BusinessMagazin

Blog

  • Cheltuielile pentru apărare au crescut la un nivel record de 2.200 de miliarde de dolari pe an la nivel global. Ţările membre NATO sunt responsabile pentru jumătate din cheltuielile totale

    Cheltuelile pentru apărare au crescut cu 9% la nivel global în 2023, comparativ cu anul anterior, ajungând la un nivel record de 2.200 de trilioane de dolari din care cheltuielile ţărilor membre NATO reprezintă aproximativ jumătate, potrivit unui raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), citat de Bloomberg.

    Dintr-o altă perspectivă, bugetele de apărare ale NATO, China, Rusia şi India reprezintă mai mult de 70% din cheltuielile militare, conform raportului.

    Mai mult, cheltuielile de apărare ale statelor NATO, excluzând SUA, au crescut cu 32% după ce Putin a invadat Crimeea în 2014.

    Raportul mai arată că SUA şi Europa majorează producţia de rachete şi muniţie, alocând resurse în special către sisteme de artilerie şi sisteme anti-rachetă. Concomitent, ţări precum China şi Rusia investesc resurse în tehnologii precum rachetele hipersonice.

    În ceea ce priveşte anul 2024, raportul IISS estimează că vom vedea o nouă creştere a cheltuielilor de apărare la nivel global.

    Thinktank-ul crede că lumea „a intrat într-o perioadă mai periculoasă în ultimele 12 luni”.

  • Celebrul internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk a ajuns în prima linie de pe frontul ruso-ucreainean. Cât costă în România să te abonezi la Starlink

    Serviciile secrete militare ucrainene au declarat că forţele ruseşti folosesc din ce în ce mai mult terminalele Starlink pe linia frontului, o nouă turnură în relaţia neplăcută a Kievului cu serviciul de internet al lui Elon Musk, raportează Bloomberg.

    Conversaţii interceptate între trupele ruseşti din regiunea ocupată Doneţk, în estul Ucrainei, indică faptul că acestea aveau instalate dispozitive Starlink pentru acces la internet, a declarat duminică pe site-ul său de internet Direcţia de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării.

    „Forţele armate ruseşti încep să se folosească sistematic de serviciile Starlink în scopuri militare”, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al serviciilor de informaţii militare, Andriy Yusov, citat de site-ul de ştiri RBC-Ucraina.

    Discuţiile în cauză au apărut săptămâna trecută pe reţelele de socializare şi în mass-media din Ucraina. Serviciile Starlink Inc. nu sunt active în Rusia, a declarat joi compania pe platforma de socializare X a lui Musk, fostul Twitter.

    Declaraţia Starlink nu a precizat dacă interdicţia se va aplica şi celor patru zone mari din estul şi sudul Ucrainei pe care Rusia le-a anexat ilegal în 2022, unde se crede că sunt desfăşurate sute de mii de trupe ruseşti. În trecut, compania a restricţionat utilizarea serviciilor de internet în teritoriile ocupate de Rusia.

    Musk a infirmat pe X zvonurile potrivit cărora Starlink ar vinde terminale Rusiei. „Din câte ştim noi, niciun dispozitiv Starlink nu a fost vândut direct sau indirect Rusiei”, a scris el.

    Wall Street Journal a raportat duminică, citând serviciile de informaţii militare ucrainene, că forţele ruseşti folosesc sistemul de internet prin satelit în Ucraina ocupată.

    Musk a activat serviciul prin satelit Starlink în Ucraina în primele luni ale invaziei la scară largă a Rusiei, ca răspuns la rugămintea Kievului. În curând, dispozitivele au devenit o parte vitală a infrastructurii ţării, furnizând servicii de internet în zonele de luptă şi nu numai.

    Serviciile prin satelit ale Starlink sunt disponibile şi în România, preţul lor actual fiind de 230 de lei pe lună. Costul iniţial al achiziţionării echipamentului necesar, care constă într-o antenă satelit mobilă şi un router care permite conectarea calculatoarelor şi a altor dispozitive la Internet prin Starlink, este de 2.400 de lei.

  • Armata lui Putin foloseşte ilegal satelitul lui Musk pentru a bombarda civili ucraineni. Cum funcţionează reţeaua

    O mână de site-uri private din Rusia cumpără terminale de internet prin satelit în Emiratele Arabe şi le revinde ruşilor.

    Datele de la serviciile secrete ucrainene confirmă calea prin care armata lui Putin foloseşte ilegal satelitul lui Musk pentru a bombarda civili ucraineni.

    Colectivul independent rus „IStories” a găsit cel puţin trei site-uri care vindeau public Starlink.
    „Forţele armate ruse cumpără terminale de internet prin satelit Starlink în ţările arabe, pentru a fi folosite pe câmpul de luptă”, susţin serviciile de informaţii militare ucrainene şi explică faptul că ruşii se bazează din ce în ce mai mult pe Starlink în timpul invaziei de aproape doi ani.
    GUR are o interceptare audio a doi soldaţi ruşi care discută despre achiziţionarea de unităţi de la companii arabe pentru 200.000 de ruble (2300 de euro) fiecare.
    Purtătorul de cuvânt al GUR, Andri Yusov, a declarat că forţele ruse cumpără terminalele prin ţări terţe nespecificate. Starlink şi Elon Musk au explicat oficial că nu fac afaceri cu Rusia şi nu operează pe teritoriul Rusiei. Mai exact, Musk a declarat că „niciun Starlink nu a fost vândut direct sau indirect Rusiei”.
    Colectivul independent rus „IStories” a găsit cel puţin trei site-uri care vindeau public Starlink. Fac reclamă ca fiind un serviciu foarte util pentru iahturi, iar printre altele, livrările au loc în clădiri rezidenţiale din Khodinskoie Pole şi pe strada General Glagolev, într-o zonă plină de clădiri ale serviciul secret militar rusesc. Vânzătorii acestor trei site-uri explică faptul că terminalele funcţionează doar în apropierea graniţelor cu Ucraina şi nu pot fi folosite adânc în Rusia.
    Există mai mulţi martori pe teren care certifică o utilizare destul de răspândită a Starlink de către ruşi. Interesant este şi faptul că, în interceptarea serviciilor ucrainene, cei doi ruşi vorbesc despre achiziţia directă de terminale de la arabi la aproximativ 2300 de euro.
    Asta în timp ce cele trei site-uri ruseşti vând Starlink (versiunile V1, V2 RV şi SL Global), la un cost foarte puţin mai mare, între 240.000 de ruble (2400 de euro) şi 299.000 de ruble. Aceasta înseamnă că, în practică, revânzătorii ruşi realizează un profit foarte modest.
    În mod normal, niciun astfel de vânzător nu ar întreprinde o astfel de afacere riscantă pentru un profit atât de mic. Există o suspiciune puternică că operaţiunea este cumva coordonată la nivelul aparatului rus. Printre altele, costul abonamentului, care în Europa este în jur de 50 de euro, se dublează la aceste dispozitive, 100 de euro.
     

  • Ce arată datele de la vârful finanţelor mondiale. Unul dintre bancherii de la Macquarie, care deţine în România operaţiunile CEZ, câştigă mai mult decât cel mai important bancher al Americii

    Nick O’Kane, şeful Departamentului de Mărfuri şi Pieţe Globale din cadrul băncii australiene Macquarie, a câştigat în 2023 un salariu de 37,6 milioane de dolari, eclipsându-l pe Jamie Dimon, cel mai important bancher din America. Dimon, care se află la conducerea JP Morgan, a băgat în buzunar în 2023 un salariu de 34 milioane de dolari. Macquarie a cumpărat operaţiunile CEZ din România în 2020 pentru un miliard de euro, scrie Bloomberg.

    În ciuda performanţelor sale în cadrul Macquarie şi a carierei de 28 de ani pe care O’Kane a construit-o, bancherul şi-a anunţat retragerea din bancă, postul său fiind preluat de Simon Wright, care lucrează pentru bancă de 30 de ani şi care se va alătura comitetului executiv de la 1 aprilie.

    Schimbarea are loc în contextul în care Macquarie a înregistrat un profit „substanţial mai mic” la final de 2023, comparat cu anul anterior. În ceea ce priveşte retragerea, O’Kane a invocat o serie de de motive personale.

     „Plecarea sa este neaşteptată. Acţiunile noastre au scăzut cu 2%, după anunţarea retragerii, chiar dacă sectorul bancar este în creştere. Evident, piaţa i-a recunoscut şi respectat valoarea”, Jamie Hannah, director al investiţiilor şi pieţelor de capital la Van Eck din Sydney, care deţine acţiuni Macquarie.

