BusinessMagazin

Blog

  • ATUURILE IP DEVEL

    Softul „embedded“ este gandit pentru a rula pe alte echipamente decat computerele. „Pe reportofonul tau ruleaza un soft embedded“, a exemplificat Putinica. Pe telefoanele mobile, de pilda, este integrat cu structura fizica a aparatelor pentru a permite instalarea ulterioara a sistemelor de operare si a aplicatiilor cum este agenda de adrese sau protocolul de trimitere de SMS-uri. Acest tip de soft exista si in instalatiile de supraveghere si control, in PDA-uri, POS-uri sau telecomenzi. 

    IP DEVEL

    • VENITURI: 1,7 mil. euro in 2005; 4 mil. euro in 2006 (estimare)
    • MARJA DE PROFIT: peste 30%
    • FONDATA: octombrie 2000
    • NR. ANGAJATI: 130 

    ADECCO 

    • VENITURI: 18,3 mld. euro in 2005
    • PROFIT NET: 453 mil. euro in 2005
    • FONDATA: 1996, joint-venture intre Adia (Elvetia) si Ecco (Franta), doua firme de resurse umane. In 2005 a fost inclusa in Fortune Global Index 500, pe locul 265.
    • NR. ANGAJATI: 33.000 (la nivel mondial); 6.600 de birouri in 70 de tari
    • SEDIUL CENTRAL: Glattbrugg, Elvetia
    • PIETE-CHEIE: Franta, SUA, Japonia, Italia

  • Dreptul la obligatie

    Discutia despre asigurarea obligatorie a locuintelor, lansata in aprilie si impotmolita atunci in opozitia asiguratorilor, a fost relansata acum, cu exact aceleasi urmari: companiile de asigurari, unii politicieni, ba chiar si constructorii au reinceput sa conteste ideea.

    Proiectul de lege, conceput de Ministerul Administratiei si Internelor si prevazut sa fie aprobat de Guvern pana la 15 august, instituie o prima de 20 de euro pe an, corespunzatoare unei sume asigurate de 20.000 de euro (pentru locuintele din beton, caramida sau alte materiale tratate termic), respectiv o prima de 10 euro, la o suma asigurata de 10.000 de euro (pentru locuintele din lut, lemn, piatra sau alte materiale netratate termic).

    Primele urmeaza sa se modifice insa periodic, in functie de preturile de pe piata imobiliara, de eventualitatea unui dezastru natural sau daca o cer societatile de reasigurare – clauze care sugereaza cu destula claritate ca pragul de 20 de euro e fixat mai mult teoretic. Proiectul ar instrui o supersocietate care va gestiona asigurarile obligatorii – Compania de Reasigurare Impotriva Dezastrelor (CRID), unde actionari vor fi societatile de asigurare incluse in program (70%) si Fondul de Garantare a Asiguratilor (30%), a carui destinatie prin lege sa acopere pagubele in caz de faliment al unei firme de asigurare.  

    Schimbarea destinatiei Fondului si modul circular de constituire a CRID, cu asiguratorii actionari la firma de reasigurare, au determinat protestele asiguratorilor, soldate cu promisiunea Guvernului ca in schimb sa fie constituit un fond comun de asigurare (pool), care sa se ocupe de reasigurarea riscurilor pe piata externa. Mai exact, banii incasati de societati din polite vor fi pusi in comun si folositi pentru cumpararea reasigurarii, statul urmand sa contribuie si el cu o suma care urmeaza sa fie procurata printr-un imprumut extern (in aprilie se vorbea de un imprumut de 200 de milioane de euro; acum, suma a crescut la 300 de milioane).

    Raman in discutie criteriile financiare pentru admiterea in program a societatilor de asigurare, tinand cont atat de formularea imprecisa a textului de lege („o situatie financiara pozitiva a indicatorilor prezentati la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor”), cat si de solicitarea asiguratorilor ca nivelul de capital minim obligatoriu sa fie mai redus. Chiar si asa insa, partile vizate vor ramane nemultumite, din motive diametral opuse: societatile de asigurari considera ca nivelul fixat al primei e prea mic – proprietarii, dimpotriva, ca e prea mare. In fine, exista si obiectia (ridicata de un politician jurist ca Antonie Iorgovan) ca proiectul de lege este neconstitutional, intrucat cetateanul nu poate fi obligat de stat sa incheie polita de asigurare.

  • Ca sa ne vada lumea impreuna

    O intalnire de scurta durata, dar nu mai putin misterioasa dintre Ion Iliescu si Adrian Nastase a fost singurul eveniment notabil de saptamana trecuta din viata PSD. In urma acestei intalniri au inceput sa apara zvonuri potrivit carora cei doi ar fi gandit o strategie de convocare a unui congres extraordinar pentru a prelua conducerea partidului, insa ambii au dezmintit aceasta varianta.

    Pentru Adrian Nastase, valva creata in jurul subiectului a avut efecte pozitive, intrucat fostul premier a lasat impresia ca inca mai are un cuvant de spus in viitorul formatiunii. Pentru Ion Iliescu insa, reapropierea de Adrian Nastase ar avea semnificatia unei indepartari, exact in aceeasi masura, de Petre Roman, partenerul sau de Pol Social, care mai nou si-a declarat disponibilitatea de a se implica „intr-un proiect national” alaturi de presedintele Traian Basescu (implicare subinteleasa a se petrece pe cont propriu).

  • Coltii lui Dracula

    Guvernul decisese la inceputul lui iulie (in aceeasi sedinta la care a participat si presedintele Basescu) anularea proiectului de constructie a „Parcului turistic si de agrement Snagov”, adica a fostului Dracula Park. Temeiul a fost constatarea ca din 2004 pana acum, adica de cand fosta guvernare a stramutat proiectul la Snagov, firmele asociate, adica Dracula Park si RA APPS, n-au facut acolo nici o investitie.

    Cu toate acestea, Radu Berceanu, ministrul transporturilor, e de parere ca ideea parcului „nu e deloc rea”, doar ca a fost compromisa de „interese de partid”. Berceanu a sugerat ca studiul proiectului Dracula Park ar putea fi reluat („studiu” inseamna automat noi cheltuieli, dupa cele pentru studiile succesive de fezabilitate facute zadarnic din 2001 incoace).

    Iar teoretic, lucrurile chiar merg inainte: firma Dracula Park a decis sa se listeze la Bursa, sa-si majoreze plafonul de investitii pe piata de capital la 1,5 mil. RON (informatie destinata cui se intreaba ce s-a ales de banii celor care au subscris) si sa dea in judecata Guvernul, pentru ca, anuland proiectul, face ca Dracula Park sa piarda investitiile pe care le-ar fi facut pana acum.

  • Mostenirea Bancorex

    Incheierea privatizarii BCR s-a amanat pana la 21 septembrie, spre a permite clarificarea conditiilor in care banca a preluat Bancorex in 1999. Mai nou, Guvernul a anuntat ca va aproba prin ordonanta de urgenta acoperirea de catre stat a datoriilor in contul Bancorex din eventuale litigii care vor aparea pana in 2013. Angajamentul se refera la o suma maxima de platit de 1,8 miliarde de euro, adica aproape jumatate din valoarea privatizarii BCR.

    Suma spectaculoasa aflata in cauza a trezit deja interesul politicienilor, care au reactionat: senatorul PD Marius Marinescu a acuzat AVAS ca tine secreta lista debitorilor catre Bancorex, din cauza ca in ea ar figura numele unor demnitari care nu si-au platit credite in valoare de milioane de dolari luate inainte de 1999.

    Marinescu sustine ca a cerut AVAS sa faca publica lista si a spus ca in septembrie, dupa vacanta parlamentara, va relua asaltul asupra institutiei, spre a o determina sa-i dea in vileag pe rau-platnici.

  • Pagube de imagine

    Dupa micile scandaluri legate de veridicitatea promisiunilor din spotul publicitar cu Fondul Proprietatea si de presupusa opozitie a CEDO fata de modul de despagubire prin actiuni la Fond, biroul de comunicare al institutiei a recunoscut ca noua conducere, adica presedintele Alexandru Paunescu si Consiliul de supraveghere in noua lui componenta, au vina lor pentru lipsa de informare a publicului. Mai exact, institutia a depasit termenul asumat pentru conferinta de presa „de relansare a activitatii Fondului” (prevazut pentru jumatatea lui iunie, evenimentul a fost amanat pentru aceasta saptamana).

