BusinessMagazin

Blog

  • ZF Agropower. Cum a transformat un fermier care a luat 40.000 de euro prin programul Tânărul Fermier imaginea unei comune de lângă Timişoara. „Punem Dudeştiul pe harta gastronomică“

    ♦ Raul Condeescu a deschis la ferma sa unul dintre cele peste 500 de puncte gastronomice locale şi se ocupă personal de gătitul preparatelor.

    Raul Condeescu, fost pompier, a intrat în agrobusiness în urmă cu nouă ani, având un teren primit moştenire de la bunci, iar treptat s-a dezvoltat şi a deschis inclusiv un punct gastronomic local numit Din Grădina lui Raul în localitatea Dudeştii Noi, judeţul Timiş.

    „Am accesat nişte fonduri euro­pene în 2017 prin Tânărul Fermier şi pe parcursul timpului ne-am dezvoltat. Clienţii veneau în fermă să-şi culeagă legume şi având cerere şi de alte produse am cumpărat şi nişte animale şi păsări. La un moment dat clienţii cereau să le gătesc ceva din ceea ce avem noi în fermă şi atunci mi-am dat seama că există cerere pe această nişă“, a  spus Raul Condeescu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny. Raul Condeescu a accesat şi fonduri de peste 40.000 de euro prin programul Tânărul Fermier, ceea ce l-a ajutat să se dezvolte.

    El povesteşte că nu a vândut niciodată în piaţă, ci doar direct către clienţi şi anul trecut a avut de exemplu 34 de sortimente de legume. Acum cultivă legume pe două hectare şi lucernă pe un hectar şi are circa 800 de pui, 200 de raţe, 150 de bibilici, şapte porci şi 20 de oi.

    „Recoltez şi rămâne în repaus terenul până anul următor. Asta mă diferenţiază de alţi producători care au culturi succesive pe acelaşi teren şi cumva epuizează terenul. Eu folosesc gunoi de grajd sau gunoi de oaie sau de la păsările mele, gunoi de pasăre. Solul are nevoie de o perioadă de rege­nerare“, a punctat antreprenorul.

    În urmă cu un an şi jumătate a decis să deschidă un punct gastro­nomic local, iar în octombrie anul trecut această idee a prins formă.

    „Dudeştiul nu este neapărat o localitate cu potenţial turistic, nu ajută nici relieful. Majoritatea clienţilor vin din Timişoara.“

    „Se formează oarecum un turism gastronomic deci pot spune că punem localitatea pe harta turismului gastonomic şi este bine şi pentru ca şi imagine pentru comunitate. Avem cea mai veche biserică din judeţul Timiş, este renovată cu fonduri europene şi merită vizitată“. El povesteşte că el se ocupă de gătit şi foloseşte  ingrediente din fermă.

    “ Dacă nu găsesc ceva merg la un producător local. De exemplu brânza o iau de la un cioba din zonă, lapte de la un alt producător. Încercăm să susţine, aşa cum este norma, producătorii din zonă“

    Raul Condeescu crede că un punct gastronomic local nu trebuie privit ca o mare afacere, ci pentru a da valoare adăugată produselor din fermă.

  • Afaceri de la zero. Gabriel şi Noemi Toth au pornit o brutărie în comuna Săcele, judeţul Braşov, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, iar acum îşi doresc să deschidă un bistro. „Nu ne imaginam niciodată că o să avem cozi de 50-60 de persoane“

    ♦ Produsele se găsesc în magazinul din Săcele, dar şi în 20 de restaurante şi cafenele din Bucureşti. Deşi antreprenorii îşi doresc să ajungă în mai multe localuri, capacitatea de producţie a ajuns la maximum.

    Până în pandemie, Gabriel Toth a lucrat ca bucătar în cadrul unui hotel, care s-a închis din cauza restricţiilor privind limitarea răspândirii virusului. Cu mult timp liber la dispoziţie, el a început să facă pâine pentru acasă.

    „I-a venit tatălui meu ideea să cumpărăm o moară cu pietre, iar dacă aveam şi moara am hotărât să deschidem şi o brutărie la noi în curte. Noi nu ne-am planificat o afacere la nivelul la care suntem acum. M-am gândit iniţial să fac 30-40 de pâini şi să le vând local, aşa puteam să acopăr un salariu şi nu mai era nevoie să lucrez pentru altcineva“, povesteşte Gabriel Toth.

    În 2022, Gabriel Toth şi soţia sa, Noemi, au pornit afacerea, care a început cu producţia de pâine. În timp ce Gabriel Toth se ocupă de partea de producţie, Noemi administrează businessul şi zona de promovare. Investiţia iniţială în business a fost de circa 60-70.000 de euro În primul an de activitate, Gabriel Toth a făcut doar pâine şi, ulterior, a început să facă şi produse de patiserie, precum croissante, pain au chocolat.

    „Nu am fost la niciun curs, tot ce am învăţat a fost în urma multor greşeli pe care le-am făcut. Aşa am acumulat experienţă şi aşa am reuşit să adăugăm noi produse. Acum totul se învaţă de pe internet“, adaugă el.

    În propria lor curte au deschis, pe lângă spaţiul de producţie, şi un magazin de desfacere. Deşi Tothek nu se află într-o zonă circulată sau turistică, există mulţi oameni care le trec pragul.

    „Niciodată nu mi-aş fi imaginat să avem cozi de 40-50 de persoane, sâmbăta la noi la brutărie să ne cumpere produsele“, precizează el. Produsele Tothek sunt prezente şi în câteva restaurante şi cafenele din Braşov, unde clienţii le descoperă şi, ulterior, merg inclusiv în magazinul din Săcele. Totuşi, ceea ce i-a ajutat în promovarea businessul a fost şi social media. 

    Businessul numără peste 30 de produse, care sunt făcute zilnic în spaţiul din Săcele.

    „Livrăm către circa 20 de restaurante şi cafenele din Braşov. Pe lângă produsele de patiserie, livrăm către restaurante pâine, chifle pentru burgeri“, precizează Noemi Toth.

    Deşi antreprenorii îşi doresc să ajungă în mai multe localuri, capacitatea de producţie a ajuns la maximum.

    „Ar trebui să ne dublăm producţia, ceea ce înseamnă o investiţie foarte mare pentru că depindem de utilaje şi de personal. Este destul de greu în momentul de faţă să menţinem produsele la standardul pe care ni-l dorim. Cu cât facem mai mult, dacă nu avem grijă de standardul produselor, calitatea scade“, adaugă Gabriel Toth.

    În brutărie, antreprenorii realizează circa 500 de produse zilnic, iar capacitatea de producţie se triplează în timpul weekendului.

    Totuşi, antreprenorii vor să adauge în portofoliu şi produse de cofetărie.

    Unul dintre planurile celor doi antreprenori este de a deschide propriul local în Braşov, însă pentru acest lucru este necesară creşterea producţiei.

    Un alt plan de dezvoltare al businessului este să extindă magazinul către zona de servire la masă.

    „Vrem să ne mutăm din partea asta de a fi doar un magazin spre a servi lumea la masă, poate un brunch, aş vrea ceva mai divers. Noi folosim brutăria ca spaţiu de producţie dimineaţa, până la ora 12. Apoi vrem să folosim acel spaţiu de producţie şi pentru alte produse, în zona de gastronomie. Vrem brutărie dimineaţa şi bistro spre seară“, mai spune antreprenorul.

  • Cel de-al doilea val verde devine realitate. Şantierele eoliene şi solare au ajuns la 2.000 MW, utilajele sunt pe teren, cele mai mari turbine montate vreodată în România intră în reţea. Care ar putea fi bilanţul la final de an

    ♦ Aproape în fiecare zi apare un anunţ privind evoluţia unui şantier pentru un parc eolian sau solar ♦ Autorizaţiile din ultimii doi ani, hârtiile, se transformă în utilaje, echipe în teren, tehnologie de ultimă generaţie montată ♦ Potrivit datelor strânse de ZF, în acest moment se lucrează la circa 2.000 MW, circa 1,5 mld. euro, iar 1.400 MW ar putea fi montaţi în total până la finalul acestui an ♦ Acest bilanţ potenţial ar transforma 2025 în cel mai bun an pentru investiţiile în producţia de energie din ultimii 30 de ani.

    „Prima turbină a fost instalată la parcul eolian VIFOR al Rezolv din judeţul Buzău, România. Turbina EnVentus Vestas V162 are o înălţime a turnului de 166 de metri şi un diametru al rotorului de 162 de metri. Cu o capacitate de 6,4 MW, aceasta are cea mai mare putere dintre toate turbinele din România“, a anunţat ieri Rezolv Energy, cu gigantul britanic Actis în spate. La finalizare, VIFOR va avea o capacitate de 461 MW şi va fi cel mai mare parc eolian din noul val verde din România. Liderul de capacitate este şi acum Fântânele-Cogealac, de 600 MW, finalizat de cehii de la CEZ în 2012, dar supremaţia îi este deja „ameninţată“ de noi proiecte.

    „Construcţiile sunt în desfăşurare la primul nostru parc solar din România“, spun reprezentanţii grupului suedez Ingka Investments, cei care au IKEA în portofoliu. Cei 300 MW ai parcului solar Butimanu (judeţul Dâmboviţa) se alătură celor 171 MW pe care grupul îi deţine local în parcuri eoliene.

    „Prinde contur proiectul Green Breeze din judeţul Galaţi. Lucrările sunt în desfăşurare – 8 dintre cele 16 fundaţii ale turbinelor au fost deja turnate. Colegii noştri de la OX2 România şi partenerii lor sunt la zi cu construcţia parcului eolian de 99,2 MW – programat să intre în funcţiune în prima parte a anului 2026. OX2 construieşte şi va opera şi administra proiectul Green Breeze pentru Nala Renewables“, a anunţat acum câteva săptămâni OX2.

    Acestea sunt doar câteva dintre anunţurile privind evoluţia unor şantiere majore de parcuri de energie regenerabilă şi ca ele apar zilnic altele.

    „Pe zona de proiecte eoliene, din estimările noastre, în acest moment sunt în construcţie circa 600 MW. Se aşteptă demararea construcţiei în următoarele luni la alţi aproximativ 400 MW“, spune Liviu Gavrilă, vicepreşedinte al RWEA – Asociaţia Română pentru Energie Eoliană, head of Energy România. Potrivit acestuia, până la finalul anlui, sunt şanse să fie puşi în funcţiune 400 MW în proiecte de energie eoliană, un salt major faţă de bilanţul de 30 MW în eoliene montaţi în 2024.

    Pe partea de energie solară, lucrurile sunt şi mai încinse.

    „La începutul anului, erau în construcţie circa 1.600 MW în proiecte de energie solară, din care 400 MW sunt finalizate. Până la finalul anului, estimările noastre arată finalizarea unor proiecte de 1.000 MW“, spun la rândul lor reprezentanţii RPIA (Asociaţia Industriei Fotovoltaice din România).

    Cu acest bilanţ, la care se vor adaua instalaţiile prosumatorilor şi poate finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, anul 2025 devine cel mai bun an privind punerile în funcţiune din ultimii 30 de ani.

    Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă (700 MW) în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei.

    Datele Transelectrica arată că anul trecut s-au pus în funcţiune centrale electrice care totalizează 1.143 MW, cu următoarea structură: 25 MW hidrocarburi, 30 MW eolian, 581 MW fotovoltaic, 53 MW hidro, 330 MW cărbune, 121 MW în baterii de stocare şi respectiv 3 MW biogaz. Aceste cifre nu iau în calcul prosumatorii, dar ele aduc o schimbare de trend majoră în contextul în care „strategia“ României timp de ani de zile a fost să închidă capacităţi fără a pune nimic în loc.

    Mai departe, de la nivel oficial, sunt asumate ţinte clare privind producţia de energie.

    „Dezvoltăm masiv producţia de energie regenerabilă“, a anunţat Bogdan Ivan, într-o postare pe reţeaua LinkedIn. Potrivit acestuia, România va avea 3.200 MW de energie eoliană şi solară montaţi până la finalul anului 2026. Un alt angajament este modernizarea reţelei de transport şi distribuţie cu peste 6 mld. lei. Potrivit acestuia, până la finalul anului 2026, alţi 250.000 de prosumatori ar trebui conectaţi la sistemul energetic, în contextul în care acum comunitatea prosumatorilor este de 230.000 de prosumatori cu circa 2.700 MW de capacitate instalată.

    Accelerarea investiţiilor în producţia de energie verde, dublate de proiecte de stocare, sunt cu atât mai necesare cu cât din 2027 Unitatea 1 de la Cernavodă intră în retehnologizare. România pierde temporar în acel moment 700 MW de capacitate în bandă, esenţială pentru acoperirea consumului, şi trebuie să aibă ce pune în loc.

    „Rezultatul? Mai multă energie produsă în România, mai puţine importuri scumpe, preţuri mai mici pentru toţi românii“, şi-a încheiat Bogdan Ivan angajamentul privind dezvoltarea producţiei de energie.

    Accelerarea investiţiilor în producţia de energie verde, dublate de proiecte de stocare, sunt cu atât mai necesare cu cât din 2027 Unitatea 1 de la Cernavodă intră în retehnologizare. România pierde temporar în acel moment 700 MW de capacitate în bandă, esenţială pentru acoperirea consumului, şi trebuie să aibă ce pune în loc.

     

    Care este angajamentul lui Bogdan Ivan, ministrul energiei, pentru dezvoltarea sectorului

    Sursa: LinkedIn

    1. Dezvoltăm masiv producţia de energie regenerabilă

    ► 3.200 MW energie solară şi eoliană vor fi instalaţi până în decembrie 2026

    ► Finanţare prin PNRR, Fondul pentru Modernizare şi contracte bilaterale. Asta înseamnă creşterea capacităţii de producţie cu aproape 35% faţă de 2022.

    2. Modernizăm reţelele de transport şi distribuţie

    ► Peste 6 miliarde lei investiţi prin Transelectrica şi distribuitori locali

    ► Automatizăm reţelele pentru reducerea pierderilor tehnice (care în unele judeţe ajung la 10–12%). Costuri mai mici pentru consumatori şi un sistem mai stabil.

    3. Susţinem prosumatorii şi comunităţile energetice

    ► Peste 170.000 de prosumatori înregistraţi deja în 2025

    ► Obiectiv: 250.000 prosumatori până în 2026

    ► Ghiduri simple şi fonduri pentru panouri fotovoltaice în gospodării şi primării. Energia produsă local, facturi aproape zero.

  • Răzvan Popescu, Romgaz: Explorăm activ oportunităţi în zona de M&A. Ne interesează active care pot completa lanţul nostru valoric sau accelera diversificarea portofoliului energetic

    ♦ Completarea lanţului valoric cu active care pot aduce valoare adăugată producţiei de gaze sau intrarea pe segmente noi de piaţă sunt principalele obiective de business pentru Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România ♦ Operaţional, ţinta este clară, un declin de cel mult 2,5% al producţiei de gaze onshore pentru următorii cinci ani ♦ Finalul de an ar putea aduce o decizie finală privind preluarea Azomureş.

    Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, îşi va anunţa rezultatele pentru primul semestru pe 14 august, dar între timp compania a publicat rezultatele operaţionale care pot da un flavour privind cifrele care urmează să fie anunţate.

    Unul dintre cei mai importanţi indicatori este producţia de gaze, parametru care aproape a stagnat în primele şase luni, o evoluţie bună având în vedere maturitatea zăcămintelor exploatate de Romgaz.

    „Producţia de gaze naturale realizată în primele şase luni ale anului 2025 a fost de 2.485,6 mil. mc, ceea ce reprezintă un declin de numai 0,05% în raport cu producţia înregistrată în semestrul I al anului 2024“, spune Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz.

    Spre comparaţie, OMV Petrom, celălalt mare producător de gaze naturale, a avut un declin al producţiei de aproape 6% în primul semestru al anului. Mai departe, cantităţile de gaze naturale vândute de Romgaz în semestrul I/2025 au fost de 26.531 GWh, acestea fiind cu 12,92% mai mari comparativ cu cantităţile aferente perioadei similare a anului 2024. 

    Cu rezultate stabile operaţional, businessul Romgaz trebuie să facă faţă volatilităţii pronunţate din mediul în care activează, mai ales având în vedere investiţiile majore pe care compania le are în derulare. Este vorba despre proiectul Neptun Deep, o investiţie de 4 miliarde de euro pe care Romgaz o împarte în mod egal cu OMV Petrom, centrala de la Iernut, dar şi proiecte de investiţii pentru menţinerea producţiei de gaze pe uscat.

    „Considerăm că a doua parte a anului va rămâne marcată de volatilitate pe plan internaţional, având în vedere factori pre­cum: tarifele vamale, conflictul pre­lungit din Ucraina, cât şi instabilitatea industriei europene – elemente cu care economia României este puternic interconectată. În aceste condiţii, principala noastră provo­care este să menţinem un echilibru între investiţiile majore necesare pentru dezvol­tarea companiei pe termen lung, care se desfăşoară într-un climat de volatilitate, şi responsabilitatea noastră de a garanta securitatea energetică a României la momentul actual“, spune Răzvan Popescu.

    Pe lângă provocările pe termen scurt, pentru Romgaz sa adaugă şi conformarea cu Net-Zero Industry Act (NZIA), care impune companiei una dintre cele mai mari cote de injectare de CO₂ din UE, respectiv 4,12 milioane tone anual (8,24% din total) până în 2030.

    „Deşi susţinem obiectivele de decarbonare, lipsa unor clarificări privind fezabilitatea economică, mecanismele de finanţare şi regimul sancţiunilor generează incertitudini semnificative. Aceste aspecte pot avea un impact semnificativ asupra performanţei noastre financiare şi operaţionale.“

     

    Urmează o nouă emisiune de obligaţiuni?

    Pentru finanţarea proiectelor în derulare, mai ales a Neptun Deep, acolo unde producţia este estimată să înceapă în 2027, cu o extracţie de 8 miliarde de metri cubi pe an, anul trecut Romgaz a lansat o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. euro, un succes istoric. Interesul finanţatorilor a demonstrat viabilitatea Neptun Deep şi a fost un vot de încredere pentru manage­mementul companiei. Este cazul pentru o nouă mişcare de acest tip?

    „Momentul unei astfel de operaţiuni trebuie ales cu maximă atenţie. Piaţa obligaţiunilor este în continuare volatilă, iar costul de îndatorare rămâne o pro­vo­care în contextul ratelor ridicate ale do­bân­zilor. Aceste aspecte influenţează direct atractivitatea unei emisiuni de obligaţiuni, motiv pentru care suntem prudenţi în evaluarea oportunităţii“, spune Popescu.

    În opinia lui însă, există semnale pozitive din partea pieţelor financiare, care indică o posibilă intrare într-o fază de stabilizare. În măsura în care dobânzile au revenit pe o traiectorie descendentă, iar cererea pentru instrumente de datorie emise de companii solide continuă să crească, condiţiile ar putea deveni mai favorabile pentru o astfel de operaţiune în perioada următoare, completează şeful Romgaz. „Trebuie menţionat faptul că Romgaz are o poziţie financiară solidă, fără presiuni imediate de finanţare, ceea ce ne oferă flexibilitate în alegerea momentului optim. Nu ne propunem să luăm decizii grăbite, ci să acţionăm strategic, astfel încât orice astfel de operaţiune să aducă valoare pe termen lung companiei şi acţionarilor noştri.“

     

    Noi verticale de business

    Dincolo de core-business, în ultimii ani Romgaz s-a angajat în mai multe proiecte care fie îi completează lanţul valoric, fie îi diversifică afacerea.

    „Ca oportunităţi, ne concentrăm pe digitalizarea proceselor, creşterea eficienţei operaţionale şi explorăm activ oportunităţi în zona de M&A – atât în ceea ce priveşte energia verde, cât şi pentru integrarea pe verticală a companiei. Ne interesează active care pot completa lanţul nostru valoric sau accelera diversificarea portofoliului energetic, fără a pierde din vedere sustenabilitatea financiară.“

    Partea de furnizare de gaze către clienţii casnici şi nu numai este o astfel de oportunitate, mai ales că şi Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, deţinut tot de stat, a aplicat o reţetă similară în piaţa de energie.

    „Romgaz realizează în cursul acestor zile încă un pas important pentru pregătirea procesului de furnizare a gazelor naturale către clienţii casnici şi noncasnici mici. În acest moment, ne aflăm în etapa de semnare a contractului de achiziţie a unui soft modular, dedicat gestionării clienţilor/contractelor de furnizare a gazelor naturale, rezultat în urma unui proces de achiziţie publică, respectiv licitaţie.“

    Dar ţinând cont de toate reglementările în vigoare, intrarea pe zona de furnizare a Romgaz nu poate avea loc mai devreme de anul viitor.

    „Considerăm că primele oferte de furnizare de gaze naturale în regim concurenţial către clienţii casnici şi non-casnici mici, vor putea fi lansate pe piaţă la începutul anului 2026, pentru livrări care vor putea fi demarate din luna aprilie 2026.“

     

    Final de an intens

    Ca o completare a lanţului valoric, pe masa Romgaz este potenţiala achiziţie a Azomureş, combinatul de îngrăşăminte chimice, cel mai mare consumator de gaze din România.

    „Această tranzacţie ar permite companiei Romgaz să îşi extindă profilul dincolo de zona upstream, devenind un actor industrial integrat cu impact direct asupra securităţii alimentare şi echilibrului balanţei comerciale. Am crea un lanţ valoric complet, de la extracţie până la produs finit, păstrând valoarea în economia naţională. În acelaşi timp, ar aduce stabilitate în consum, ar reduce expunerea la volatilitatea preţurilor şi ar deschide noi oportunităţi de export regional.“ Răzvan Popescu spune că în acest moment există un acord de exlcusivitate cu Ameropa, proprietarul Azomureş.

    „Chiar zilele trecute am semnat contractul de consultanţă cu consorţiul care ne va ajuta în analiza posibilei achiziţii. Astfel, acum ne concentrăm eforturile pe realizarea unor analize de due dilligence tehnic, economic şi de mediu, analize care să fundamenteze decizia de a elabora şi înainta o ofertă de preţ. Termenul până la care s-ar putea finaliza tranzacţia, în cazul în care analizele de due dilligence prezintă rezultate satisfăcătoare pentru Romgaz este greu de estimat în acest moment.“ Cu toate acestea, şeful Romgaz speră că până la finalul anului să existe o decizie asumată de Romgaz, în baza procesului de due dilligence, în raport cu achiziţia activului Azomureş.

     

    Focus pe alte proiecte onshore

    Centrala de la Iernut este un alt proiect major al Romgaz, unul care însă s-a confruntat cu provocări majore din cauza problemelor financiare ale contractorului general, Duro Felguera. Investiţia la centrală este aproape gata, în momentul de faţă gradul de finalizare fiind de peste 98%.

    „Pentru susţinerea ritmului de execuţie, am iniţiat şi plata directă a unor subcontractori, inclusiv General Electric, ca măsură de sprijin menită să accelereze lucrările şi să reducă blocajele financiare. Nu excludem, totuşi, posibilitatea de a finaliza acest proiect, chiar şi fără actualul executant, în cazul în care situaţia acestuia compromite finalizarea centralei. Însă, menţionăm că o astfel de soluţie ar implica eforturi suplimentare de muncă şi capital din partea Romgaz.“

    Revenind la partea de core-business, dincolo de atenţia de care se bucură proiectul Neptun Deep, partea de gaz onshore este la fel de importantă.

    „Pentru următorii 5 ani, pe baza estimărilor actuale, producţia de gaze naturale din zona onshore a companiei Romgaz se va situa la un nivel cuprins între 4,9 – 4,7 miliarde mc/an, cu menţinerea unui declin de producţie sub 2,5% pe an. Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, derulăm o serie de proiecte de investiţii, cu accent pe reducerea impactului asupra mediului, pe siguranţă şi fiabilitate operaţională.“

    Aceste proiecte vizează atât creşterea portofoliului de resurse şi rezerve de hidrocarburi, prin lucrări de explorare geologică, cât şi maximizarea factorului de recuperare a rezervelor din zăcămintele mature, prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii productive. Printre cele mai importante proiecte se numără Caragele Deep, Boteni (judeţul Dâmboviţa) sau proiectul Snagov.

  • Berceanu despre vizita lui Drulă la Cotroceni: Domnule preşedinte, nu v-am votat jupân la judeţ

    După ce Drulă a postat o fotografie cu el şi cu preşedintele Nicuşor Dan la Cotroceni, Octavian Berceanu a scris pe Facebook: „Domnule Preşedinte Nicuşor Dan v-am sprijinit şi votat pentru funcţia de Preşedinte de Ţară, nu jupân la judeţ. Avantajarea şi susţinerea unui candidat la o primărie este neinspirată şi lipsită de corectitudine pentru un preşedinte de Consiliu Judeţean”.

    Acesta se întreabă cum să se interpreteze faptul că Preşedintele României se întâlneşte „cu cetăţeanul X, fără nicio calitate, pentru a discuta despre infrastructura critică a Bucureştiului pe planuri la care un cetăţean de rând nu ar acea acces”.

    Berceanu este de părere că implicarea Instituţiei Preşedinţiei în susţinerea unui candidat local este „total deplasată chiar şi pentru un prim-ministru”.

    „Neutralutatea Instituţiei Preşedinţia României şi înţelegerea rolului Preşedintelui României este reprezintă garanţia, la nivel internaţional şi naţional, ca viitoarele alegeri sşi propuneri pentru şefii unor instituţii precum SRI, DIICOT sau DNA vor fi bazate pe raţiune şi înţelepciune şi nu pe oportunism de moment, cu o viziune pe termen scurt. În al doilea rând, candidatul va prezinta planurile de dezvoltare ale Bucureştiului. Sursele acestor planuri, care pot reprezenta un avantaj real pentru unii investitori cu acces la planuri, în competiţia cu ceilalţi investitori pot fi Ministerul Transporturilor şi Primăria Capitalei. În ambele cazuri, scoaterea planurilor din cele doua instituţii ridică foarte mari semne de întrebare atunci cînd sunt folosite de către persoane care nu mai au o calitate legală de a le accesa. În calitate de cetăţean, dar şi de candidat, văd că aţi început să măsuraţi cu două măsuri diferite, una pentru prieteni şi colaboratori şi cealaltă pentru restul, numit popor. Sper că veţi înţelege până la finalul mandatului calitatea cu care aţi fost investit şi prin votul meu, simplu cetăţean şi veţi onora funcţia pe care o deţineţi. Ţin să fac public punctul de vedere pentru că tăcerea în faţa lucrurilor nefireşti a născut monştri, chiar şi la Presedinţia României”, mai spune Berceanu.

    Şi Ciprian Ciucu (PNL) a reacţionat după postarea lui Drulă privind întâlnirea de la Cotrocenu cu preşedintele României, Nicuşor Dan: „Subtil ?. Succes!”, scrie Ciucu.

    Cătălin Drulă îndeplineşte profilul unui primar al Capitalei, declară miercuri preşedintele Nicuşor Dan, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Deputatul USR Cătălin Drulă a anunţat miercuri că a avut o întâlnire cu preşedintele României, Nicuşor Dan, în cadrul căreia au discutat despre continuarea proiectelor de dezvoltare a Capitalei: „Avem, în sfârşit, şansa unui parteneriat real pentru Bucureşti”.

    “;}

  • Ryanair nu va mai opera pe trei aeroporturi din Franţa şi va reduce drastic zborurile în sezonul de iarnă către această ţară.

    Ryanair intenţionează să îşi înceteze operaţiunile pe trei aeroporturi din Franţa şi să reducă zborurile către această ţară în sezonul de iarnă, ca reacţie la decizia guvernului francez de a introduce o taxă pe transportul aerian, scrie Bloomberg.

    Reducerea capacităţii cu 13% înseamnă pierderea a 750.000 de locuri în avion şi a 25 de rute către Franţa, a anunţat miercuri operatorul aerian low-cost irlandez.

    Ryanair va opri complet operaţiunile pe aeroporturile din Strasbourg (estul Franţei), Bergerac şi Brive (sud-vest).

    Mii de zboruri au fost anulate în această vară din cauza grevelor controlorilor de trafic aerian din Franţa, ceea ce a generat pierderi de milioane pentru companiile aeriene.

    Grevele, combinate cu majorările de taxe, au provocat frustrări în rândul operatorilor aerieni europeni care activează pe piaţa franceză.

    Taxa pe transportul aerian face ca Franţa să fie mai puţin competitivă în comparaţie cu alte ţări precum Spania, Polonia sau Irlanda, a declarat Jason McGuinness, director comercial al Ryanair, într-un comunicat. Compania a deschis noi rute spre Suedia, unde guvernul a eliminat această taxă.

    „Am realocat o mare parte din capacitate către acele ţări şi regiuni care renunţă la taxele de mediu şi vin cu tarife aeroportuare mult mai competitive”, a declarat şi directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, într-o discuţie cu analiştii săptămâna trecută.

  • Fiul fondatorului Direcţia 5, condamnat la 1 an de închisoare

    Pe 8 august 2020, Carmin Ionescu a fost prins în flagrant în zona Piaţa Presei Libere, sector 1, după ce poliţia a realizat un test drugtest, care a ieşit pozitiv pentru cocaină. Analizele toxicologice efectuate la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML) au confirmat prezenţa substanţelor psihoactive în organism, în cantităţi ce afectau capacitatea de a conduce.

    În faţa procurorilor, Carmin a recunoscut consumul de cocaină cu două zile înainte de eveniment, pe 6 august 2020. Expertiza medico-legală a stabilit clar că, în momentul în care a fost oprit în trafic, se afla sub influenţa drogurilor, iar capacitatea sa de conducere era afectată.

    Procesul a fost soluţionat, după aproape cinci ani, pe baza unui acord de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între inculpat şi Parchet, iar Judecătoria Sector 1 Bucureşti a admis acest acord pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa altor substanţe.

    Magistraţii l-au condamnat la un 1 an de închisoare, cu suspendare, şi o perioadă de supraveghere de doi ani. În această perioadă, Carmin Ionescu trebuie să respecte mai multe condiţii stricte: să se prezinte periodic la Serviciul de Probaţiune Ilfov, să accepte vizitele consilierului de probaţiune, să anunţe orice schimbare de domiciliu sau loc de muncă şi să comunice deplasările mai lungi de cinci zile.

    În plus, are obligaţia să presteze 40 de zile lucrătoare de muncă neremunerată în folosul comunităţii, la Primăria Voluntari sau la Direcţia Educaţie Cultural-Sportivă şi Identitate Comunitară.

    Dacă respectă toate condiţiile impuse şi nu săvârşeşte alte infracţiuni în următorii doi ani, Carmin Ionescu nu va executa pedeapsa şi nu va suporta alte consecinţe legale. În caz contrar, amânarea poate fi revocată, iar el riscă să execute pedeapsa cu închisoarea.

    De asemenea, acesta va trebui să suporte cheltuieli judiciare în valoare de 1.000 de lei. Decizia instanţei poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

    În trecut, fiul fondatorului Direcţia V a mai fost implicat în celebrul dosar „Cocaină pentru VIP-uri”. La acel moment, în 2018, mai multe vedete au fost audiate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) într-un dosar de trafic şi consum de droguri de mare risc.

    Printre cei audiaţi, care s-au aflat faţă în faţă cu anchetatorii, au fost regretatul creator de modă Răzvan Ciobanu, prezentatorul TV Oreste Teodorescu, Carmin Ionescu, dar şi tatăl acestuia, Marian Ionescu. Potrivit procurorilor, aceştia au cumpărat droguri de la dealeri, plătind sume colosale. Datele din dosar au arătat că, la data respectivă, Carmin ar fi cumpărat 600 de grame de cocaină, în valoare de nu mai puţin de 60.000 de euro.

  • Mark Zuckerberg prezintă „superinteligenţa personală”, un asistent AI integrat în viaţa cotidiană

    Într-un mesaj semnat de Zuckerberg şi publicat pe site-ul companiei, el susţine că omenirea se află la începutul unei noi ere tehnologice, în care inteligenţa artificială nu doar că va transforma sistemele existente, ci va deveni un instrument direct pentru împlinirea aspiraţiilor personale ale fiecărui individ.

    „Chiar mai important decât abundenţa pe care o poate genera AI-ul va fi capacitatea fiecăruia de a folosi o superinteligenţă personală pentru a deveni cine îşi doreşte, pentru a crea, pentru a iubi şi pentru a contribui la lume aşa cum îşi doreşte”, a scris Zuckerberg.

    Meta îşi propune să construiască aceste sisteme AI pentru a fi accesibile la scară largă, prin intermediul unor dispozitive personale – precum ochelari inteligenţi – care „văd ce vedem, aud ce auzim şi interacţionează cu noi pe tot parcursul zilei”. Acestea ar urma să devină principalele noastre dispozitive de calcul, înlocuind treptat software-ul de productivitate clasic.

    Zuckerberg face şi o distincţie clară faţă de alte abordări din industrie: „Unii cred că superinteligenţa ar trebui să automatizeze toată munca şi să ofere omenirii un venit din rezultatul ei. Noi credem că progresul vine din oamenii care îşi urmează aspiraţiile. Aşa a funcţionat întotdeauna”.

    În acelaşi timp, CEO-ul Meta recunoaşte că dezvoltarea superinteligenţei vine cu riscuri fără precedent. Compania promite că va trata cu „rigurozitate” problemele legate de siguranţă şi va fi atentă la ce alege să distribuie public sau open-source.

    Zuckerberg avertizează că restul acestui deceniu va fi decisiv în stabilirea traiectoriei pe care o va urma această tehnologie – fie ca o forţă care extinde capacităţile umane, fie ca una care înlocuieşte roluri fundamentale în societate.

    Mesajul vine în contextul în care compania se pregăteşte să justifice investitorilor cheltuielile masive în AI, după ce modelul Llama 4 nu a atins aşteptările şi a fost primit slab de comunitatea de dezvoltatori. Eşecul a dus la o repoziţionare radicală a strategiei Meta în AI, prin crearea unui laborator numit Superintelligence Lab, iar Zuckerberg se implică direct în recrutarea noilor membri.

    Totodată, Meta urmează să publice miercuri raportul financiar pe trimestrul al doilea, iar analiştii anticipează cea mai lentă creştere a profitului din ultimii doi ani, potrivit Financial Times.

  • O nouă victimă a americanilor: Trump impune tarife comerciale de 25% Indiei. „Ei cumpără majoritatea echipamentelor militare din Rusia”

    Donald Trump a anunţat că India va fi supusă unui tarif vamal de 25% la exporturile către SUA, la care se va adăuga şi o penalizare nespecificată, acuzând politicile comerciale ale ţării ca fiind nedrepte şi restrictive, scrie FT.

    Într-o postare pe platforma sa Truth Social, preşedintele american a declarat miercuri că tarifele impuse de India sunt „printre cele mai mari din lume” şi că ţara are „cele mai stricte şi respingătoare bariere comerciale non-monetare dintre toate statele”.

    Trump a adăugat că India „a cumpărat întotdeauna majoritatea echipamentelor sale militare din Rusia” şi este „cel mai mare cumpărător de energie al Moscovei”, în contextul în care războiul din Ucraina continuă.

    „Toate acestea nu sunt lucruri bune! India va plăti, aşadar, un tarif de 25%, plus o penalizare pentru cele de mai sus, începând cu 1 august”, a scris Trump, în postare.

    Într-o altă postare, miercuri, Trump a completat: „Avem un deficit comercial masiv cu India!!!”

    Declaraţiile vin după câteva săptămâni de negocieri între Washington şi New Delhi, începând cu „ziua eliberării” din aprilie, când Casa Albă a anunţat un tarif de 26% pentru exporturile indiene.

    Negociatorii indieni au încercat să menţină tarifele ridicate aplicate la multe importuri agricole, cum ar fi taxele de 70–80% la orezul american.

  • Google a transformat 2 miliarde de smartphone-uri într-un sistem global de avertizare seismică

    Un nou studiu publicat în revista Science arată că acest sistem este la fel de eficient ca reţelele tradiţionale de seismometre.

    Între 2021 şi 2024, sistemul Android Earthquake Alerts (AEA) a detectat peste 11.000 de cutremure şi a emis 1.279 de alerte în 98 de ţări. Numărul persoanelor care primesc alerte seismice a crescut de la 250 de milioane în 2019 la 2,5 miliarde în prezent.

    Tehnologia foloseşte accelerometrele din telefoane şi ceasuri inteligente pentru a detecta undele P, cele care preced undele mai puternice ale unui cutremur. Pe baza acestor date, sistemul estimează locaţia şi magnitudinea cutremurului şi trimite avertizări celor aflaţi în pericol.

    Deşi accelerometrele din telefoane sunt mai puţin precise decât seismometrele, Google a compensat prin numărul mare de dispozitive şi algoritmi îmbunătăţiţi. Studiul arată că 85% dintre utilizatorii care au simţit un cutremur au primit o alertă, iar doar 3 alerte au fost false.

    Sistemul funcţionează deja în ţări precum Grecia, Turcia, Japonia şi SUA. Totuşi, rămân provocări, mai ales în estimarea corectă a cutremurelor majore, cum au fost cele din Turcia în 2023, când magnitudinea a fost subestimată.

    Google preciează că tehnologia AEA nu înlocuieşte sistemele oficiale, ci le completează, prin a oferi avertizări rapide în zone unde nu există infrastructură seismică tradiţională.