Euro a ajuns miercuri in Asia la un nou record negativ – 1,2143
dolari, cel mai scazut nivel din aprilie 2006, insa si-a revenit
ulterior, iar in tranzactiile de la New York a inchis la 1,2429.
Joi, la deschiderea burselor din Asia, fluctuatiile
au continuat: cresterea a aparut pur si simplu in urma zvonului
ca Banca Centrala Europeana (BCE) va interveni pe piata ca sa
stopeze declinul accelerat al monedei, iar scaderea a fost cauzata
de vanzarile de active legate de euro, in contextul fugii de risc a
fondurilor de investitii.
Deprecierea euro are drept cauza temerea de o incetinire a
cresterii economice in eurozona, insa pietele financiare se
comporta irational, a comentat Jean-Claude
Juncker, presedintele Eurogrupului (grupul ministrilor de
finante ai eurozonei). “Exista asteptari de incetinire a cresterii
in zona euro, din cauza eforturilor noastre de a reduce deficitele.
Exista o anumita reticenta in a crede ca Grecia poate depasi criza
actuala. Nu cred insa ca pietele se comporta intr-un mod rational”,
a spus Juncker.
Eticheta de irationalitate nu e fara temei. De-a lungul
ultimelor luni, pietele au trecut de la un motiv la altul de a
paria pe un deznodamant nefericit in zona euro. Mai intai a fost
temerea ca Grecia va cadea, iar dupa ce UE si FMI au intervenit cu
creditul de 110 miliarde pentru Atena, au luat in vizor alte state
din zona euro, pana ce UE si FMI au anuntat, la 9 mai, mecanismul
de sustinere de 750 de miliarde de euro, capabil sa faca fata si
nevoilor altor tari cu probleme. In acelasi timp, pietele au
inceput sa speculeze ca ar putea aparea la nivelul bancilor o criza
de lichiditate similara celei de la momentul falimentului Lehman
Brothers din 2008, aproape silind BCE sa intervina pe piata si sa
cumpere obligatiuni ca sa previna o penurie de bani.
Ironia face ca noile teme de speculatie intorc pe dos exact ceea
ce investitorii cereau inainte de 9 mai: interventia BCE, salutata
atunci, o considera acum drept o dovada ca banca si-a pierdut
credibilitatea (pentru ca reglementarile zonei euro nu permit decat
in caz exceptional interventia directa cu mijloace monetare in
apararea unui stat membru), iar pachetul de 750 de milioane de
euro, conditionat de restrictii fiscale dure, il considera drept un
mod de a frana cresterea economica si de a impovara si mai tare cu
datorii tarile cu probleme (Grecia si grupul celorlalte “PIIGS” –
Spania, Portugalia, Irlanda, Italia).
“ASTA E ISTERIE MORALISTA”
Comentariul lui Juncker despre irationalitatea pietelor a fost
sustinut de ministrul german de finante
Wolfgang Schaeuble, care s-a declarat “convins ca pietele sunt
realmente in afara oricarui control. Avem nevoie de reglementari cu
adevarat eficiente, de un mecanism de piata care sa functioneze
corect”.
Inevitabil insa, orice incercare de a limita speculatiile pe
piata duce la o noua escaladare a “irationalitatii”. Cea mai noua
dovada in acest sens a venit dupa decizia de marti a Berlinului de
a interzice tranzactiile cu “naked short selling” pe actiunile
bancilor germane, pe obligatiuni emise de tari din zona euro si pe
CDS-uri (contracte de asigurare contra nerambursarii unui credit).
“Naked short selling” reprezinta pariurile pe scaderea unor
titluri, facute in conditiile in care traderul vinde titluri pe
care nu numai ca nu le are, dar nici nu s-a asigurat ca are de unde
sa le imprumute. Acest tip de tranzactii a fost interzis in 2008 si
de Rezerva Federala a SUA, intrucat potentialul lor speculativ a
contribuit din plin la caderea pe rand a bancilor in acel an,
culminand cu Lehman Brothers.
Pentru autoritatile germane, decizia a fost un inceput al
planului lor de impunere a unor reglementari noi pe pietele
financiare; pentru investitori insa, mai ales pentru fondurile
speculative, masura a starnit iritare si a stat la baza caderii de
miercuri a monedei europene si a majoritatii pietelor de actiuni.
Reprezentantii fondurilor au umplut presa, indeosebi cea americana, cu
declaratii alarmiste, cu amenintari ca vor iesi de pe activele
riscante (inclusiv de pe euro adica) si cu acuzatii ca Germania
dinamiteaza stabilitatea pietei europene (desi in realitate
tranzactiile “naked selling” reprezinta numai o mica parte din
tranzactiile totale).
“Asta e isterie moralista”, a zis
Charles Dumas, director de cercetare la firma de consultanta
Lombard Street Research. “Daca Angela Merkel incepe sa preseze
pentru o extindere a interdictiei in toata Europa, aceasta va
insemna o groaza de necazuri.”
“Este sarcina noastra istorica. Daca euro cade, cade si Europa”,
motivase Merkel, incriminand direct pietele financiare
“distructive”. “Euro e in pericol. Daca nu evitam acest pericol,
consecintele pentru Europa sunt incalculabile si consecintele in
afara Europei sunt incalculabile.” Inutil de spus ca insasi aceasta
declaratie a contribuit la valurile de vanzari de euro si la
caderea monedei europene: intai, fiindca Angela Merkel a spus ca
tara ei e gata sa actioneze chiar de una singura, fara sprijinul
partenerilor europeni; apoi pentru ca – cel putin pana vineri, cand
ministrii de finante europeni vor discuta planul de masuri propus
de cancelarul german – Germania e chiar singura, intrucat nici
Franta, nici alte tari din zona euro nu vor deocamdata sa-i urmeze
exemplul.
UN PIC DE RATIUNE
In tot acest concert furios, in mod surprinzator apar si cateva
voci linistite, care cauta sa castige de pe urma euro pariind
contra curentului.