BusinessMagazin

Blog

  • Cine este românca ce a construit alături de soţul ei de la zero un lanţ de farmacii cu 116 unităţi, sute de angajaţi şi afaceri de sute de milioane de lei

    100 Cele mai puternice femei din business. Valentina Călin, Cofondator, Minifarm, Novoline Pharm

    Cifră de afaceri (Minifarm, 2022): 319 mil. lei

    Număr de angajaţi: > 600

    Biografie: Valentina Călin este absolventă a Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa. În 1996,  împreună cu soţul ei, a început o mică  afacere  în orasul Babadag din judeţul Tulcea, care avea să se transforme ulterior, peste ani, într-una mult mai mare: Minifarm a avut o expansiune accelerată pe piaţa locală şi a ajuns la 116 farmacii, în total, şi peste 600 de angajaţi. În anul 2016, din Minifarm s-a desprins încă un brand – Novoline Pharm.

    ► În urmă cu 20 de ani, perspectivele mele profesionale erau încă într-o fază incipientă, dar aveam aspiraţii mari şi visuri ambiţioase. În acea perioadă, îmi doream să explorez domeniul farmaceutic, fiind fascinată de potenţialul său de a le imbunătăţi oamenilor calitatea vieţii. Îmi doream să contribui la progresul în acest domeniu şi să fiu implicata în proiecte care să aducă soluţii pentru problemele contemporane. Încă din copilărie, am avut înclinaţii spre domeniul sănătăţii, după primul concurs „Sanitarii pricepuţi” din şcoala gimnazială, concurs în care am obţinut locul I pe echipe, în faza judeţeană.

    ► A trebuit să fiu flexibilă şi adaptabilă pentru a face faţă noilor cerinţe şi direcţii în evoluţia tehnologiei. Schimbările în cadrul organizaţiilor şi pe piaţă, au necesitat adesea ajustări în planurile mele şi adaptarea la noi medii şi provocări, cu eforturi financiare pe masură.

    ► Privind către următorii 20 de ani, anticipez că lumea farmaceutică va cunoaşte schimbări radicale şi accelerări semnificative în inovaţie. Este de aşteptat ca tehnologiile emergente, cum ar fi realitatea virtuală şi tehnologiile bio-medicale să devină din ce în ce mai integrate în viaţa noastră cotidiană. În ceea ce priveşte domeniul meu de activitate, văd o creştere continuă a aplicării inteligenţei artificiale într-o varietate de sectoare, de la sănătate şi educaţie la producţie şi servicii financiare. Va fi esenţială o atenţie deosebită acordată aspectelor legate de etică şi reglementare în utilizarea tehnologiilor AI, precum şi dezvoltarea de soluţii care să aducă beneficii sociale şi să reducă inegalităţile.


     

  • Cum a ajuns o mică afacere de familie un gigant mondial cu afaceri de miliarde în toată lumea. Cine sunt cei care au clădit această companie?

    Fondatorul Lactalis, André Besnier, este un exemplu clasic de antreprenor care a reuşit să transforme o afacere locală într-un gigant global şi să transmită din generaţie în generaţie spiritul său întreprinzător. Povestea lui începe în anii ’30, într-o perioadă marcată de crize economice, dar care s-a dovedit plină de oportunităţi pentru compania care avea să devină cel mai mare producător de lactate la nivel global.

    În octombrie 1933, André Besnier a fondat compania care iniţial purta numele său, André Besnier: în acea primă zi, el însuşi fabrica 17 brânzeturi Camembert Le Petit Lavallois din 34 de litri de lapte.

    Compania era iniţial o mică afacere de familie, concentrată pe producerea brânzei Camembert, un produs specific regiunii Normandia, dar extrem de popular în toată Franţa. Activitatea se  desfăşurat într-o mică fabrică din oraşul Laval, situat în departamentul Mayenne, regiunea Pays de la Loire din  Franţa. André Besnier a început afacerea cu doar un angajat şi o producţie modestă, fabricând brânză din laptele colectat de la fermele locale. Deşi la început era o întreprindere mică, Besnier s-a concentrat pe menţinerea unui standard ridicat de calitate pentru produsele sale, ceea ce a atras rapid atenţia consumatorilor locali. Un alt factor care a contribuit la succesul timpuriu al companiei a fost capacitatea lui Besnier de a înţelege şi de a răspunde nevoilor consumatorilor. În acea perioadă, multe afaceri de familie din domeniul lactatelor erau foarte tradiţionale şi rezistente la schimbare, dar Besnier a fost deschis la inovaţie şi îmbunătăţire continuă.

    În anul 1947, Besnier mută afacerea în facilităţi mai moderne pe Rue du Moulin în Laval, unde începe să producă Camembert şi unt. Până în anii 1950, compania sa are peste treizeci de angajaţi şi colectează peste 10.000 de litri de lapte pe zi, scrie site-ul oficial al companiei. După moartea lui André Besnier în 1955, fiul său, Michel Besnier, a preluat conducerea companiei la doar 27 de ani. Michel a transformat afacerea dintr-o mică fabrică regională într-o companie cu adevărat naţională, iar apoi internaţională. El a schimbat şi denumirea companiei în Groupe Besnier şi a pus bazele expansiunii internaţionale, deschizând noi pieţe şi diversificând gama de produse. Printre inovaţiile sale se numără folosirea de lapte pasteurizat, o realizare în domeniul fabricării brânzeturilor. Iar când vine vorba de inovaţiile în materie de marketing, Michel Besnier declară: „La France est le pays de Présidents, tout le monde est président!” („Franţa este ţara preşedinţilor, toată lumea este preşedinte!”) şi marca Président este oficial înfiinţată ca un brand de brânzeturi de specialitate pentru toată lumea. Un vizionar, Michel Besnier a înţeles importanţa evoluţiei retailului. A creat primul lapte ambalat în cutii de carton Tetra Pak. „Lai 2000”, sub brandul Président, care a devenit brandul principal al grupului şi a modelat comportamentul consumatorilor francezi.

    În 1972, compania a construit o facilitate modernă de producţie exclusiv pentru regiunea normandă franceză. Lăptăria Domfront este faimoasă şi în prezent şi este cea mai mare capacitate de producţie de brânză moale a Franţei. În anii ‘80, compania şi-a început procesul accelerat de expansiune. În 1981, compania a început să producă şi în Statele Unite după o achiziţie în Belmont (Wisconsin), iar după şase ani, a mai construit o facilitate de producţie în California. Michel Besnier nu a neglijat însă dezvoltarea liniilor de producţie în Franţa. La începutul anilor 1980, a cumpărat fabricile de lactate Claudel-Roustang şi Atlalait, care au ajuns să reprezinte jumătate din companie şi a intrat şi pe nişa produselor din lapte de capră. În 1984 şi 1985, au investit în facilităţi de producţie pentru iaurt în Laval, cât şi pentru Emmental în Carchigne. În anii 1980, au achiziţionat şi Lactel, care a devenit brandul principal pentru lapte al grupului.

    În anii 1990, întreprinderea Besnier îşi propune să cucerească Europa şi este redenumită Grupul Lactalis (1999). Portofoliul de produse este extins prin achiziţii în Ucraina, Polonia, Egipt şi Italia. În anul 2000, Emmanuel Besnier preia conducerea afacerii, după moartea tatălui său, Michel. El continuă achiziţiile, printre acestea se numără integrarea unei companii italiene (2008), a unui brand croat Dukat (2007); urmate de achiziţiile a trei producători spanioli.

    În 2011, Lactalis devine cel mai mare producător global de lactate, după achiziţia unei părţi majoritare din Parmalat. Apoi, urmează expansiunea în Brazilia, precum şi în America de Nord. Printre companiile achiziţionate de Lactalis pe piaţa locală se numără Dorna Lactate (în 2008, Lactalis a cumpărat Dorna Lactate, cunoscută pentru brandul LaDorna, unul dintre cele mai populare branduri de lactate premium din România); Covalact (în 2016, Lactalis a preluat şi Covalact, cunoscută pentru produsele sale lactate proaspete, inclusiv smântână, lapte, iaurt şi brânzeturi); cât şi cea mai mare companie din România la acel moment, Albalact (tot în 2016; compania era cunoscută pentru brandurile sale populare, precum Zuzu, Rarăul şi Fulga).  

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • FT: Draghi încearcă să salveze Europa de ea însăşi

    „În cadrul mandatului nostru, BCE este pregătită să facă tot ce este necesar pentru a păstra moneda euro. Şi crede-mă, va fi de ajuns” Aceste 24 de cuvinte rostite de Mario Draghi, în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene în iulie 2012, au calmat panica care a cuprins atunci moneda euro.

    Săptămâna trecută, acelaşi om a lansat 393 de pagini despre Viitorul competitivităţii europene, scrie Martin Wolf într-un editorial de opinie publicat pe FT.

    În calitate de preşedinte al BCE, Draghi a învins criza cu instrumentele pe care le putea folosi. Astăzi, însă, îi sfătuieşte pe politicieni, pe birocraţi şi pe publicul dezamăgit. Scopul este, încă o dată, să salveze proiectul european pe care îl iubeşte de ceea ce el consideră o „provocare existenţială”.

    În cuvintele raportului său: „Dacă Europa nu poate deveni mai productivă, vom fi forţaţi să alegem. Nu vom putea deveni dintr-o dată, un lider în noile tehnologii, un far al responsabilităţii climatice şi un jucător puternic pe scena mondială. Nu ne vom putea finanţa modelul social. Va trebui să ne reducem ambiţiile”. În concluzie, UE riscă eşecul.

    Lumea de astăzi, se arată în raport, este deosebit de dificilă pentru UE. Era comerţului global şi a multilateralismului este pe moarte. Blocul şi-a pierdut cel mai important furnizor de energie ieftină, Rusia. Mai presus de toate, se trece într-o eră a conflictelor geopolitice în care dependenţele economice riscă să se transforme în vulnerabilităţi.

    Mai rău, UE intră în această lume nouă cu multe probleme.

    PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut aproape de două ori mai repede în SUA decât în ​​UE începând cu anul 2000. O mare parte a motivului este că UE a rămas cu mult în urma SUA (şi chiar China) în revoluţia digitală. Dintre primele 50 de companii de tehnologie din lume, doar patru sunt din UE. Preţurile energiei sunt relativ ridicate, în special în comparaţie cu cele din SUA. Demografia este, de asemenea, problematică.

    Uniunea nu poate schimba lumea. Dar poate, şi trebuie, să se schimbe pe însăşi pentru a face faţă. Cele mai mari probleme ale blocului comunitar sunt fragmentarea, suprareglementarea, reglementarea greşită, cheltuielile scăzute şi abordarea conservatoare. Dintre toate acestea, fragmentarea este problema cea mai presantă.

  • Rectificare bugetară în prag de alegeri: Ministerele vor primi în plus 5,56 miliarde de euro pentru proiecte de investiţii

    Guvernul condus de Marcel Ciolacu plănuieşte să facă o rectificare bugetară săptămâna viitoare, în urma căreia ministerele ar urma să primească mai mulţi bani pentru investiţii.

    Conform surselor din interiorul Coaliţiei, banii se vor împărţi astfel: Ministerul Sănătăţii va primi 11,4 miliarde de lei, Educaţia 6,4 miliarde, Transporturile 5 miliarde, iar Ministerul Dezvoltării 5 miliarde de lei, dintre care 3 miliarde vor sprijini financiar primăriile.

    Totodată, vor fi demarate şi proiectele de investiţii pentru marea industrie.

  • Care este prima ţară cu mai multe maşini electrice decât pe benzină

    Norvegia spune că maşinile electrice depăşesc acum numeric maşinile pe benzină, un pas semnificativ către eliminarea completă a maşinilor pe combustibili fosili până în 2025.

    Norvegia a bifat o premieră mondială, având acum mai multe maşini electrice decât pe benzină., scrie AFP.

    Conform Federaţiei Norvegiene a Drumurilor (OFV), din cele 2,8 milioane de maşini private înregistrate, 754.303 sunt electrice, comparativ cu 753.905 pe benzină.

    Deşi maşinile diesel sunt cele mai numeroase, numărul acestora scade rapid. Directorul OFV, Oyvind Solberg Thorsen, a declarat că acest moment reprezintă un „salt istoric”, adăugând că Norvegia se îndreaptă spre obiectivul de a avea o flotă auto complet electrică până în 2025, cu 10 ani înaintea Uniunii Europene.

    În august, vehiculele electrice au însumat 94,3% din noile înmatriculări, o performanţă demnă de invidiat, în contrast cu scăderea vânzărilor de EV-uri în alte părţi ale Europei.

    Norvegia a implementat stimulente fiscale şi a oferit diverse avantaje pentru a sprijini tranziţia către mobilitatea electrică, fapt care a dus la situaţia actuală.

  • Premierul Marcel Ciolacu anunţă un plan de reindustrializare a economiei în valoare de aproape 2 miliarde de euro. Acesta nu a precizat sursele de finanţare

    Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a anunţat marţi pe Facebook un plan de reindustrializare a economiei în valoare de 1,9 miliarde de euro ce vizează trei domenii: metalurgia, siderurgia şi industria chimică.

    „Astăzi în şedinţa Coaliţiei de guvernare am decis să facem paşi importanţi pentru finalizarea schemei de sprijin pentru Marile Investiţii Strategice din industria prelucrătoare şi a celei care stă la baza Programului de Sprijin pentru Marea industrie din România – metalurgie, siderurgie şi industria chimică. Prima componentă a #Planului pentru Investiţiile Strategice în industria prelucrătoare presupune o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro şi facilităţi fiscale pentru investiţii de peste 150 de milioane de euro, care creează în mod direct minim 250 de locuri de muncă şi se dezvoltă în regiunile cu un PIB/locuitor sub media naţională. A doua componentă a Planului industrial este Programul Naţional de Sprijin pentru Marea Industrie din România – o schemă de ajutor de stat de 1 miliard de euro (5 miliarde de lei) pe 6 ani, pentru decarbonizarea proceselor de producţie şi eficienţă energetică. Un număr estimat de 30 de companii din metalurgie şi industria chimică vor primi un sprijin de până la 100 de milioane de euro per beneficiar. Sunt companii care vor implementa investiţii cu costuri eligibile de minimum 8 milioane de euro, care reduc cu 40% emisiile directe de gaze cu efect de seră din instalaţiile industriale şi/sau reduc cu cel puţin 20% consumul de energie în instalaţiile industriale în raport cu activităţile sprijinite. Finanţarea schemei de ajutor de stat se realizează majoritar din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente României, iar investiţia trebuie menţinută 5 ani de la data finalizării acesteia. A treia componentă presupune o schemă de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementează investiţii în producţia de materii prime industriale (ţevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.). Aceste trei programe de sprijin sunt conforme cu măsurile propuse în Planul Draghi pentru creşterea competitivităţii industriale a economiei europene. Cele trei scheme de ajutor înseamnă creşterea producţiei industriale şi a PIB prin investiţii, reducerea deficitului balanţei comerciale, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, precum şi decarbonizarea proceselor de producţie şi creşterea eficienţei energetice”, se arată în postarea acestuia pe reţeaua de socializare.

    Totuşi, Marcel Ciolacu nu a menţionat care vor fi sursele de finanţare ale „Programului de Sprijin pentru Marea industrie din România”. În ultimii ani, industria României, profund legată de cea germană, a progresat în domeniul auto, însă a fost zguduită de închideri în industria chimică şi cea metalurgică.

  • Economia americană continuă să surprindă: Vânzările din retail au crescut în luna august în ciuda prognonzelor de scădere

    Vânzările retail din SUA au crescut în mod neaşteptat în august, un semn al consumului solid din economia americană, scrie FT.

    Astfel, acestea au crescut cu 0,1%, economiştii aşteptându-se la o scădere cu 0,2%.

    Americanii au cheltuit mai mulţi bani pe îngrijirea personală, articole de sport şi materiale de construcţii, în timp ce au acordat mai puţină atenţie electronicelor, hainelor şi articolelor de mobilier.

  • Sute de membri Hezbollah au fost răniţi în Liban după ce dispozitivele de comunicare pe care le foloseau au explodat

    Sute de membri ai grupării armate libaneze Hezbollah au fost grav răniţi marţi când pagerele pe care le folosesc pentru a comunica au explodat, a declarat o sursă de securitate pentru Reuters.

    Explozii aproape simultane au avut loc în sudul Libanului, în estul ţării şi în suburbiile sudice ale Beirutului.

    Agenţia de presă iraniană Mehr a declarat că ambasadorul Iranului în Liban, Mojtaba Amani, a fost rănit.
    Un oficial Hezbollah, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat că detonarea pagerelor a fost „cea mai mare breşă de securitate” la care grupul a fost supus în aproape un an de război cu Israelul.
    Hezbollah afirmă că trei persoane au fost ucise în urma exploziilor „misterioase”, inclusiv fiica în vârstă de 10 ani a unui membru Hezbollah.
    „O fetiţă de 10 ani a fost martirizată în Valea Bekaa după ce pagerul tatălui ei a explodat în timp ce acesta se afla lângă ea”, au declarat rudele acesteia pentru AFP.

    Exploziile au avut loc pe fondul intensificării violenţelor dintre Israel şi Hezbollah, în contextul războiului din Gaza.
    Un jurnalist Reuters a văzut ambulanţe prin suburbiile sudice ale capitalei Beirut, pe fondul panicii generalizate. Rezidenţii au declarat că unele explozii au avut loc chiar şi la 30 de minute după exploziile iniţiale. Sursa din domeniul securităţii a adăugat că dispozitivele au explodat şi în sudul Libanului.
    Agenţia de presă iraniană Mehr a declarat că ambasadorul iranian în Liban, Mojtaba Amani, a fost rănit de una dintre explozii.

    Forţele de securitate libaneze au declarat că o serie de dispozitive de comunicaţii fără fir au fost detonate în Liban, în special în suburbiile sudice ale Beirutului, provocând un număr mare de răniţi.
    Multiple videoclipuri circulă în spaţiul online cu momentele în care în multiple locaţii au loc mici explozii.
    Explozii aproape simultane au avut loc în sudul Libanului, în estul ţării şi în suburbiile sudice ale Beirutului.
    În urmă cu câteva luni, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, le-a cerut luptătorilor săi, în special celor care se află pe linia frontului de-a lungul graniţei de sud a Libanului cu Israelul, să nu mai folosească smartphone-uri, deoarece Israelul are tehnologia necesară pentru a se infiltra şi a penetra aceste dispozitive.

  • Siguranţa deplină a pacientului: condiţie obligatorie pentru servicii medicale de înaltă performanţă

    Ziua mondială a siguranţei pacientului este marcată anual la 17 septembrie. Şi în 2024, SANADOR se aliniază temei alese de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru acest eveniment, „Îmbunătăţirea diagnosticului pentru siguranţa pacienţilor”, reiterând cu acest prilej preocuparea continuă pentru siguranţa pacienţilor şi a personalului medical.

     „Un diagnostic corect înseamnă siguranţă!”, astfel că SANADOR investeşte continuu în echipamente medicale şi tehnologii performante, dar şi în servicii medicale de excelenţă, asigurate de echipe medicale de top, pentru a asigura pacienţilor diagnostice prompte, corecte şi în siguranţă. În acest mod, persoanele aflate în suferinţă care aleg serviciile SANADOR beneficiază de diagnosticare şi tratament în cel mai scurt timp.

    Siguranţa deplină a îngrijirilor medicale reprezintă pentru SANADOR o obligaţie asumată a unui act medical de calitate. Iar dezvoltarea continuă de la SANADOR se traduce în ani de viaţă şi ani de viaţă sănătoasă câştigaţi pentru pacienţii din întreaga ţară, care au ales SANADOR.

    La Spitalul Clinic SANADOR, accentul este pus pe asigurarea celor mai bune îngrijiri, pentru a reduce la minimum riscurile asociate serviciilor medicale. Toate cele 12 săli de operaţii şi cele trei secţii de terapie intensivă din Spitalul Clinic SANADOR sunt dotate cu centrale proprii de tratare a aerului, pentru a reduce la minimum riscul de infecţii, în vreme ce toate procedurile de diagnostic sau tratament care presupun iradiere sunt efectuat în condiţii de maximă siguranţă, cu cele mai noi tehnologii, pentru maximă siguranţă.

    La Spitalul Clinic SANADOR sunt rezolvate cu succes chiar şi cele mai complexe cazuri, de echipe medicale de elită, cu stagii de pregătire în centre internaţionale de referinţă, multe dintre intervenţii fiind efectuate în premieră naţională.

    Postoperator, pacienţii primesc îngrijiri avansate în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă de la Spitalul Clinic SANADOR, acreditată ca secţie ATI de categoria I – nivel maxim de competenţă extinsă pentru o recuperare optimă.
     

    Înfiinţat în anul 2001, SANADOR a cunoscut o continuă dezvoltare organică, în prezent deţinând cel mai mare spital clinic multidisciplinar privat din ţară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale şi puncte de recoltare, radiologie şi imagistică medicală de înaltă performanţă, situate în Bucureşti. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România care asigură o gamă complexă de servicii medicale, inclusiv chirurgie majoră, cu sprijinul Secţiei ATI de nivelul I, chirurgie cardiovasculară minim invazivă în primul bloc operator complet digitalizat din România şi în Laboratorul de Cateterism, dotat cu două angiografe de înaltă performanţă, dar şi urgenţe medicale şi chirurgicale prin Compartimentul de Primiri Urgenţe adulţi şi copii, singurul din sistemul medical privat, imagistică nonstop, 26 de linii de gardă şi flotă proprie de ambulanţe.

     

  • Autorităţile din Zimbabwe plănuiesc sacrificarea a 200 de elefanţi pentru a sprijini comunităţile afectate de cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii

    Zimbabwe intenţionează să sacrifice aproximativ 200 de elefanţi pentru a hrăni comunităţile care se confruntă cu o criză alimentară acută, cauzată de o secetă severă indusă de fenomenul El Niño, au anunţat marţi autorităţile din ţară, scrie Reuters.

    Tinashe Farawo, purtător de cuvânt al Zimbabwe Parks and Wildlife Authority (Zimparks), a declarat pentru Reuters că sacrificarea va avea loc în mai multe districte, inclusiv Hwange, Mbire, Tsholotsho şi Chiredzi.

    Seceta a distrus culturile din sudul Africii, afectând aproximativ 68 de milioane de persoane.

    Farawo a spus că această măsură va contribui şi la decongestionarea parcurilor naţionale, care pot susţine doar 55.000 de elefanţi, în timp ce populaţia actuală este de peste 84.000.

    Decizia vine după ce Namibia a sacrificat luna trecută 83 de elefanţi din motive similare.

    În acelaşi timp, Zimbabwe vrea să reînceapă comerţul cu fildeş şi elefanţi vii, având stocuri de fildeş evaluate la 600.000 de dolari, pe care nu le poate comercializa din cauza reglementărilor internaţionale.