Blog

  • Primele imagini cu valurile uriase care au lovit centrala de la Fukushima

    Aproximativ 80.000 de persoane care locuiesc pe o raza de 20 de
    kilometri in jurul centralei avariate in cutremurul urmat de
    tsunami din 11 martie au fost obligate sa evacueze zona, lasand
    totul in urma lor. Multi agricultori din prefectura Fukushima au
    fost nevoiti sa intrerupa comercializarea legumelor si a laptelui
    din cauza nivelului ridicat de radioactivitate provenit de la patru
    dintre cele sase reactoare ale centralei nucleare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bani scurtcircuitati sau cum a fost Romania anului 2010 pentru Banca Europeana de Investitii

    Dupa recordul de 1,5 miliarde de euro din 2009, Banca Europeana
    de Investitii a redus substantial activitatile de creditare din
    Romania. Motivul: economia a facut obiectul unor masuri de
    austeritate. Mai bine de jumatate dintre cele 7,8 miliarde de euro
    imprumutate de la BEI in ultimii 20 de ani au fost atrase in
    ultimii cinci. Si totusi valoarea creditelor de anul trecut a fost
    sub orice asteptari. La finele anului trecut vicepresedintele
    Mathias Kollatz-Ahnen anticipa, intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin, imprumuturi a caror valoare “tinde inspre un miliard de
    euro”, bazandu-se pe marile proiecte energetice, dar si pe
    parteneriatele semnate cu institutii publice. Datele puse la
    dispozitia presei la conferinta de presa de la ince-putul lunii
    aprilie indica, surprinzator, doar 410 milioane de euro. Banii s-au
    indreptat catre patru proiecte: ferma eoliana a CEZ din Dobrogea,
    reabilitarea blocurilor din sectorul 6 al Capitalei, modernizarea
    retelei de energie electrica si constructia unui depozit
    logistic.

    Drept comparatie, in anul de dinainte, doar cel mai mare
    contract de finantare semnat de BEI cu fabrica Ford de la Craiova
    pentru investitii in utilaje si tehnologii “verzi” avea aceeasi
    valoare cat cea a imprumuturilor din 2010 la un loc. “Volumul
    noilor imprumuturi semnate anul trecut a fost mai mic, dar ceea ce
    trebuie luat in considerare este ca un nivel adecvat pentru o tara
    precum Romania este de 800-1.000 de milioane de euro”, explica acum
    Ahnen. Momentul de cadere vine, ce-i drept, dupa doi ani in care
    pragul amintit de vicepresedinte a fost depasit, insa spune multe
    despre redresarea economica a Romaniei.

    “Daca vom putea dezvolta un numar suficient de proiecte,
    obiectivul iesirii din recesiune nu este unul indraznet.” Potrivit
    oficialilor BEI, institutia negociaza pentru anul in curs contracte
    in zona transportului public, a reabilitarii centralelor
    energetice, proiecte de eficientizare a energiei cladirilor, dar si
    cofinantari ale bancilor pentru segmentul de institutii mici si
    mijlocii. In plan secundar, bani europeni pot atrage si proiectele
    industriale.

    Daca ne uitam la Romania in comparatie cu alte state ale
    Uniunii, e clar ca Romania se gaseste in jumatatea de jos in
    ierarhia creditarii, insa pe viitor cei de la BEI spun ca situatia
    se va ameliora.

    Mai exact, pentru 2011, bancherii europeni tintesc revenirea la
    pragul de 800 de milioane de euro, iar optimismul lor are unele
    fundamente. Mai intai, contractul de 75 de milioane de euro semnat
    de curand cu Banca Comerciala Romana destinat finantarii
    proiectelor dezvoltate de IMM-uri, a doua transa a imprumutului
    pentru IMM-uri in valoare totala de 150 milioane euro, incheiat
    intre BEI si BCR in 2009. Apoi platile efectuate de BEI in contul
    imprumuturilor acordate au crescut in 2010 la 870 de milioane de
    euro, in comparatie cu cele 469 de milioane de euro din 2009.

    Pe plan european, tendintele indica o crestere a creditarii
    pentru actiuni pentru protectia mediului, BEI finantand proiecte de
    19 miliarde de euro, circa o treime din valoarea totala a
    imprumuturilor acordate pe plan european. Iar cresterea
    finantarilor din Romania va depinde de masura in care tara noastra
    se va inscrie sau nu pe acest trend.

  • J&J, acuzata de mituirea unor medici inclusiv romani, accepta o amenda de 70 de milioane de dolari

    J&J a acceptat o reglementare amiabila cu Comisia pentru
    operatiuni bursiere (SEC), platind peste 48,6 milioane de dolari,
    carora li se adauga o amenda de 21,4 milioane de dolari pentru
    reglementarea unei plangeri penale anuntate in paralel. Intr-un
    comunicat publicat vineri de Departamentul Justitiei, SEC arata ca
    J&J est acuzata de incalcarea legii privind coruptia in
    strainatate (Foreign Corrupt Practices Act) platind mita unor
    medici din mai multe tari europene si comisioane ascunse in Irak
    pentru obtinerea unor contracte ilegale. Potrivit SEC, o filiala a
    grupului a platit cel putin din 1998 comisioane ascunse unor medici
    greci pentru a alege implanturile chirurgicale ale J&J, unor
    medici si administratori de spitale din Polonia, care au acordat
    contracte grupului si unor medici romani care au prescris produse
    J&J.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conduce una dintre cele mai mari fabrici de cash din Romania. Ce planuri are Gheorghe Benea pentru Loterie?


    Din biroul aflat la etajul sase al cladirii in care se afla
    sediul central al Companiei Nationale Loteria Romana, la
    intersectia unor stradute inguste, in apropiere de Piata Unirii,
    Gheorghe Benea nu vede pe fereastra altceva decat blocuri si masini
    parcate inghesuit si haotic. Ar fi de asteptat sa fie cu totul
    altfel, dar omul care are pe mana una dintre cele mai puternice
    fabrici de cash din economia romaneasca nu pare sa fie foarte
    deranjat de acest lucru. Pentru ca, de obicei, nici n-are prea
    multa vreme sa admire peisajul.

    Cand a preluat pozitia de presedinte al companiei de stat, la
    inceput de 2009, inlocuind-o pe Liliana Minca, Benea visa sa
    conduca Loteria ca pe firma privata. “S-a dovedit a nu fi chiar
    atat de simplu”, spune acum managerul in varsta de 57 de ani intr-o
    discutie cu BUSINESS Magazin. Insa nu pentru ca ar fi mai greu de
    coordonat ca orice alta companie, ci pentru ca orice pas presupune
    multa birocratie, iar miscarea angrenajelor pentru o decizie cat de
    mica este atat de greoaie incat timpul pana la realizare poate
    ajunge sa se masoare in luni, daca nu chiar ani. Un timp pe care
    Benea nu pare foarte dispus sa-l accepte, pe de-o parte pentru ca
    uneori este mai fezabil sa renunti la un proiect decat sa astepti
    sa fie pus in aplicare, iar pe de alta parte pentru ca mandatul sau
    se incheie peste doi ani si planurile pe care le are pentru Loterie
    incap cu greu in acest interval: “In momentul in care vorbesti de
    un brand national, te astepti ca lucrurile sa mearga ca unse. Dar
    vorba <in afara e vopsit gardul si inauntru leopardul> se
    potriveste in multe privinte”.




    BILA 17
    N-a fost simplu nici din punct de vedere financiar. Dupa 21 de ani
    in diverse pozitii de conducere in fabrici de celuloza si hartie
    din tara, Gheorghe Benea a fost fortat sa-si schimbe punctul de
    vedere asupra obiectivelor economice ale unei companii. Orice
    afacere se concentreaza pe maximizarea profiturilor, insa, pentru
    Loteria Romana, mai importante

    s-au dovedit a fi veniturile care ajung la jucatori sub forma de
    premii sau la stat prin contributii la buget, chiar si cu pretul
    diminuarii profitului, la nevoie. “Recunosc, mi-am nuantat destul
    de mult opinia si obiectivele pe care le aveam la inceput”, spune
    Benea, mai ales acum, in contextul crizei.




    Sa conduci una dintre companiile cu cei mai multi bani
    lichizi din economie, o adevarata masinarie de cash intr-o piata in
    care patru firme din cinci au probleme din acest punct de vedere,
    nu este insa deloc putin lucru. In fond, expresia “cash is king”
    este cat se poate de adevarata, iar multi manageri si antreprenori
    sunt dispusi la aproape orice pentru a asigura lichiditati, de la
    restructurari, schimbari in portofoliul de produse sau diminuare a
    costurilor si pana la adaptarea strategiei in ansamblu la noile
    conditii de piata. “Loteria sta pe multi bani lichizi si nu are
    probleme din acest punct de vedere. Este asadar o sursa importanta
    de cash pentru bugetul de stat si sustinuta prin masuri
    corespunzatoare”, spune Benea, la prima vedere un om modest, dar cu
    legaturi in lumea politica (a fost membru PSD si actual PDL), care
    nu cauta sa epateze nici prin tinuta si nici prin biroul care, in
    afara de dimensiuni, nu tradeaza cu nimic pozitia pe care o detine
    in cea mai ravnita afacere a statului roman. De altfel, un singur
    obiect lasa de inteles cu ce anume se ocupa managerul, o bila de
    loterie cu numarul 17, ziua sa de nastere si un numar care pana
    acum i-a purtat noroc, pe care a primit-o cadou in preajma
    aniversarii si care si-a gasit de atunci loc pe biroul sau.




    Ce-i drept, n-a fost ferita de criza nici Loteria, cu
    toate ca se spune ca, in vremuri dificile din punct de vedere
    economic, cel mai bine o duc jocurile de noroc si bauturile
    alcoolice. Problemele au inceput abia anul trecut, cand mediul
    privat era deja puternic afectat de probleme financiare, dar cand
    apareau si primele semne de revenire. “2009 a fost un an de varf
    pentru companie, iar 2010 a adus intr-adevar venituri mai mici,
    insa, printr-o politica prudenta de cheltuieli, profiturile s-au
    mentinut la un nivel constant”, spune presedintele Companiei
    Nationale Loteria Romana.

  • Sandra Izbasa – aur, Diana Chelaru – argint la CE de la Berlin. Romania isi incheie participarea cu sase medalii

    Tot duminica, Flavius Koczi a ocupat locul patru in finala la
    sarituri, dupa ce a castigat doua medalii anterior: vineri, pe cea
    de argint la individual compus, iar sambata, pe cea de aur la
    sol.

    Fetele au castigat la randul lor doua medalii, prin Amelia Racea –
    bronz la individual compus, respectiv aur la sarituri, prin Sandra
    Izbasa.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cursa de cosmar a lui Russell Crowe

    In film, John Brennan (Russell Crowe) afla raspunsul in modul
    cel mai brutal, atunci cand familia sa este devastata de un
    incident ingrozitor. Lara, sotia lui John, este acuzata si
    condamnata pe nedrept pentru o crima oribila. La trei ani de la
    pronuntarea sentintei, John se zbate nu numai sa-si creasca singur
    fiul, dar si sa isi salveze sotia, cautand fara incetare o cale de
    a anula verdictul. Cand insa judecatorii le resping si ultimul
    apel, Lara intra intr-o depresie cumplita si se gandeste din ce in
    ce mai des la sinucidere.

    Ramas fara alternative, John pune la cale un plan periculos si
    necugetat, riscandu-si viata pentru femeia pe care o iubeste. Cum
    are la dispozitie doar trei zile inainte de a pierde tot, John
    porneste intr-o cursa nebuneasca intr-un film plin de actiune si
    suspans, semnat de Paul Haggis, regizorul rasplatit cu doua premii
    Oscar pentru pelicula “Crash”.

  • Fidel Castro si vremea socialismului tropical

    Incercand sa-l judece fara mila si fara prejudecati, jurnalistul
    german (care a lucrat pentru Reuters si Süddeutsche Zeitung)
    incearca sa ne restituie un chip istoric complex, care a participat
    la multe batalii crancene si a trait momente triumfale, din postura
    de salvator al natiunii.

    Vom descoperi un Fidel recompus cu fidelitate, pe baza unei
    laborioase coborari in arhivele RDG si ale CIA, un Fidel care a
    combatut toata viata liberalismul economic, dar care, in ultimii
    ani, a incercat toate metodele de seductie pentru atragerea
    turistilor straini intru salvarea socialismului tropical.

    Volker Skierka, “Fidel Castro”, Editura Victoria Books, Bucuresti,
    2011

  • Guvernul schimba legea ca sa impuna in judete proiectele Ministerului Dezvoltarii

    Modificarea a fost decisa printr-un proiect de lege adoptat in
    sedinta de joi a Guvernului, care modifica Legea administratiei
    publice locale si care a fost transmis Parlamentului spre dezbatere
    in procedura de urgenta.

    Decizia Guvernului a venit dupa ce votul din sedinta CJ Suceava
    – condus de vicepresedintele PDL, Gheorghe Flutur – pentru
    aprobarea modernizarii unor drumuri a fost blocat din cauza
    absentei consilierilor opozitiei, care au invalidat astfel cvorumul
    de sedinta.

    Proiectul prevedea transferul a sapte drumuri judetene din
    administrarea CJ Suceava in cea a MDRT, pe perioada modernizarii
    acestora prin Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii,
    suma totala prevazuta pentru lucrari fiind de aproximativ 247
    milioane de lei. PSD si PNL Suceava au boicotat votul lipsind de la
    sedinta CJ, cu argumentul ca nu vor sa dea girul unei posibile
    inginerii financiare a PDL si a Elenei Udrea.

  • Gafele NATO din Libia au intarit pozitia lui Gaddafi in loc s-o slabeasca

    Momentul nu e dintre cele mai prielnice pentru fortele
    anti-Gaddafi, tinand cont de lipsa lor de coordonare. Misiunea NATO
    a fost violent criticata in ultimele zile, dupa ce un raid aerian
    aliat a ucis din greseala mai multi militanti rebeli, ceea ce i-a
    infuriat pe localnici, care au protestat la Benghazi, unii acuzand
    fortele internationale ca au atacat intentionat, mai ales ca
    scuzele pentru uciderea rebelilor au lipsit. Furia localnicilor a
    fost alimentata de faptul ca Generalul Abdul Fattah Younes, seful
    rebelilor, a declarat ca fortele coalitiei fusesera avertizate ca
    un convoi al rebelilor se deplaseaza in apropiere de orasul Brega,
    inainte ca raidul aerian sa aiba loc.

    La inceputul lunii, un alt raid aerian NATO s-a soldat cu
    moartea a noua combatanti ai opozitiei libiene si a patru civili.
    Pilotul a fost indus in eroare de faptul ca unul dintre insurgenti
    deschisese focul in aer de bucurie.

    Regimul libian se confrunta de la 15 februarie cu o revolta
    populara care s-a transformat in razboi civil intre insurgenti si
    fortele loiale regimului. O coalitie internationala a lansat la 19
    martie raiduri aeriene in Libia, pentru a proteja civilii, insa
    comanda operatiunilor a fost preluata la 31 martie de NATO.

  • “Tanara tahitiana” a lui Gauguin se vinde la Sotheby’s. Pret estimat: 10-15 mil. dolari

    Sculptura, care initial ar fi trebuit sa fie vanduta in
    noiembrie anul trecut, face parte din colectia creata de Gauguin in
    Tahiti. Neapreciate de catre critici la vremea expunerii lor la
    Paris, piesele colectiei aveau sa ajunga in mare parte in posesia
    unor muzee ca donatii, in prezent fiind considerate raritati.

    Statueta care va fi vanduta de catre casa de licitatii Sotheby’s
    poarta numele de “Jeune Tahitienne” (Tanara tahitiana), a fost
    realizata in jurul anului 1893 din lemn de tamanu si e cel mai bine
    reliefata dintre creatiile tahitiene ale artistului.

    Sculptura va fi expusa la Londra inainte de a fi dusa la New York
    pentru vanzare, iar specialistii casei Sotheby’s estimeaza ca,
    datorita raritatii, valoarea ei se situeaza intre 10 si 15 milioane
    de dolari.