    Macquarie a intrat pe piaţa americană a gazelor naturale în 2005, prin achiziţia Cook Inlet Energy Supply, iar în 2009 a achiziţionat platforma de tranzacţionare a gazelor naturale a Constellation Energy. O’Kane a construit apoi un sistem de contracte de închiriere care viza reţelele de transport de gaze şi energie, făcând din Macquarie cel mai puternic jucător de pe piaţa americană, potrivit The Millionaire’s Factory, o istorie a Macquarie realizată de Chris Wright şi Joyce Moullakis, publicată anul trecut.

  • Încă cinci spitale atacate cibernetic. Se cer peste 150.000 de euro răscumpărare

    Potrivit DNSC este vorba despre Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL „Prof. Dr. D. Hociotă”, Bucureşti, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad, Hunedoara, despre Spitalul de Pneumoftiziologie Roşiorii de Vede, Spitalul Orăşenesc Băicoi şi Clinica Sante Călăraşi (clinică privată).

    „Există o cerere de ransom (răscumpărare) de 3,5 BTC (aproximativ 157.000 euro). În mesajul atacatorilor nu se specifică un nume de grupare care revendică acest atac, ci doar o adresă de e-mail. Atât Directoratul, cât şi alte autorităţi cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice implicate în analiza acestui incident recomandă să nu se ia legătura cu atacatorii şi să nu se plătească răscumpărarea cerută”, transmite DNSC.

    Spitalele care folosesc platforma HIPOCRATE, indiferent dacă au fost afectate sau nu, au primit încă de luni din partea DNSC o serie de recomandări pentru gestionarea corectă a situaţiei, respectiv că identifice sistemele afectate şi să le izoleze imediată de restul reţelei, cât şi de la internet, să păstreze copii a mesajului de răscumpărare şi orice alte comunicări de la atacatori. Aceste informaţii sunt utile pentru autorităţi sau pentru analiza ulterioară a atacului, să nu oprească echipamentul afectat. Oprirea acestuia va elimina dovezile păstrate în memoria volatilă (RAM). Să colecteze şi să păstreze toate informaţiile de tip jurnal relevante, de pe echipamentele afectate, dar şi de la echipamente de reţea, firewall. Să examineze jurnalele de sistem pentru a identifica mecanismul prin care a fost compromisă infrastructura IT, să informeze imediat toţi angajaţii şi să notifice clienţii şi partenerii de afaceri afectaţi cu privire la incident şi amploarea acestuia, să restaureze sistemele afectate pe baza copiilor de rezervă a datelor, după ce s-a efectuat o curăţare completă a sistemelor. Este absolut necesar să se asigure că backup-urile sunt neafectate, actualizate şi sigure împotriva atacurilorm, să se asigure că toate programele, aplicaţiile şi sistemele de operare sunt actualizate la ultimele versiuni şi că toate vulnerabilităţile cunoscute sunt corectate.

    În urma datelor colectate de echipa de investigaţii a Directoratului, luni seara DNSC a transmis că desfăşoară o investigaţie asupra unui atac cibernetic executat cu aplicaţia ransomware Backmydata, un virus din familia ransomware Phobos, care a criptat datele din serverele mai multor spitale din România care folosesc platforma informatică HIPOCRATE.

    Luni seara au fost confirmat faptul că 21 de spitale au fost afectate în urma atacului. Spitalul de Pediatrie Piteşti a fost afectat începând de sâmbătă 10 februarie 2024. Celelalte spitale au fost afectate începând cu 11-12 februarie 2024: Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Gafencu” Constanţa, Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgovişte, Spitalul Clinic Colţea, Spitalul Municipal Medgidia, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti (IOB), Institutul Regional de Oncologie Iaşi (IRO Iaşi), Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie Azuga, Spitalul orăşenesc Băicoi, Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri Bucureşti, Spitalul de Boli Cronice Sf. Luca, Spitalul Clinic C.F. nr. 2 Bucureşti, Centrul medical MALP SRL Moineşti.

    Conform datelor DNSC, celelalte 79 de unităţi din sistemul de sănătate au fost deconectate de la internet şi asupra lor se desfăşoară investigaţii suplimentare pentru a se stabili daca au fost (sau nu) ţinta atacului.

    Majoritatea spitalelor afectate au copii de siguranţă a datelor de pe serverele afectate, cu date salvate relativ recent (1-2-3 zile în urmă) cu excepţia unuia, ale cărui date au fost salvate cu 12 zile în urmă. Aceasta ar putea permite restaurarea mai facilă a serviciilor şi a datelor.

  • Percheziţii la Nădlac într-un dosar de luare de mită. 47 de angajaţi ai CNAIR sunt suspecţi

    Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul  Arad fac cercetări într-un dosar în care 47 de angajaţi ai CNAIR sunt suspectaţi de luare de mită. Marţi, în acest dosar, au fost făcute două percheziţii la Nădlac 2.

    „La nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad se efectuează cercetări într-un dosar penal faţă de 47 de suspecţi, angajaţi în cadrul CNAIR, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 C.p., cu aplic. art. 35 al. 1 C.p”, a transmis Parchetul, printr-un comunicat.

    Conform acestuia, marţi, s-au făcut, în această cauză, percheziţii imobiliare la două locaţii din cadrul A.C.Î. Nădlac 2 – Toneta nr. 1 şi 2.

    Percheziţiile au fost efectuate cu sprijinul lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul DGA.

  • Ciolacu: Primăriile trebuie să-şi poată continua şantierele de investiţii

    „Prioritatea mea absolută când am devenit premier a fost şi rămâne aceea de a duce către comunităţile locale cel mai mare volum de investiţii posibile, atât de la buget cât şi bani europeni. Concret, realitatea este că nivelul investiţiilor în comunităţile locale a ajuns fără precedent. Pe programul Anghel Saligny, sunt contractate proiecte de drumuri, apă şi canalizare de peste 33 de miliarde de lei, plus 1,5 miliarde de lei pe gaze. La cele două PNDL-uri, s-au depăşit 40 de miliarde deja decontate şi aproape 8.000 de obiective finanţate”, a spus premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea ACoR.

    Premierul a spus că meritele sunt ale primarilor care, în ciuda provocărilor, au reuşit să facă proiecte bune, prin care să crească semnificativ nivelul de trai al locuitorilor din zona rurală.

    Potrivit lui Ciolacu, în exerciţiul financiar 2014-2020, România a depăşit 95% din banii alocaţi, adică aproape 23 de miliarde de euro.

    „Aceste cifre şi proiectele pe care le-aţi finalizat şi le aveţi în derulare trebuie să fie cel mai important mesaj pe care să-l transmiteţi oamenilor (…). Satele şi comunele noastre nu se pot dezvolta cu demagogie, ci cu grădiniţe, dispensare, sisteme de alimentare cu apă şi gaz. Iar sute de miliarde de lei necesare pentru a investi în asemenea obiective vin din fonduri europene! E nevoie de aleşi pricepuţi, capabili să se bată pentru bani şi la Bruxelles, şi la Bucureşti, dar şi pe şantiere, cu experţii şi constructorii”, a mai spus Ciolacu.

    Premierul a mai spus că primăriile trebuie să-şi poată continua şantierele de investiţii şi să poată accesa noi finanţări.

  • Meteorologii au emis marţi o avertizare Cod portocaliu de ninsori in trei judeţe. Cod galben de precipitaţii în 13 judeţe

    Meteorologii au emis marţi o avertizare Cod portocaliu de ninsori pentru zonele montane din trei judeţe şi o avertizare Cod galben de precipitaţii pentru 13 judeţe.

    Astfel, în zona montană a judeţelor Hunedoara, Alba şi Sibiu va ninge abundent şi se va depune strat consistent de zăpadă. Cantităţile de precipitaţii vor fi de 50-70 l/mp.

    Avertizare Cod portocaliu este în vigoare de marţi de la ora 10.00 la ora 22.00.

    Avertizarea Cod galben vizează integral sau parţial judeţele Cluj, Bihor, Alba, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Hunedoara, Vâlcea, Sibiu, Argeş şi Braşov.

    Conform meteorologilor, în Carpaţii Meridionali, iar pe parcursul zilei de marţi şi la începutul nopţii de marţi spre miercuri şi în Carpaţii Occidentali şi în vestul şi sud-vestul Transilvaniei vor fi cantităţi de precipitaţii de 25-30 l/mp, iar izolat de 40 l/mp.

    Avertizarea este în vigoare de marţi de la ora 10.00 până miercuri la ora 8.00.

    Meteorologii au mai emis o avertizare Cod galben valabilă miercuri de la ora 8.00 la 20.00.

    În intervalul menţionat, vântul va prezenta intensificări temporare în Moldova şi nord-estul Munteniei, cu viteze la rafală de 55…65 km/h.

  • Vremea super-bogaţilor ar putea să apună: Un nou curent începe să prindă contur, iar principala lui ţintă sunt mega-bogaţii

    Elon Musk, CEO-ul celui mai important producător de automobile electrice din lume, are darul ca la fiecare ieşire publică să stârnească controverse, dar şi să ridice întrebări cu privire la modul în care ar trebui să funcţioneze lumea în prezent.

