BusinessMagazin

Blog

  • CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraţilor

    Curtea Constituţională a României amână din nou decizia privind pensiile magistraţilor, pentru data de 11 februarie.

    „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum şi a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) şi a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispoziţiilor art.57 şi art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, transmite CCR într-un comunicat.

    Aceasta a fost a patra şedinţă a CCR pentru a decide asupra pensiilor speciasle ale magistraţilor, după ce şedinţa din 29 decembrie 2025 s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum. Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenţi în sală. Anterior, altă şedinţa a avut loc duminică, 28 decembrie, dar a fost amânată pentru 29 decembrie.

    Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curţi au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susţinând că noile reglementări afectează independenţa justiţiei şi conduc, în fapt, la desfiinţarea pensiei de serviciu pentru magistraţi. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenţi.

    Prima formă a legii privind pensiile magistraţilor a fost respinsă de Curtea Constituţională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

    Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizaţiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizaţie netă. Totodată, este propusă creşterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum şi majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

    Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziţie este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va creşte gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistraţii ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.

  • Bruxelles-ul lucrează la propuneri pentru a desfiinţa actualul sistem de aderare la UE, folosit încă din perioada Războiului Rece. Noua variantă ar fi un model controversat pe două niveluri, care ar putea accelera aderarea Ucrainei

    Bruxelles-ul lucrează la propuneri pentru a desfiinţa actualul sistem de aderare la UE, folosit încă din perioada Războiului Rece, şi pentru a-l înlocui cu un model controversat pe două niveluri, care ar putea accelera aderarea Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace menit să pună capăt invaziei Rusiei, scrie FT. 

    Planul de reformă discutat la nivelul Comisiei Europene, deşi aflat într-o fază preliminară, provoacă deja nelinişte în capitalele europene, îngrijorate de o abordare de tip „extindere light”, cu implicaţii majore pentru Uniune, potrivit a şapte oficiali de rang înalt implicaţi în discuţii.

    Ucraina, care a devenit oficial stat candidat la UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022, consideră aderarea un element fundamental al viitorului său postbelic şi o declaraţie clară a orientării sale pro-occidentale.

    O referire la aderarea Kievului la UE în 2027 este inclusă în proiectele unui plan de pace în 20 de puncte, condus de SUA şi aflat în negociere, în pofida estimărilor oficialilor europeni potrivit cărora Ucraina ar putea avea nevoie de un deceniu de reforme pentru a îndeplini criteriile stricte de aderare ale UE.

    Totuşi, oficialii Comisiei înţeleg că preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, va putea accepta alte elemente ale unui posibil acord de pace — precum cedarea de teritorii către Rusia — doar dacă va putea prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv al negocierilor.

    Planul preliminar aflat în discuţie ar permite Ucrainei să intre în Uniune, dar cu puteri decizionale mult mai limitate. De exemplu, drepturile normale de vot în cadrul summit-urilor liderilor UE şi al reuniunilor ministeriale nu ar fi iniţial disponibile pentru Ucraina, potrivit surselor citate.

    În baza propunerilor aflate încă în curs de elaborare, Kievul ar urma să obţină acces treptat la anumite părţi ale pieţei unice, la subvenţiile agricole şi la fondurile interne de dezvoltare ale Uniunii, pe măsură ce îndeplineşte obiective stabilite după aderare.

    Aceasta ar reprezenta o schimbare radicală faţă de regulile de aderare stabilite în 1993, care impun statelor candidate să îndeplinească un volum vast de reglementări europene într-o gamă largă de domenii de politici publice şi să fie admise în UE doar după bifarea tuturor criteriilor.

    „Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare… Nu subminăm extinderea. Extindem conceptul de extindere”, a declarat un diplomat european de rang înalt, informat cu privire la această idee. „Regulile au fost scrise acum mai bine de 30 de ani. Şi trebuie să devină mai flexibile. Acesta este un moment care apare o dată într-o generaţie şi trebuie să-i facem faţă.”

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni

    Vremea nu dă semne să se îmbuneze, iar iarna pare că pune stăpânire pe România. Urmează patru săptămâni cu termperaturi sub mediile normale, potrivit prognozei transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    19 – 26 ianuarie

    Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în jumătatea nordică a teritoriului. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii ţări.

    26 ianuarie – 2 februarie

    Temperaturile medii se vor situa sub cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în cele nord-estice. Cantităţile de precipitaţii vor fi local deficitare în zonele montane dar şi uşor excedentare în cele sud-vestice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

    2 – 9 februarie

    Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii ţări. Regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru acest interval, în toate regiunile.

    9 – 16 februarie

    Mediile valorilor termice se vor situa sub cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână, la nivelul întregii ţări.

  • Dieta mediteraneană reduce efectele nocive ale fumatului asupra metabolismului, arată un studiu

    Cercetătorii au analizat 48 de fumători cu vârste între 18 şi 55 de ani, jumătate dintre ei consumând alimente specifice dietei mediteraneene, bogată în fructe, legume, peşte, ulei de măsline şi leguminoase.

    Analizele genetice au arătat că fumătorii care nu respectau dieta aveau activitate crescută a genelor implicate în metabolizarea zaharurilor, grăsimilor şi aminoacizilor, semn că organismul lor era mai stresat şi mai predispus la dezechilibre metabolice.

    În schimb, cei care urmau dieta mediteraneană prezentau un metabolism mai eficient, cu o utilizare mai bună a energiei şi mai puţin stres oxidativ – factor care poate afecta sănătatea inimii şi a vaselor de sânge.

    Pe lângă efectele asupra metabolismului, studiul a arătat că fumătorii care respectă dieta mediteraneană au un indice de masă corporală mai scăzut şi fumau mai puţine ţigări pe zi.

    Dieta mediteraneană pare să modereze efectele negative ale fumatului asupra metabolismului, reducând stresul oxidativ şi favorizând căi metabolice mai eficiente.

    Autorii cercetării subliniază că adoptarea unui stil alimentar sănătos poate reduce unele dintre efectele negative ale fumatului, dar renunţarea la ţigări rămâne cea mai importantă măsură pentru sănătate.

    Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Nutrients, joi.

  • Nou proiect al ANAF: Românii care îşi cumpără maşini de lux cu bani cash vor fi verificaţi. Instituţia a identificat deja 66 de persoane care au plătit pe autoturisme sume mai mari decât veniturile declarate

    Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a iniţiat, în cadrul unui proiect pilot, o serie de acţiuni de control care vizează identificarea achiziţiilor de autoturisme de lux realizate din fonduri a căror provenienţă fiscală nu poate fi demonstrată.

     În cadrul acestui proiect, au fost analizate 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudǎ au constatat o discrepanţă semnificativă între veniturile impozabile declarate în ultimii ani şi valoarea de piaţă a autoturismelor achiziţionate, indicând un risc fiscal ridicat.

    Controalele vizează situaţii în care venituri nedeclarate sau insuficient justificate sunt utilizate pentru efectuarea unor achiziţii de valoare mare, cu încălcarea prevederilor legale privind fiscalizarea veniturilor şi disciplina financiară.

    Până în prezent, au fost finalizate mai multe verificări, în urma cărora au fost constatate abateri de la legislaţia fiscală în vigoare, inclusiv utilizarea de fonduri fără caracter fiscalizat şi efectuarea de plăţi în numerar peste plafoanele legale.

    Printre situaţiile identificate se numără:

    –           achiziţionarea, în anul 2025, a unui autoturism de lux, în valoare de aproximativ 100.000 euro, achitat integral în numerar, fără a fi prezentate documente care să ateste provenienţa legală şi trasabilitatea fondurilor

    –           tranzacţionarea unui alt autoturism de lux la un preţ subevaluat, în condiţiile în care autoturismul fusese achiziţionat anterior cu 609.150 lei, plata fiind realizată în numerar, iar sursele fondurilor nu au putut fi dovedite prin documente credibile

    –           achiziţia unui alt autoturism de lux, în valoare de 546.951 lei, în absenţa unei justificări obiective a resurselor financiare utilizate

    –           achiziţionarea unui autoturism, în valoare de 428.460 lei, cu plata în numerar, în cadrul unei tranzacţii în care niciuna dintre părţile implicate nu a putut demonstra provenienţa legală a sumelor.

  • Veste proastă pentru absolvenţii de facultate. De ce eşti încă singur?

    Un studiu făcut de Universitatea din Zurich a dezvăluit principalii factori care contribuie la a rămâne singuri. E o veste proastă pentru cei care au urmat studiile universitare. Adevăratul motiv pentru care eşti încă singur ar putea fi legat de nivelul tău de educaţie.

    O echipă de cercetători a recrutat peste 17.000 de persoane din Marea Britanie şi Germania pentru studiul lor. Participanţii aveau vârsta de 16 ani la începutul studiului. Nu aveau experienţă anterioară în relaţii, fiind chestionaţi anual până la vârsta de 29 de ani, scrie Daily Mail.

    Analiza a scos la iveală că printre persoanele care aveau şanse mai mari să rămână singure pentru o perioadă mai lungă se numărau cele cu un nivel de educaţie mai ridicat. Adevăratul motiv pentru care eşti încă singur ar putea fi astfel legat de parcursul tău academic.

    A locui cu părinţii era, de asemenea, asociată cu o probabilitate mai mare de a rămâne singur. La fel şi persoanele mai nefericite. Studiul a constatat că bărbaţii par să rămână singuri pentru o perioadă mai lungă decât femeile.

    „Factorii sociodemografici, cum ar fi educaţia, ajută la prezicerea persoanelor care vor intra într-o relaţie romantică”, a declarat coautorul Michael Krämer. „Caracteristicile psihologice, cum ar fi starea de bine actuală, indică şi cine va rămâne singur”, a adăugat cercetătorul.

    Echipa a descoperit, de asemenea, că a trăi singur era asociat cu o şansă mai mare de a rămâne singur. Asta indică faptul că a trăi cu prietenii sau colegii de apartament ar putea oferi cea mai bună şansă de a găsi un partener.

    În următoarea parte a studiului, cercetătorii au investigat modul în care satisfacţia în viaţă, singurătatea şi nivelul de depresie s-au dezvoltat în rândul persoanelor singure în comparaţie cu cele care au format un cuplu.

    Ei au descoperit că tinerii adulţi care rămân singuri pe o perioadă îndelungată au înregistrat o scădere mai mare a satisfacţiei în viaţă. De asemenea, au înregistrat şi o creştere a sentimentului de singurătate. Aceste sentimente au devenit mai pronunţate la sfârşitul anilor 20, moment în care au început să apară şi simptomele depresiei.

    Cu toate acestea, de îndată ce tinerii intrau în prima lor relaţie, starea lor de bine se îmbunătăţea imediat.

    „În ansamblu, concluziile noastre arată că a rămâne celibatar pentru o perioadă îndelungată în perioada tinereţii este asociată cu riscuri moderate pentru starea de bine”, a afirmat dr. Krämer.

    „Acest lucru sugerează că intrarea într-o primă relaţie poate deveni mai dificilă atunci când oamenii au peste 20 de ani. Asta mai ales că o stare de bine mai scăzută creşte şi probabilitatea de a rămâne celibatar pentru o perioadă mai lungă”, a adăugat cercetătorul.

    Cercetătorii au concluzionat: „Tinerii adulţi cu un nivel mai scăzut de bunăstare, de sex masculin, cu studii superioare şi care locuiesc singuri sau cu părinţii au rămas celibatari mai mult timp”.

  • Donald Trump atacă din nou UE: „Este foarte nedrept pentru SUA”

    Donald Trump a prezentat pe propria reţea de socializare, Truth Social, o statistică. Potrivit acesteia, valoarea amenzilor plătite în Uniunea Europeană de companiile de tehnologie americane este mai mare decât taxele plătite de companiile europene.

    „Acest lucru este foarte nedrept pentru companiile noastre de tehnologie şi pentru Statele Unite ale Americii”, este concluzia lui Donald Trump.

    Statistica prezentată de Trump pe reţeaua de socializare arată că Uniunea Europeană adună din amenzile acordate companiilor americane din domeniul tehnologiei mai mult decât din toate taxele plătite de companiile europene din acelaşi sector.

    Cifrele publicate de Trump mai arată că „în 2024 UE a amendat companiile tehnologice americane cu 3,8 miliarde de dolari, în timp ce companiile europene din domeniul tehnologic au plătit doar 3,2 miliare de dolari sub formă de taxe”.

  • Riscurile care ne conduc viitorul: Ce ne sperie azi şi ce ne va costa cel mai mult mâine

    În viitorul apropiat, lumea intră într-o perioadă în care riscurile imediate sunt dominate de tensiuni geopolitice şi sociale, în timp ce, pe termen lung, criza climatică se conturează drept cea mai mare ameninţare sistemică pentru economie, societate şi bunăstare, conform unei evaluării realizate de peste 900 de experţi din mediul academic, de afaceri şi din zona guvernamentală, care au analizat 33 de riscuri globale pentru ediţia 2026 a raportului anual publicat de World Economic Forum, pe baza datelor sintetizate de Statista.

    Pe orizontul scurt, de doi ani, experţii plasează pe primul loc confruntarea geoeconomică. Nu este vorba doar despre războaie comerciale sau sancţiuni, ci despre o lume tot mai fragmentată, în care instrumentele economice sunt folosite ca arme strategice, iar lanţurile globale de aprovizionare devin vulnerabile. Această dinamică afectează direct investiţiile, stabilitatea pieţelor şi capacitatea companiilor de a planifica pe termen mediu.

    Al doilea risc major este dezinformarea şi manipularea informaţională, amplificată de proliferarea deepfake-urilor şi a tehnologiilor digitale capabile să distorsioneze realitatea. Impactul nu este doar mediatic, ci profund economic şi social: încrederea în instituţii se erodează, pieţele devin mai volatile, iar deciziile publice sunt tot mai greu de legitimat. Podiumul riscurilor pe termen scurt este completat de polarizarea socială, alimentată de inegalităţi în creştere. 

    Dacă prezentul este dominat de conflicte şi tensiuni sociale, viitorul de zece ani este definit de mediu. Raportul citat arată o schimbare clară de priorităţi: dintre cele mai severe zece riscuri globale pe termen lung, jumătate sunt de natură climatică sau de mediu, faţă de doar două pe termen scurt.

    Pe primul loc urcă evenimentele meteorologice extreme  – valuri de căldură, inundaţii, secete – care nu mai sunt percepute ca episoade excepţionale, ci ca o nouă normalitate cu efecte directe asupra agriculturii, infrastructurii şi asigurărilor. Urmează pierderea biodiversităţii şi colapsul ecosistemelor, precum şi schimbările critice ale sistemelor pământului, riscuri care pot genera efecte în lanţ asupra securităţii alimentare, sănătăţii şi stabilităţii economice globale.

    Dezinformarea rămâne prezentă şi în perspectiva de zece ani, dar este depăşită ca severitate de riscurile climatice. Apar, de asemenea, îngrijorări legate de efectele adverse ale tehnologiilor AI, de lipsa de resurse naturale şi de persistenţa inegalităţii. 

  • Fondul Proprietatea îşi creşte VAN-ul cu 316 mil. lei după reevaluarea activelor, susţinut de majorarea cu peste 300 mil. lei a valorii participaţiei de 20% la Aeroporturi Bucureşti, pe care statul vrea să o răscumpere

    Fondul Proprietatea a raportat o creştere semnificativă a valorii activelor nete în urma actualizării evaluărilor pentru participaţiile nelistate şi pentru unele deţineri listate, dar nelichide, cu un impact net pozitiv de 316,1 milioane lei, echivalentul unei majorări de 15,67% a valorii activului net (VAN), potrivit datelor incluse în raportarea financiară preliminară pentru 2025. Principalul contributor la această evoluţie este participaţia de 20% deţinută de Fond la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), a cărei evaluare a fost revizuită în creştere.

    Valoarea participaţiei Fondului la CN Aeroporturi Bucureşti a urcat de la 1,06 miliarde lei la 1,37 miliarde lei, ceea ce a generat un impact pozitiv de 303,2 milioane lei asupra VAN, reprezentând singură peste 95% din efectul total al reevaluărilor. Creşterea vine în contextul în care statul, prin CNAB, a demarat formal procedurile pentru răscumpărarea pachetului minoritar de 20% deţinut de Fondul Proprietatea.

    La începutul lunii decembrie 2025, CN Aeroporturi Bucureşti a transmis Fondului convocatorul pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din 8/9 ianuarie 2026, pe ordinea de zi fiind inclusă aprobarea intenţiei de răscumpărare a participaţiei minoritare deţinute de Fond. Administratorul Unic al Fondului a precizat că nu a fost consultat anterior de companie cu privire la o posibilă tranzacţie. La a doua convocare, în 9 ianuarie 2026, AGEA CNAB a aprobat, cu 80% din voturi, mandatarea conducerii executive pentru iniţierea demersurilor necesare tranzacţiei, precum şi demararea procedurilor de achiziţie a serviciilor de consultanţă financiară şi juridică pentru structurarea şi negocierea acesteia.

    Orice tranzacţie care vizează active ale Fondului a căror valoare depăşeşte 20% din totalul activelor imobilizate este supusă aprobării Adunării Generale a Acţionarilor Fondului, conform Actului Constitutiv şi legislaţiei în vigoare. Administratorul Unic a transmis că va colabora cu conducerea CNAB şi cu consultanţii implicaţi pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil pentru acţionarii Fondului şi că va reveni cu informaţii suplimentare pe măsură ce procesul avansează.

    Evaluarea participaţiei Fondului în CN Aeroporturi Bucureşti a fost realizată la 31 decembrie 2025 cu sprijinul KPMG Advisory, evaluator independent, în conformitate cu standardele ANEVAR şi IFRS 13. Analiza se bazează pe metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF), utilizând date financiare şi operaţionale disponibile la 30 septembrie 2025, ajustate pentru condiţiile de la finalul lunii octombrie, precum şi pe planul de afaceri al companiei pentru perioada 2025–2030. Valoarea estimată a capitalurilor proprii ale CNAB, în scenariul de bază, este de 10,07 miliarde lei, într-un interval de sensibilitate cuprins între 9,4 şi 10,9 miliarde lei. Cota-parte corespunzătoare deţinerii Fondului este de aproximativ 2,01 miliarde lei, înainte de aplicarea discounturilor pentru lipsa controlului şi a lichidităţii, care conduc la o valoare justă de 1,37 miliarde lei pentru participaţia de 20%.

    Administratorul Fondului notează că potenţialul proiect al Terminalului 2 ar putea genera valoare suplimentară pe termen lung pentru companie, însă, în lipsa unor informaţii suficiente privind calendarul, finanţarea şi impactul operaţional, acest proiect nu a fost inclus în evaluare.

    Pe lângă CN Aeroporturi Bucureşti, Fondul Proprietatea a actualizat evaluările pentru alte nouă societăţi nelistate, precum şi pentru Alcom şi Mecon, listate dar nelichide, utilizând aceeaşi metodă de evaluare ca anterior, pe baza valorii juste pe acţiune. În cazul CN Administraţia Porturilor Maritime, valoarea participaţiei a crescut uşor, cu un impact pozitiv de 3,4 milioane lei asupra VAN, în timp ce Porturile Dunării Maritime şi Porturile Dunării Fluviale au contribuit cumulat cu aproximativ 1,9 milioane lei. Reevaluarea Poştei Române şi a companiei Zirom a adus creşteri de câteva milioane de lei fiecare, în timp ce Societatea Naţională a Sării a avut un impact uşor negativ.

    Cea mai mare ajustare negativă, după Aeroportul Internaţional Timişoara, a fost consemnată la Complexul Energetic Oltenia, a cărui valoare a fost redusă la zero în raportare, cu un impact negativ de aproape 6 milioane lei asupra VAN. Aeroportul din Timişoara a fost reevaluat în scădere, ceea ce a diminuat VAN-ul Fondului cu 1,85 milioane lei.

    În ansamblu, valoarea totală a participaţiilor vizate de actualizarea evaluărilor a crescut de la 1,77 miliarde lei la 2,09 miliarde lei, consolidând poziţia CN Aeroporturi Bucureşti ca cel mai important activ nelistat din portofoliul Fondului Proprietatea şi punctul central al discuţiilor privind o posibilă tranzacţie de ieşire a Fondului din această companie, într-un context în care statul îşi reafirmă intenţia de a prelua integral controlul asupra aeroporturilor din Bucureşti.

  • Preţul petrolului scade cu 4% după ce Trump s-a răzgândit şi nu mai vrea să intervină militar în Iran. Ţara exportă aproximativ 2 milioane de barili pe zi şi controlează Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie în comerţul mondial cu petrol

    Preţul petrolului a scăzut cu peste 4% joi, pe măsură ce tensiunile dintre SUA şi Iran s-au mai calmat, iar traderii şi-au redus pariurile privind o acţiune militară împotriva unuia dintre cei mai importanţi producători de ţiţei din lume.

    Brent, reperul internaţional, a coborât cu aproape 3 dolari pe baril, până la 63,69 dolari, ştergând cea mai mare parte a câştigurilor din această săptămână.

    Iranul produce aproximativ 3% din petrolul lumii şi exportă 2 milioane de barili de ţiţei pe zi, aproape toţi către China.

    De asemenea, controlează Strâmtoarea Hormuz, pasajul îngust prin care trece zilnic aproximativ 30% din petrolul transportat pe mare la nivel global — un punct de blocaj care atrage constant atenţia pieţei în perioade de tensiune regională.

    Guvernele arabe cred că eforturile diplomatice intense de a-l descuraja pe Trump să lovească Iranul au redus tensiunile în Golf.

    Traderii au spus că atenţia pieţei s-a mutat rapid de la riscul geopolitic către semnele unei oferte abundente, chiar dacă situaţia din Iran rămâne volatilă.

    Miercuri, Administraţia americană pentru Informaţii Energetice (EIA) a raportat că stocurile de ţiţei ale SUA au crescut cu 3,4 milioane de barili în săptămâna încheiată la 9 ianuarie — aproximativ dublu faţă de aşteptările analiştilor. Traderii anticipează, de asemenea, că Venezuela îşi va relua iminent exporturile de petrol, după o blocadă navală impusă de SUA la mijlocul lunii decembrie.