum

    Una din aceste firme, Randstad, a dat mai departe vestea prin SMS. Muncitorii au primit pe telefoanemel mobile un mesaj cu textul: "Informare de la Randstad: de luni, 21 ianuarie 2008, pana cel tarziu miercuri, 23, intre orele 9 si 16, sa va goliti dulapurile de la Nokia".

    Detalii pe www.clujeanul.ro

  • Piata mobilei a trecut de 1 miliard de euro

    "Din informatiile pe care le analizam in momentul de fata pentru anul 2007, volumul vanzarilor se situeaza la peste 1,1 miliarde de euro, din care 65,5% reprezinta mobila produsa in Romania", a declarat agentiei MEDIAFAX Aurel Rizea, presedintele executiv al APMR.

    Vanzarile de mobila s-au ridicat in 2006 la 977 de milioane de euro, productia interna acoperind 70% din piata. Productia a crescut anul trecut cu circa 8%, la 1,785 miliarde de euro, desi a fost influentata negativ de cursul valutar si fiscalitatea ridicata a mediului economic, potrivit patronatului.

    "Comparativ cu rezultatele obtinute in 2006, estimarile pentru anul 2007 arata cresteri ale productiei si exportului de mobila in euro de peste 8%, iar in moneda nationala majorarea se situeaza la circa 2,4%. Aceasta evolutie a fost influentata in principal de structura productiei, de fluctuatia cursului valutar de schimb, precum si de fiscalitatea ridicata din mediul economic", a precizat Rizea.

    Mai multe stiri pe www.mediafax.ro

  • Publicitate online: o cursa cu obstacole

    Potrivit previziunilor Deloitte cu cat creste succesul publicitatii online, cu atat va creste si numarul controalelor de reglementare.  “Piata de publicitate online din Romania in 2007 este estimata in jurul cifrei de 10 milioane de Euro, o cifra care nu poate fi ignorata de nimeni atunci cand are in vedere domeniul publicitar si ritmul de crestere al publicitatii online in Romania, mult peste trendul global inregistrat pana acum” , declara Radu Herinean, Enterprise Risk Services Manager la Deloitte Romania .

    Herinean adauga ca in timp ce in 2005 investitiile in publicitatea online insemnau doar 1% din piata de publictate, acestea au ajuns anul trecut la aproximativ 3%, adica 10 milioane de euro.
    Reprezentantul Deloitte spune ca in evolutia publicitatii locale se aliniaza tendintelor internationale, dar in ceea ce priveste viteza de crestere perspectivele pietei locale sunt mai optimeste decat cele la nivel global.
    " Astfel, in ceea ce priveste publicitatea pe internet, se pastreaza trendul prin care publicitatea online va creste cu peste 50% in 2008. Televiziunea digitala si-a facut deja loc in casele românilor, iar cel putin un operator major de televiziune prin cablu va introduce televiziunea IP, cel mai probabil spre sfarsitul anului”, spune Radu Herinean.

    Studiul Deloitte estimeza publicitatea online la nivel mondial la 42 miliarde de dolari, in timp ce potrivit unui raport din decembrie al companiei de cercetare ZenithOptimedia arata ca in acest an in publicitatea pe internet se vor investi 44,5 de miliarde de dolari dintre care 36 numai in Statele Unite, mai mult cu 24% fata de 2007.

    Cu privire la piata de televiziune prin internet (IPTV) este asteptat ca alaturi de compania Ines care ofera astfel de servicii din 2005, in acest an sa se lanseze si Romtelecom. Reprezentantii companiei au declarat ca deocamdata sunt in faza de testare a acestor facilitati.

    " In ceea ce priveste pirateria, ne vom clasa foarte probabil si continuare in urma mediei globale, in ciuda faptului ca legislatia noastra este mult mai agresiva in acest domeniu. Trendul presei scrise, de migrare catre online, se regaseste si la noi, insa in acest moment in Romania publicatiile online sunt fie proiecte initiate direct online fie oglinda unor publicatii tiparite” mai spune reprezentantul Deloitte Romania.

    Deloitte Touche Tohmatsu este o organizaţie de firme care furnizează servicii in patru domenii profesionale – audit, taxe, consultanta manageriala si consultanta financiara.
    Deloitte are reprezentante in 140 de ţări si peste 150.000 de angajati in intreaga lume.

  • Vreau un pont la bursa

    Cand am vazut ca piata nu se mai opreste din scaderi, m-am dus sa vorbesc cu brokerul. Dupa o jumatate de ora de discutii, am inteles ca nu ar fi bine nici sa vand, nici sa cumpar si nici sa nu fac nimic. Am plecat de la el mai nauc decat eram inainte“, a declarat Mircea M., un investitor, la o saptamana de la deschiderea bursei in 2008. Pana la urma, impotriva recomandarii brokerului, si-a vandut actiunile, iar acum, daca ar vrea sa cumpere, poate gasi aceleasi actiuni cu 10% mai ieftine. Sau alte actiuni. Ce sanse are sa castige insa de pe urma lor si spre ce actiuni anume ar trebui sa se indrepte – el si altii care incearca totusi sa mizeze pe bursa anul acesta?
    Am incercat si noi, la fel ca investitorul, sa aflam care sunt actiunile cu posibilitati de crestere in 2008 de la oamenii care ar trebui sa stie cel mai bine, actorii pietei de capital. Adica brokerii, analistii societatilor de intermediere, directorii de investitii ai fondurilor mutuale sau de pensii private. Am obtinut, daca mai era nevoie, o noua confirmare a crizei prin care trece bursa de la Bucuresti. Majoritatea brokerilor, persoanele care intra in contact direct cu investitorii si care sunt obligati sa faca recomandari, se feresc de estimari. „In contextul actual ma indoiesc ca e cineva care poate oferi estimari exacte pentru anumite titluri. Noi sigur nu. Deocamdata, previziunile referitoare la posibilitatile de apreciere a indicilor si a sectoarelor economice raman valabile, dar preturi-tinta pentru 2008 nu putem da“, sustine Razvan Pasol, director general al Intercapital Invest.
    Pentru directorii de investitii ai fondurilor mutuale si de pensii private este si mai greu sa dea nume de companii din cauza concurentei. „Nu putem spune in ce vom investi, ar insemna sa le aratam competitorilor cum intentionam sa obtinem randamente anul acesta“, a declarat Dorin Boboc, director de investitii la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Boboc sustine totusi ca firma sa e pregatita sa beneficieze de ambele tipuri de evolutie a bursei: „pe perioadele de declin vom acumula active la preturi atractive, iar pe perioadele de crestere vom marca profituri atunci cand potentialul de crestere a unui titlu se reduce“.
    Pana la mijlocul saptamanii trecute, dupa zece zile de tranzactionare, indicele blue-chips-urilor, BET, si cel compozit, BET-C, inregistrau pierderi de 16,5% fata de ultima cotatie a anului trecut, iar BET-FI, indice care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare (SIF), consemna un minus de 19%. Directia descendenta a bursei nu este insa o surpriza. Chiar daca amploarea coborarii nu a fost anticipata de nimeni, declinul a inceput in urma cu sase luni, pornind de la maximele inregistrate anul trecut. „Piata romaneasca de capital traverseaza o bucla corectiva in toata regula, cu punct de plecare in vara anului 2007 – criza creditelor ipotecare subprime din SUA. Pe masura ce economiile statelor dezvoltate au inceput sa bata in retragere, sectorul pietelor emergente are parte de valuri de scadere pe masura aprecierilor din ultimii ani“, afirma Alexandru Gavrila, analist la SSIF Romintrade Brasov.
    Adancirea crizei a dus actiunile la preturi apropiate de cele din 2006, cotatii greu de anticipat pentru companii cu rezultate financiare pozitive si in crestere; asa se explica relativul optimism al celor ce considera ca perioada de acum va fi depasita si pe parcursul anului piata va urca din nou. In acelasi timp insa, preturile de acum sunt extrem de atractive, posibilitatile de urcare fiind mult mai vizibile de la acest nivel. „Cei care cumpara acum pot castiga circa 60% intr-o perioada de un an. Preturile sunt considerate avantajoase pentru cumparari, chiar daca piata ar mai putea scadea“, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust.
    Cert e ca, din cauza scaderii accentuate in care a intrat bursa de la inceputul anului, exista sanse ca speculatorii, cei ce tranzactioneaza pe termen scurt si foarte scurt, sa se transforme in investitori pe termen lung. Practic, orice investitor care a achizitionat titlurile anul trecut a ajuns la o diminuare serioasa a valorii portofoliului, diminuare ce se transforma in pierdere marcata in momentul vanzarii.
    Pentru a evita acest lucru, investitorii care isi pastreaza sangele rece si nu vand din cauza panicii aleg sa pastreze actiunile pana cand piata in ansamblu isi va reveni. Cei mai noi investitori pe termen lung si foarte lung sunt fondurile de pensii private, care au o plaja de timp de pana la 30 de ani. „Orice investitor pe termen lung, cum sunt fondurile de pensii private, trebuie sa fie interesat in primul rand de analizele fundamentale. Ne intereseaza mai putin evolutia unei actiuni pe parcursul unui singur an“, arata Dorin Boboc de la Allianz-Tiriac Fond de Pensii. Practic, o companie cu rezultate in crestere poate recupera relativ usor pierderile din cotatie atunci cand piata isi revine.

  • Bursa a recuperat o parte din pierderi

    Indicii BVB au recuperat pana la finalul sedintei de astazi, marti, aproape jumatate din pierderile de dimineata. BET a inchis cu o pierdere de 4,75% si valoarea de 7.564 puncte, iar BET-C cu un minus de 4,2%, ajungand la valoarea de 5.210 puncte. SIF-urile s-au tinut mai bine, scaderea fiind de 2,45%, ceea ce a dus cotatia la 60.383 puncte.

    Sedinta a fost favorabila speculatorilor intra-day, care au putut cumpara dimineata, in momentul in care cotatiile erau si cu 10% pentru unele actiuni mai mici decat ieri, si au putut vinde spre finalul sesiunii cu un castig de pana la sapte procente. Miscarea speculatorilor a putut fi observata cu mai putin de o ora inainte de final, cand indicii ajunsesera la o pierdere de circva 3,5 procente, moment in care jucatorii intra-day au inceput sa vanda si au ma coborat cu circa un procent cotatiile.

    "Cine vinde acum isi asuma un risc foarte mare deoarece piata se poate intoarce oricand. Si vor fi investitori pusi in situatia de a marca o pierdere semnificativa, iar reintrarea in pozitii o vor face la preturi mai mari decat cele de iesire", a declarat Mihai Caruntu, analist piete de capital al Bancii Comerciale Romane.

    Pietele europene au deschis aproximativ la fel ca noi, cu scaderi mari la inceput, de pana la 5-6 procente, insa recuperarea de pe parcursul zilei a intors indici catre pierderi minore, de pana intr-un procent pentru majoritatea burselor. Moneda nationala a continuat deprecierea si astazi, ajungand la un curs oficial de 3,76 lei/euro, in crestere cu patru bani fata de ieri.

    Crah la Bursa?