    CEO-ul Tesla a ameninţat că va ieşi din Delaware, Texas, împreună cu compania sa, după ce un judecător i-a blocat salariul de 55,8 miliarde de dolari – cel mai mare din istoria corporaţiilor americane sau poate din înteaga istorie, scrie Financial Times.

    Cea mai recentă ieşire a lui Musk a readus în lumina reflectoarelor o serie de întrebări extrem de importante:

    Cât de multă bogăţie ar trebui să fie lăsat un om să acumuleze? Este necesar ca naţiunile sa înceapă taxarea miliardarilor?

    Modul în care fiecare ţara va alege să impună taxe pe averea super-bogaţilor este o problemă ce necesită propria dezbatere, însă dincolo de detaliile tehnice, începe să se contureze un curent clar care pledează pentru un singur obiectiv: taxarea miliardarilor.

    De-a lungul timpului au început să se adune tot mai multe voci care pledează pentru această cauză, susţinând că societatea ar beneficia de pe urma miliardelor taxate, iar povara fiscală a oamenilor simpli s-ar mai diminua.

    Potrivit Forbes, numărul celor mai bogaţi dintre bogaţi, a crescut semnificativ în ultimii 40 de ani. În 2023, celebra publicaţie identifica 2,640 de super-bogaţi, număr care a crescut de aproape 19 ori din 1980.

    Conform datelor analizate de EU Tax Observatory, în aceeaşi perioadă de timp bogăţia la nivel global s-a bucurat de o creştere spectaculoasă, însă cea mai surprinzătoare evoluţie au avut-o averile miliardarilor.

    O parte semnificativă din oamenii cu venituri peste medie, categorie unde intră bancherii, avocaţii sau micii antreprenori, se opun taxării miliardarilor, temându-se că primii vizaţi vor fi super-bogaţii apoi chiar ei.

    Cu toate acestea, potrivit economiştilor, chiar această categorie de oameni s-ar număra printre primii câştigători ai impozitării averilor uriaşe, pentru că ei suportă o mare parte din povara fiscală.

    Economistul francez Thomas Piketty propune cote de impozitare de 90% pentru averile de peste 2 miliarde de euro. El notează că SUA a impozitat diversele fluxuri de venituri ale persoanelor foarte bogate la aproximativ acest nivel din 1950 până în 1980, generând o epocă de creştere economică impresionantă.

    Piketty concluzionează că impozitarea miliardarilor ar permite guvernelor să reducă impozitele pe proprietate, care sunt, de fapt, impozite pe avere pentru oamenii obişnuiţi. De asemenea, guvernele ar putea folosi veniturile pentru a crea fonduri fiduciare pentru persoanele din patura de jos a societăţii, care de obicei nu deţin aproape nicio avere.

    Totuşi, problema ridicată de taxarea miliardarilor nu este atât de simplă, pentru că aduce o altă întrebare: Pot guvernele să gestioneze în mod responsabil şi optim miliardele pentru a spori bunăstarea societăţii?

    Dilema impozitărilor averilor de miliarde rămâne încă fără un răspuns concret, atâta timp cât încă nu se ştie dacă guvernele care ar pune mâna pe bani ar fi în stare sa-i gestioneze cum trebuie. Cu toate acestea, vocile care susţin impozitarea celor mai bogaţi dintre bogaţi încep să se adune în număr tot mai mare.

     


     

     

  • Veşti proaste pentru fumători. Anunţul pe care niciun fumător nu-şi dorea să-l audă a fost făcut. Ce se întâmplă de la 1 aprilie 2024

    Nivelul accizei specifice la ţigarete va creşte după publicarea în Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din 12 februarie 2024 a Ordinului nr. 265/2024 pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete.

    Nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2024-31 martie 2025 inclusiv este de 543,81 lei/1.000 de ţigarete.

    Anterior apariţiei Ordinului MF anterior menţionat, nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv este de 493,988 lei/1.000 de ţigarete.

    Prin derogare de la prevederile art. 343 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 – anterior menţionat, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2024 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este de 540,938 lei/1.000 ţigarete.”

    Conform art. 343 din Codul Fiscal, calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele metodologice ale acestuia.

    Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.

    Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Acest procent legal se aplică după cum urmează:

    a) 13% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 inclusiv;

    b) 12% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024 inclusiv;

    c) 11% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, pentru perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025 inclusiv;

    d) 10% asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, începând cu 1 aprilie 2025.

    Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul titlu. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie.