BusinessMagazin

Blog

  • Cele 835 de cuvinte ale Regelui Mihai (GALERIE FOTO)

    Foto: Octav Ganea

    Principalele puncte ale discursului Regelui Mihai:

    – Politica poate aduce prejudicii cetăţeanului dacă este aplicată în dispreţul legii. Multe domenii din viaţa românească gospodărite competent şi liber au reuşit să meargă mai departe în ciuda crizei economice.

    – Sunt mâhnit că după două decenii de revenire a democraţiei oamenii bătrâni şi bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Agricultura nu este un domeniu al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a facultăţii.

    – Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei. Coroana este o reprezentare a statului în continuitatea lui istorică.

    – Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

  • Indira Crasnea, Mediafax: Minutele unui rege şi meschinăria celor care nu au fost

    Discurs care a fost ascultat cu atenţie, de referinţă prin miezul, simplitatea şi tăria pe care le-a transmis. Aproape nimic nu a fost uitat în cele 835 de cuvinte bine cumpănite. Au fost redate răul şi binele din mersul lucrurilor: dualitatea politicii, nesocotirea valorilor, descurajările instituţionale, durerile celor fără de putere şi speranţă, dar şi credinţa în etică, morală, memorie, continuitate. Regele a “operat” starea naţiunii cu alb şi negru, măsurat şi robust. Tăria vorbelor sale a venit din faptul că au fost necomplicate, dar profunde. Şi că au fost un îndemn pentru întoarcerea spre loialitate, seriozitate, modestie (toate asociate simbolic coroanei).

    A mai vorbit regele despre nevoia de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Cârmuitorii erau însă un pic plecaţi, fofilaţi şi peste măsură de ocupaţi. Cârmuitorul numărul unu, preşedintele B., s-a ascuns cu noaptea-n cap după mantalele Armatei după care şi-a luat fuguţa picioarele la spinare spre Bruxelles. Cârmuitorul cel mic, premierul B. s-a tupilat mimetic după aceleaşi mantale şi după onoarea Armatei, taman unde se agaţă harta-n cui, la Carei. Cârmuitoarea numărul unu, suava Roberta, este hăt departe, în Georgia, unde s-a întâlnit cu Mihail Saakaşvili (preşedintele care îşi roade cravata la nervi), exprimându-şi “satisfacţia pentru dinamica excelentă a relaţiilor româno-georgiene”.

    Toţi au avut nişte programe atât de straşnic puse la punct, încât le-a fost imposibil să se abată de la ele. Dintr-o dată, pe notabilităţile noastre le-a lovit rigoarea nemţească. Dar şi-au făcut un calcul greşit de eficienţă: minutele cât ar fi evadat din “turma” coaliţiei pentru a fi prezenţi la momentul regal şi istoric ar fi fost pentru ei o mare oportunitate de imagine. Irosită din laşitate. Sau din ipocrizie. I-ar fi salvat cumva, preşedintele Senatului. Dar Mircea Geoană s-a pierdut în discurs, uitând de abilitatea diplomatică a gazdei elegante, care sigur trebuie să vorbească mai puţin decât invitatul.

    Ipocrizia sau pusul poalelor în cap n-au lipsit, post-factum, nici la cei prezenţi. Mircea Toader, şeful deputaţilor PDL a fost o mostră de gândire unilaterală. Lui i-a căşunat, cum altfel, pe PSD: “Cei care l-au huidut 15 ani pe rege acum îl adulează”. Da, cei care l-au huiduit îşi mai pot schimba părerile. Nu neapărat din prefăcătorie. De partea cealaltă, Ponta şi Nicolăescu s-a urzicat prompt. Şi bălăcăreala a fost gata. Este afurisit de greu să iei o pauză mai lungă de la zoaie.

    Cât îl priveşte pe marele absent, preşedintele Băsescu, era să dea în clocot ante-eveniment. Ce să-i spună el regelui?

    Acum aproape doi ani, în decembrie 2009, la ceremonia de validare ca preşedinte, desfăşurată la Curtea Constituţională, Traian Băsescu spunea cu emoţie (reală): “Românii mi-au dat (…) unii susţinere, alţii o lecţie. Indiferent care a fost poziţia românilor (…) voi fi preşedintele tuturor”. După doi ani, în noiembrie 2011, s-a arătat că Traian Băsescu, cruciatul Constituţiei, n-a ştiut să fie şi preşedintele cetăţeanului român Mihai I. Care i-a dat o lecţie.

    Sursa: Mediafax.ro

  • Regele Mihai: România de astăzi e o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri

    “Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, a spus Regele Mihai. El a mai declarat că “stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume”. “Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi. Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere”, a mai spus Regele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regele Mihai, în Parlament: România are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Coroana Regală nu este un simbol al trecutului

    #

    Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia. Prima noastră datorie este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa noastră în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în decembrie 1989. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul. Oamenii călătoresc şi încearcă să îşi consolideze familia şi viaţa spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Drumul nostru ireversibil către UE şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea pentru libertate şi democraţie a legislativului românesc din 1989.
    #

    Politica poate aduce prejudicii cetăţeanului dacă este aplicată în dispreţul legii. Multe domenii din viaţa românească gospodărite competent şi liber au reuşit să meargă mai departe în ciuda crizei economice.
    #

    Sunt mâhnit că după două decenii de revenire a democraţiei oamenii bătrâni şi bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Agricultura nu este un domeniu al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a facultăţii.
    #

    Alături de familia noastră, vom susţine interesele fundamentale ale României: continuitate şi tradiţiile ţării noastre.
    #

    Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei. Coroana este o reprezentare a statului în continuitatea lui istorică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regele Mihai: Sunt mâhnit că bătrânii şi bolnavii sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare

    “Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare”, a spus Regele Mihai. El a mai spus că România are nevoie de infrastructură. “Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii”, a declarat Regele Mihai.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • Regizorul Liviu Ciulei a murit

    A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck în “Visul unei nopţi de vară” la Teatrul Odeon din Capitală. Ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din Bucureşti, actualul Teatru Bulandra, unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă “Omul care aduce ploaia” de Richard Nash. Liviu Ciulei este director onorific al Teatrului “Bulandra”. Cariera spectaculoasă a lui Liviu Ciulei include peste 20 de filme, la care a lucrat în calitate de regizor, actor sau scenarist, precum şi numeroase spectacole de teatru, unde şi-a pus semnătura ca regizor, scenograf sau actor, aceste producţii fiind recompensate de-a lungul timpului cu distincţii prestigioase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exportatorii, pe urmele lui Marco Polo

    “Orientarea economiei româneşti prevestea o asemenea mutare. În momentul în care eşti orientat la 75-80% către piaţa vest-europeană, dacă se întâmplă ceva pe piaţa respectivă, vei trage consecinţele”, spune Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ România-China. El vorbeşte despre situaţia similară din trecut a Chinei, care se concentra în mare parte pe piaţa din SUA, şi reorientarea ulterioară către pieţe cu potenţial mai ridicat de rezistenţă la dificultăţi economice: UE, Asia de Sud-Est şi statele grupului BRICS. Lecţia au învăţat-o şi producătorii români care în ultimul an s-au văzut nevoiţi să atace pieţe cu care nu aveau relaţii comerciale solide sau care, în unele cazuri, lipseau complet. Datele culese de BUSINESS Magazin arată că, în relaţia cu pieţele tradiţionale de export – Germania, Italia, Franţa, Ungaria – creşterile de anul trecut se menţin în intervalul 15-40%. În cazul Turciei, de exemplu, a patra destinaţie de export după valoare, creşterea a fost de 77%, până la nivelul de 2,56 mld. euro.

    Dacă privim către Orientul Mijlociu, comerţul cu Emiratele Arabe Unite, Kuwait şi Arabia Saudită a crescut şi mai mult. “Aspectul paradoxal al ultimilor trei ani de criză e acela că una dintre părţile bune a fost diversificarea destinaţiilor de export”, spune Irina Papadache, directorul Camerei de Comerţ România-Kuwait. Practic, pieţele din Golf au continuat să aibă un potenţial economic ridicat, dat fiind că resursele financiare şi energetice rămân la parametri importanţi. Golful poate primi orice produs de calitate, spune Papadache, pentru că Orientul are mare nevoie de echipamente industriale pentru explorarea petrolului, dar şi de hârtie, cosmetice, produse alimentare, chimice sau electrocasnice. Oficialii camerelor de comerţ din zona arabă susţin că pieţele din regiune erau tradiţionale pentru România, în ce priveşte exporturile de textile sau mobilă. “Nu e încă timpul pierdut. E bine să ai un debuşeu când alte pieţe trec prin momente grele”, adaugă Irina Papadache.

    Prezenţa pe teritoriile în care România avea în urmă cu 20 de ani un rol semnificativ e totuşi dificil de recâştigat, fiindcă alte ţări au atacat rapid aceste pieţe în perioada anilor ’90. Dacă vorbim de continentul asiatic, Turcia, Rusia, dar şi statele Europei Occidentale au devenit jucători importanţi în schimburile comerciale cu India, Japonia, China sau zona Asia-Pacific. “Prin căderea pieţei europene producătorii români nu au avut încotro. Vine acum reversul medaliei pentru că ani buni nu am ţinut pasul cu pieţele mai îndepărtate. Cum nu înţelegem de bunăvoie, acum am fost forţaţi să ajungem pe aceste pieţe”, mai spune Gabriel Ghelmegeanu. Experienţa dobândită în decursul anilor este cea care ar putea compensa pierderea terenului în pieţele îndepărtate. După cum declară Răzvan Filipescu, preşedintele Camerei de Comerţ România-Brazilia, economia şi piaţa de consum a Braziliei se află în plină dezvoltare, după descoperirea unor rezerve imense de petrol. De aici vine şi creşterea de 95% a exporturilor către statul sud-american: “E un domeniu în care noi avem deja experienţă şi istoric, iar Brazilia poate deveni o piaţă de export şi mai mare pentru producătorii români, în special pentru cei de nişă”.

  • Cât mai scad preţurile la case?

    Prea multe veşti proaste şi prea puţine bune apleacă talerul balanţei spre ideea că în piaţa imobiliară va urma un nou val de scăderi de preţuri. Industria imobiliară este sensibilă şi urmează, cu o anumită întârziere, evoluţia economiei; este influenţată de ratele dobânzii şi politica de finanţare în general, spune Adrian Crivii, fondatorul Darian, cea mai mare companie independentă de evaluare de pe piaţa românească. Chiar dacă România a avut în primele trimestre ale anului o evoluţie economică pozitivă şi perspectiva pentru anul următor era favorabilă, plouă cu veşti proaste din multe alte direcţii. Pe de o parte, sunt semnale negative din sfera construcţiilor – atât civile, cât şi industriale – dar şi din zona de infrastructură. În plus, nici instituţiile de finanţare nu au mesaje încurajatoare, iar evoluţia economiei este fragilă, fiind influenţată de conjunctura internaţională.

    O opinie mai optimistă are Alexandru Pricop, managing partner în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania (CBAR), care consideră că preţurile de tranzacţionare ale apartamentelor din Bucureşti nu vor suferi modificări semnificative în următoarele două luni şi nici în primul semestru din 2012. “Ultimele şase luni au adus o tendinţă certă de stabilizare a pieţei”, spune Pricop. Tot el precizează că stabilizarea se referă în special la segmentul locuinţelor cu un preţ similar celor care se încadrează în plafonul programului Prima Casă, iar următoarele luni nu ar trebui să aducă schimbări semnificative.

    “Aşteptările cumpărătorilor şi ale vânzătorilor diferă foarte mult”, declară Ioana Mihai, şefa departamentului de credite garantate din Banca Comercială Română (BCR), instituţie care a acordat 17.300 de credite prin programul Prima Casă, reprezentând un volum de 700 de milioane de euro. Pe de o parte cumpărătorii aşteaptă ca preţurile să mai scadă, în timp ce vânzătorilor preţurile de tranzacţionare li se par prea mici. Aşa că, exceptând programul Prima Casă, “numărul de tranzacţii de pe piaţă este relativ redus”, punctează reprezentanta BCR. Programul, argumentează ea, a adus cel puţin două avantaje majore faţă de creditele ipotecare standard: avansul mai mic (5% comparativ cu 15%) şi nivelul costurilor creditului, care sunt limitate prin lege, sunt sub nivelul costurilor ipotecare standard. Ca urmare, “clienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale programului Prima Casă 4 vor opta în mod natural pentru acest tip de credit”, declară Mihai.

    Factorul psihologic acţionează şi el ca o frână, cumpărătorii fiind mult mai reticenţi în privinţa cumpărăturilor şi, cu atât mai mult, în privinţa locuinţelor, privite de cea mai mare parte a populaţiei drept cea mai importantă investiţie din întreaga viaţă. Reprezentantul CBAR crede că piaţa este astăzi mult mai matură comparativ cu cea de dinaintea crizei economice; atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii au o percepţie mai bună a valorii – fie că e vorba de o proprietate sau de o sumă de bani. Achiziţiile nu se mai fac pe factori strict emoţionali, iar sentimentul de exuberanţă din 2004-2007, ca şi cel de panică generală de la începutul crizei economice “au dispărut, lăsând mai mult loc factorului raţional”, spune Pricop. Cu această temelie, chiar dacă perioada de boom nu se va întoarce, “se pot face afaceri, proiecte noi, există piaţă, există cumpărători”, adaugă Pricop. Trebuie doar ca produsul final să fie cel potrivit – ca suprafeţe, finisaje, amplasare, promovare. În opinia lui Pricop, 2012 ar putea aduce stabilizarea pieţei rezidenţiale dacă tendinţele actuale se vor menţine, iar climatul macroeconomic internaţional nu va aduce un şoc similar falimentului Lehman Brothers.

  • Cele mai luxoase hoteluri din Europa (GALERIE FOTO)

    Din 2008 încoace, hotelierii din Europa încearcă să crească cu orice preţ numărul oaspeţilor. Surprinzător, cel mai bine se descurcă proprietarii hotelurilor de lux, în special datorită turiştilor din regiunea BRIC, adică Brazilia, Rusia, India şi China, potrivit CNBC.

    Care sunt cele mai luxoase hoteluri din Europa şi cum arată camerele în care îşi petrec aceşti turişti nopţile atunci când vin aici?

  • Liderii din zona euro vor să ajute Italia, pentru a evita extinderea crizei datoriilor

    Guvernele din uniunea monetară ar putea activa EFSF, în scopul achiziţiei de obligaţiuni italiene, pentru a evita creşterea dobânzilor acestora, au declarat luni două surse diplomatice. Costul împrumuturilor Italiei este în prezent de circa 6%, nivel greu de suportat pe termen lung, având în vedere că datoriile ţării depăşesc 1.900 de miliarde de euro. Opţiunea este analizată în special de înalţi funcţionari din zona euro reuniţi într-un grup de lucru care pregăteşte summit-ul UE de miercuri, a spus una dintre surse, confirmând o informaţie apărută în cotudianul francez Le Monde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro