BusinessMagazin

Blog

  • La moara regelui

    Asa stau lucrurile in cazul resedintei de la tara a fostului
    rege Eduard al VIII-lea al Angliei, din apropiere de Paris, unde
    regele a locuit in anii ’50 si ’60 impreuna cu sotia sa, Wallis
    Simpson, pentru care renuntase la tron.

    Resedinta, de fapt o moara din Gif-sur-Yvette, la sud de
    Versailles, a fost singura proprietate a fostului rege si a sotiei
    sale, deveniti duce si ducesa de Windsor dupa abdicarea lui Eduard,
    restul proprietatilor unde au locuit fiind doar inchiriate.

    Desi cei doi mai aveau o resedinta in Bois-de-Boulogne, la Paris,
    unde fusesera invitati de primaria orasului sa locuiasca, in
    schimbul unei chirii modice, Eduard si sotia profitau de fiecare
    sfarsit de saptamana pentru a fugi din capitala, uneori in compania
    unor oaspeti de seama, cum ar fi Richard Burton, Elizabeth Taylor
    sau Marlene Dietrich.

    Moara din Gif-sur-Yvette a fost cumparata de o organizatie
    britanica, The Landmark Trust, specializata in achizitia de cladiri
    vechi, incarcate de istorie, pe care le restaureaza cu grija si le
    introduce in circuitul turistic, inchiriindu-le celor ce doresc
    sa-si petreaca un sfarsit de saptamana sau o intreaga vacanta
    intr-o ambianta istorica.

    Organizatia a fost invitata de autoritatile franceze sa se ocupe de
    restaurarea unor cladiri istorice abandonate din zona de coasta a
    Frantei, care vor fi si ele inchiriate turistilor. Primul proiect
    al filialei franceze a The Landmark Trust, Landmark France – casa
    cuplului de Windsor – nu face insa parte din aceasta initiativa,
    dar a fost aleasa pentru frumusetea si farmecul sau rural, cat si
    pentru legatura sa cu ilustrele personaje, foarte importante in
    societatea pariziana a vremii.

    Turistii dornici sa surprinda ceva din atmosfera de altadata a
    casei vor putea petrece acolo cel putin un week-end, cu incepere
    din luna iulie, cand Landmark intentioneaza sa o deschida
    publicului.

  • Mai repede nu se poate?

    Michel Platini a amenintat, saptamana trecuta, ca intarzierea
    lucrarilor la stadionul din Kiev, unde vor fi organizate sase
    meciuri ale Euro 2012, intre care si finala, ar putea atrage
    retragerea dreptului Ucrainei de a organiza competitia fotbalistica
    europeana. Platini, impreuna cu o echipa de experti UEFA, va vizita
    Ucraina in 7-8 aprilie, ca sa vada care e situatia si sa se
    intalneasca si cu noul sef al statului, Viktor Iuscenko. “Ma
    ingrijorez fiindca lucrarile n-au avansat nici cu un centimetru.
    Sunt ingrijorat, dar totusi am incredere. Putem avea patru
    stadioane gata in Ucraina… nu ne-am gandit de fapt niciodata la
    Germania ca posibil inlocuitor al Ucrainei, nu exista un plan B”, a
    declarat Platini, citat de Interfax, referindu-se la speculatiile
    aparute pe tema unei implicari a Germaniei.

    Lucrarile la stadionul din Kiev (NSK Olimpiski), care ar urma sa
    aiba o capacitate de 63.195 spectatori, sunt in urma cu cinci luni,
    a admis Ravil Safiullin, ministrul ucrainean al familiei, al
    tineretului si al sportului, insa conducerea UEFA ramane optimista
    ca treaba va merge bine si n-are in vedere in nici un caz sa
    retraga dreptul Ucrainei de a gazdui meciurile, a declarat ulterior
    un purtator de cuvant al UEFA, citat de Press Association. “E
    adevarat ca sunt ceva intarzieri la stadioanele din Wroclaw si
    Lvov, dar nici un oras nu va fi exclus. Ministrul Safiullin a fost
    realmente pesimist”, a spus purtatorul de cuvant, referindu-se la
    ramanerea in urma cu cinci luni estimata de oficialul ucrainean.
    Pentru stadionul din Lvov, saptamana trecuta, autoritatile erau pe
    punctul de a rezilia contractul cu constructorul principal al
    lucrarilor.

    Ucraina este una dintre economiile europene cel mai grav afectate
    de recesiune, cu o scadere de 15% a PIB in 2009. Disputele
    constante dintre fostul presedinte Iuscenko si fostul premier Iulia
    Timosenko au avut si ele efecte asupra mersului lucrarilor, mai
    ales dupa ce presedintele a refuzat sa finanteze investitiile de
    infrastructura din rezerva valutara. La inceputul lunii martie,
    noul presedinte Viktor Ianukovici a facut apel la investitorii
    straini sa ajute Ucraina sa indeplineasca cerintele UEFA, in
    treacat criticand si regimul lui Iuscenko fiindca a acceptat sa
    organizeze turneul final din 2012 fara sa angajeze nici un
    investitor strain.
    Patru orase din Ucraina (Kiev, Donetk, Lvov si Harkov) si patru din
    Polonia (Varsovia, Wroclaw, Gdansk si Poznan) vor gazdui meciurile
    Euro 2012.

    Bugetul de constructie pentru NSK Olimpiski, stadion care se ridica
    prin reconstructia pe locul fostului stadion Respublikanski, este
    de 105 milioane de euro, comparativ cu 70 de milioane pentru cel
    din Lvov, 250 de milioane pentru cel din Donetk si peste 50 de
    milioane pentru cel din Harkov, care a fost inaugurat festiv, dupa
    terminarea lucrarilor de reconstructie, la inceputul lui decembrie
    2009.
    Mersul lucrarilor la stadionul din Kiev poate fi urmarit in timp
    real, pe camere web, la adresa
    http://video.untc.net/euro-2012/en/.

  • Inspiratie de vacanta

    Bestsellerul lui Bogdan Teodorescu, “541/24”, s-a dovedit portia
    de vise de vacanta la care ravneam intr-o zi mai gri. Pe scriitor
    il stiam analist politic, dar am descoperit ca a fost autor si
    coautor la peste zece volume, printre care si un volum de poezii
    pentru care a primit premiul de debut de la Editura Albatros in
    1982. Dar era prima data cand auzeam despre pasiunea lui pentru
    calatorii. Cartea include povesti de vacanta din 24 de tari, de la
    destinatii populare precum Venetia, Chamonix sau Sun City pana la
    locuri mai putin accesibile pentru calatorul obisnuit, ca Ouro
    Preto din Brazilia, Fatehpur Sikiri (India) sau insula Robben din
    Africa de Sud.

    Fiecare are farmecul sau si este intotdeauna interesant sa
    descoperi viziunea unui calator despre un loc altfel foarte popular
    printre turisti. Iar Bogdan Teodorescu a reusit sa surprinda
    detalii inedite chiar si in cele mai cunoscute locuri. Totul este
    sa treceti peste tendinta de enumerari lungi, care afecteaza putin
    farmecul povestii. Editia din 2008 a avut atat de mult succes,
    incat a fost reeditata de editura Tritonic si acum include si o
    povestire noua din Mexic.

    Bogdan Teodorescu, “541/24”, Editura Tritonic,
    Bucuresti, 2010

    Aparitii noi:

    • Portret de razboi
      In ultima vreme sunt in mare voga cartile si filmele de razboi,
      narate din diverse perspective, iar fascinatia pentru cel de-al
      Doilea Razboi Mondial si distrugerea provocata de tsunami-ul nazist
      nu da semne ca s-ar potoli prea curand. Romanul lui Heinrich Böll,
      “Fotografie de grup cu doamna”, trateaza acelasi subiect, dar are
      meritul de a fi aparut cu mult inaintea actualului val de carti
      dintre care multe sunt trase parca la indigo, si anume in 1971.
      Eroina este Leni Gruyten, o figura foarte puternica, prinsa in
      nebunia razboiului si care incearca sa-si continue viata intr-o
      Germanie ravasita.
      Heinrich BÖll, “Fotografie de grup cu doamna”, Editura
      Polirom, Iasi, 2010
    • Moartea luxului…
      …a fost de demult trambitata, mai ales in ultimii doi ani
      macinati de criza economica. Dana Thomas se preocupa de acest
      fenomen, insa investigatia ei ampla indica un alt vinovat de
      asasinarea conceptului de lux: chiar marcile de profil, care prin
      deciziile strategice neinspirate si campaniile de marketing
      orientate doar catre un profit rapid au ucis notiunea de lux,
      inlocuindu-l cu neinspiratul si oximoronicul “lux democratic”.
      Scrisa intr-un stil elegant si accesibil, cartea e doldora de
      anecdote si informatii importante, iar dupa lectura veti avea o
      imagine mult mai clara asupra marcilor de lux (si nu prea).
      Lucrarea nu a aparut inca in Romania, dar este disponibila pe
      Amazon.
      Dana Thomas “Deluxe: How Luxury Lost Its Luster”, Penguin
      Press, 2007

  • Cat de periculoasa este mancarea fast-food?

    De la inceputul anului, Guvernul a supus dezbaterii publice
    proiectul introducerii unei taxe pe viciu, care se referea si la
    produsele de tip fast-food. Daca aceasta ar intra in vigoare,
    influenta asupra comportamentului de consum va fi cat se poate de
    nesemnificativa, sustin specialistii chestionati de BUSINESS
    Magazin.

    “Taxa pe acest tip de produse nu are rolul de a educa, pentru
    ca, in lipsa unor demersuri puternice de educare, orice masura
    punitiva nu poate da efectele scontate”, sustine profesorul
    Gheorghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de
    Cercetari Alimentare (ICA). Mencinicopschi aminteste de exemplul
    legii referitoare la alimentele care pot fi comercializate in
    incinta scolilor. In acel caz, interdictia de vanzare a produselor
    fast-food nu s-a corelat cu niciun fel de educatie a parintilor si
    a copiilor in privinta alimentatiei, asa incat acestia trec strada
    si isi cumpara in continuare tot gustari “nesanatoase”. “Parintii
    trebuie sa fie exemple, urmand ca, prin cunostintele lor si prin
    exemplul lor personal sa ii instruiasca pe copii. In aceeasi
    postura de educatori trebuie sa se regaseasca si gradinitele,
    scolile, universitatile si mass-media”, sustine profesorul.

    Intarind spusele sefului ICA, nutritionistul Marius Preda
    considera ca introducerea taxei pe fast-food are in vedere numai
    aducerea unor venituri suplimentare la bugetul sanatatii si nu
    reflecta nicidecum o grija brusca fata de starea de sanatate a
    oamenilor. “Pentru ca fast-food-ul a intrat deja in viata multora,
    o eventuala crestere a preturilor ca efect al taxei nu va reusi sa
    limiteze preferinta consumatorilor pentru acest gen de produse”,
    spune Preda.

  • O campanie si un manifest

    Cred ca foarte putina lume stie ca in ultima zi a lunii martie
    s-a desfasurat un eveniment mondial numit Document Freedom Day
    (DFD). In Romania, denumirea adoptata a fost Ziua Eliberarii
    Documentelor si opinia mea a fost ca aceasta versiune are o nuanta
    oarecum mai agresiva. Insa, dincolo de cuvinte, initiativa are sens
    si merita atentie. S-ar putea crede ca e doar un ecou al unor
    confruntari de piata si ca ii priveste doar pe specialisti, asa ca
    desfasurarea in strada si alte spatii publice a fost o risipa
    inutila de munitie propagandistica.

    Dar nu e deloc asa: libertatea documentelor ne priveste pe toti
    cei care folosim astazi computere si are in vedere ziua de maine.
    Ce s-ar intampla daca peste cativa ani nu vom mai putea deschide
    documentele care s-au adunat in timp, fie ele simple texte, foi de
    calcul, prezentari multimedia, colectii de poze (cele de la nunta,
    de pilda), inregistrari audio sau video? Credeti ca e imposibil?
    Mie mi s-a intamplat si, desi nu era vorba de lucruri importante,
    am trait o mica spaima: oare asa se va intampla si cu cele pe care
    le detin astazi?

    Si nu e vorba doar de un viitor mai mult sau mai putin
    indepartat, ci si de ziua de azi. Ce garantie am ca un document
    intr-un format proprietar pe care-l trimit prin e-mail unui
    partener de afaceri va putea fi deschis la destinatie? Si ce se va
    intampla cu acest document cand firma care detine detaliile
    formatului va iesi din business sau nu-l va mai include in versiuni
    viitoare ale programelor? Sau daca unele brevete care tin de
    formatele respective vor fi contestate iar producatorul va pierde
    dreptul de a le mai folosi? Pe de alta parte, nu-mi pot permite
    sa-l oblig pe corespondentul meu sa cumpere un anumit software ca
    sa poata sa vada sau sa editeze documentele pe care i le trimit.
    Cand este vorba de companii mari sau de administratia publica,
    lucrurile se complica deoarece postura de “client captiv” nu este
    deloc agreabila. Ideea campaniei DFD este ca formatele bazate pe
    standarde deschise, publice, reprezinta o garantie ca documentele
    pe care le cream sau le detinem vor avea viata lunga. Si, pana la
    urma, suportul standardelor publice nu trebuie sa se rezume la
    formate de documente, ci la numeroase alte aspecte ale
    tehnologiilor. Faptul ca internetul functioneaza si ne este
    accesibil tuturor se datoreaza in mare masura faptului ca se
    bazeaza pe standarde deschise.

    Aplicatie practica: proiectul eRomania implica o pleiada se
    situri cu caracter informativ sau aplicativ (servicii) care sa
    faciliteze interactiunea dintre diferitele institutii ale
    administratiei publice precum si intre acestea si cetateni. E vorba
    de un proiect gigantic si care va costa o multime de bani (cam o
    jumatate de miliard de euro pana in 2013). Mi-am marturisit mai
    demult scepticismul cu privire la astfel de initiative colosale,
    mai ales cand sunt gestionate de stat, dar deocamdata pornesc de la
    premiza ca banii alocati vor produce ceva util. Daca aceste situri
    si continutul lor nu vor fi realizate pe baza standardelor deschise
    si nu vor furniza interfete publice pentru cea mai mare parte a
    serviciilor, nu doar ca intretinerea va fi costisitoare, dar si o
    buna parte din obiectivele enuntate (“unitatea de masura a
    performanței e-Romania este timpul cetateanului” se spune in
    comunicatul MCSI) vor fi compromise. Pe de alte parte, continutul
    si programele realizate pe bani publici ar trebui sa fie furnizate
    sub licente publice cat mai permisive, asa cum procedeaza si
    Uniunea Europeana (de pilda situl OSOR.eu).

    Exemple care sa puna in evidenta beneficiile unei abordari cat
    mai deschise sunt nenumarate, incepand de la schimburile de date in
    formate XML bine definite si pana la furnizarea de date primare
    prin interfete de programare publice. De pilda, datele obtinute la
    ultimul recensamant ar putea fi sa fie disponibile in formate
    standardizate, astfel incat sa poata fi valorificate de catre firme
    sau institutii prin formule de prezentare specializate (mashup), in
    combinatie cu alte date din surse publice sau private. Documentele
    PDF nu sunt de nici un folos intr-un astfel de scenariu. Atat
    administratia americana cat si cea britanica furnizeaza online date
    primare (raw data) cu intentia explicita ca acestea sa fie
    utilizate si valorificate de sectorul privat.

    Cu ocazia Document Freedom Day, un grup de initiativa a lansat o
    scrisoare deschisa cu valoare de manifest pentru abordarea
    proiectelor de eGovernment (in special eRomania) pe baza
    standardelor publice si in spiritul deschiderii. Are ecou, dar
    ramane de vazut daca va avea si urmari.

  • Doua camere la Brasov costa cat o garsoniera in Bucuresti

    Pe piata imobiliara au inceput sa apara chilipirurile, la
    aproape doi ani de la primele semne de declin. Portalul
    www.imobiliare.ro a realizat un top al locuintelor atractive din
    punctul de vedere al raportului calitate/pret din Bucuresti si din
    alte cinci mari orase din tara.

    In cartierul Pajura din Bucuresti, o garsoniera de 34 mp situata
    la etajul unu din noua este scoasa la vanzare pentru 30.000 de
    euro. Cu patru mii de euro mai mult, poate fi cumparata o
    garsoniera cu o suprafata de 37,66 mp intr-un ansamblu rezidential
    din Militari, aflat inca in stadiul de constructie.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • 1.498.492 mp de gauri pe sosea. 80% din drumuri sunt pline de gropi

    Dupa iarna grea din acest an, 79% din reteaua de drumuri
    nationale din Romania este acoperita de gropi. Din lungimea totala
    de 16.062 km, pe 12.700 km va trebui sa se intervina pentru
    plombarea gropilor, sau chiar pentru reparatii mai complexe, ceea
    ce va necesita un efort financiar de peste 40 milioane de euro.
    Bani pe care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale
    din Romania (CNADNR) nu-i are. In bugetul pe acest an al companiei,
    la capitolul intretinere figureaza suma de 435 milioane de lei, din
    care 335 milioane reprezinta datoriile de anul trecut catre
    constructori.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Politia Rutiera schimba Legea Circulatiei pentru ca „soferii agresivi“ sa fie pedepsiti

    “Uitati-va ce se intampla: se bat, se arunca pe capota”, spune
    comisarul-sef Lucian Dinita, intr-un inter¬viu pentru Gandul .
    Seful Politiei Ru¬tiere sustine ca institutia pe care o conduce
    le-a facut deja parlamentarilor o lista de comportamente “agresive”
    in trafic. Cateva dintre exemple: “depasirile repetate, in zigzag
    ori franarea brusca, slalomul printre masini” ar urma, daca
    parlamentarii sustin initiativa Politiei, sa fie pedepsite de noul
    Cod Rutier.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Jurnalistii de la Gandul titreaza in pagina principala
    “Romanii au acumulat restante la leasing de 150 milioane
    de euro”    . Restantele romanilor la companiile de leasing erau
    estimate, la finele anului trecut, la aproape 150 milioane euro, cu
    circa 25% mai mult ca in 2008. Este vorba despre sumele pe care
    firmele de leasing le-au incredintat companiilor specializate in
    recuperari de creante. Cotidianul aminteste si ca, dupa aproape doi
    ani de cadere a pietei imobiliare, cei care dispun de bani pot
    sa-si cumpere locuinte la preturi atractive. Pentru un apartament
    de doua camere intr-un bloc vechi din Piata Romana se cer doar
    37.000 de euro.

    Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
    titreaza “Fiscalitatea, teren de joaca pentru guvern”. Cate o
    schimbare fiscala la fiecare doua luni. Acesta este, in medie,
    ritmul in care guvernantii care s-au perindat din 2004 incoace au
    adus modificari legii de capatai in domeniul taxelor si
    impozitelor. Timp de sase ani si trei luni, de la intrarea sa in
    vigoare la sfarsitul anului 2003, Legea 571/2003 privind Codul
    Fiscal a fost completata si modificata de aproape 40 de ori, prin
    diverse ordonante, majoritatea de urgenta, hotarari, legi si norme.
    EVZ mai scrie ca, in cazul rambursarii anticipate partiale a unui
    credit, clientii pot opta fie pentru mentinerea duratei
    imprumutului si diminuarea ratei lunare, fie pentru pastrarea ratei
    la acelasi nivel, concomitent cu scurtarea perioadei de rambursare.
    In ambele cazuri, prin rambursarea in avans, clientul isi reduce
    suma datorata bancii atat sub forma de capital, cat si sub forma de
    dobanda.

    “Portugalia, urmatoarea victima a crizei in zona
    euro?”     este titlul principal din pagina de economie a ziarului
    Romania Libera. Jurnalistii scriu ca problemele datoriilor
    statului care afecteaza Grecia s-ar putea extinde si in alte state
    din zona euro, iar Portugalia ar putea fi urmatoarea victima, a
    afirmat, luni, vicepremierul elen Theodoros Pangalos, potrivit
    presei portugheze.Pangalos, care a acuzat anterior Germania ca nu a
    acordat despagubiri adecvate pentru distrugerile din cel de-Al
    Doilea Razboi Mondial, a declarat ca abordarea liderilor germani
    fata de situatia Greciei a fost una “rasiala”, bazata pe ideea ca
    grecii nu muncesc suficient.

    Adevarul scrie ca Fondul Monetar
    International si-a imbunatatit perspectivele privind cresterea
    economica     mondiala din acest an de la 3,9% la 4,1%, potrivit
    unui document consultat de agentia italiana de presa Ansa.
    Cotidianul aminteste si faptul ca peste 20.000 de romani au luat cu
    asalt litoralul bulgaresc pentru a petrece Pastele. In acelasi
    timp, in statiunile interne, numarul turistilor a scazut cu 25%.
    Cele mai solicitate statiuni din Bulgaria au fost Nisipurile de Aur
    si Albena, iar dintre zonele romanesti, Brasov, Bucovina si Sibiu
    au condus in preferintele turistilor.

    “Ce le spune angajatilor Markus Wirth, CEO al
    Holcim: Cumparati acum locuinte”     titreaza Ziarul
    Financiar    . Sfatul lui Markus Wirth, 61 de ani, CEO-ul Holcim
    Romania, subsidiara locala a grupului elvetian Holcim, pentru cei
    1.200 de angajati ai sai este sa investeasca acum in achizitia de
    locuinte cand pot gasi apartamente in zone bune la preturi scazute.
    El considera ca preturile de pe piata imobiliara nu vor mai scadea
    foarte mult si dupa ce se va atinge nivelul minim, preturile vor
    relua trendul ascendent.

  • Romania, cel mai mare datornic la FMI

    Valoarea datoriei catre FMI a Romaniei, la 1 aprilie 2010, era
    de 8,26 miliarde DST (9,32 miliarde de euro). Ucraina avea de
    platit 7 miliarde DST (7,9 mld. euro), dintr-un credit stand-by
    total de 11 miliarde (12,41 mld. euro), iar Ungaria era datoare cu
    7,63 miliarde DST (8,61 miliarde de euro), dintr-un credit stand-by
    de 10,53 miliarde (11,9 mld. euro). Acordul de imprumut al Ungariei
    cu FMI expira in octombrie 2010, iar al Ucrainei in noiembrie
    2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care mai sunt disponibili, pana la
    expirarea liniei de credit, 3,18 miliarde DST (3,58 miliarde de
    euro).

    Raportul FMI precizeaza ca valoarea indatorarii Romaniei
    reprezinta 802% din cota de participare a ]arii la contul general
    de rezerve ale Fondului – cel mai mare procentaj la ora actuala.
    Urmatoarele clasate sunt Ungaria si Letonia, unde valoarea datoriei
    reprezinta sapte ori cota de participare, respectiv Islanda si
    Ucraina, unde valoarea datoriei reprezinta de peste cinci ori cota
    de participare.

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din total).

    La 1 aprilie, FMI avea in derulare 21 de acorduri de imprumut
    stand-by, in valoare totala de 56,77 miliarde DST (64 miliarde de
    euro). Tarile beneficiare datorau in total Fondului, la aceeasi
    data, 32,81 miliarde DST (37 miliarde de euro).