    Numai ca problemele nu tin doar de i-magine. Presa a scris, de pilda, ca AGA de la Conpet, firma unde Fondul detine 16% din actiuni, au refuzat sa acorde institutiei dividendele cuvenite pentru 2005, cu motivatia ca Fondul n-a figurat ca actionar anul trecut decat trei zile la Conpet. Pentru Conpet, ca si pentru celelalte societati din subordinea Ministerului Economiei si Comertului si la care Fondul a devenit actionar anul trecut, incepand cu Romgaz si Distrigaz si terminand cu filialele Electrica, ministrul de resort Codrut Seres a promis ca in cele din urma se vor acorda dividende, insa numai pentru cele trei zile din 2005 cand Fondul a fost actionar la ele si numai dupa ce se va emite un act normativ care sa reglementeze clar modul de calculare a dividendelor. Contraexemplul aici este Petrom, care a varsat deja dividende corespunzatoare unei participatii de 9,89% pe tot anul 2005, desi Fondul a fost actionar al Petrom tot pentru o perioada de trei zile.

    Lucrurile le-a complicat, chiar in dorinta de a le lamuri, senatorul liberal Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, care a dat de inteles ca, pe langa proprietarii de imobile nationalizate in perioada comunista, Fondul i-ar putea despagubi si pe cei care au depus bani la CEC ca sa-si cumpere Dacii si nu le-au primit sau pe cei care au pierdut proprietati dupa 1940 in Basarabia, Cadrilater si Banatul Sarbesc. Acelasi Vosganian a recunoscut insa ca numai pentru dosarele expropriatilor din 1945-1989, autoritatile locale si centrale au o capacitate asa de redusa de evaluare, incat va fi nevoie de 6-7 ani ca sa le termine pe toate. Asa incat adaugarea unor noi categorii de fosti proprietari intareste senzatia unora ca Fondul ar urma sa fie un fel de despagubitor fantoma, unde inmultirea pretendentilor dilueaza pe zi ce trece sansele de a li se face dreptate.

  • Nu-mi raspunzi la SMS

    Triada liberala Musca-Stolojan-Stoica (SMS) a lansat saptamana trecuta, pe un ton catastrofic, un apel la unitate si la relansarea PNL, la care s-au raliat insa prea putini dintre colegii de partid. Reactia organismului liberal a adus in prim-plan un ad-hoc grup de la Cluj, constituit cu prilejul reuniunii filialelor din Transilvania, care a sustinut ca partidul este destul de unit si fara apelul celor trei. Mai mult, „grupul de la Cluj” i-a somat pe cei trei sa-si ceara scuze pentru demersul lor „tendentios, nefondat si agresiv”, atitudine la fel de belicoasa ca si aceea a filialei Bucuresti (din care Musca, Stolojan si Stoica fac parte) de a-i convoca pentru explicatii in fata organizatiilor de baza si de a-i trimite pentru verificari in fata CNSAS.

    De altfel, credibilitatea grupului Musca-Stolojan-Stoica a avut de suferit si in randul democratilor, care au preferat sa-si exprime politicos dezavuarea prin vicepresedintele Cezar Preda, care a spus ca „poate ca mesajul era mai bine receptat daca venea din afara institutiei prezidentiale”, facand referire la pozitia lui Theodor Stolojan in cadrul Administratiei Prezidentiale.

    Administratia Prezidentiala si-a continuat insa ofensiva impotriva apropiatilor lui Tariceanu din PNL, pe cale institutionala insa, determinand anchetarea ministrului apararii, Teodor Atanasiu, ca urmare a unor declaratii reclamate de consilierul prezidential Adriana Saftoiu.

    Este pentru prima data cand Comisia speciala de la Cotroceni pentru anchetarea abuzurilor ministeriale se intruneste pentru anchetarea unui ministru aflat inca in functie, ceea ce denota intentia Administratiei Prezidentiale de a forta plecarea din functie a lui Atanasiu. PNL a preferat sa replice indirect, prin apelul la popor: in aceeasi zi cu deschiderea anchetei impotriva lui Atanasiu, initiatorul retragerii trupelor romanesti din Irak, partidul a inceput campania de strangere de semnaturi pentru retragerea din Irak (la care, pentru farmecul jocului politic, a tinut sa participe si Mona Musca).

  • Buna gestionare a lucrurilor

    Cvadrupla demisie din functie a trei sefi de servicii secrete si a procurorului general al Romaniei a fost interpretata in moduri diferite, in functie de simpatiile politice si de apetitul pentru conspiratie al comentatorilor.

    Primul: presedintele Traian Basescu s-a folosit de disparitia fara urma a lui Omar Hayssam ca pretext pentru a forta demisia unor oameni ai guvernarii trecute, de care oricum dorea si planuia sa scape (majoritatea comentatorilor critici la adresa Cotrocenilor). Al doilea: nici macar Traian Basescu, care s-a straduit cat a putut sa-i mentina in functie pe actualii demisionari, n-a mai reusit „sa-i tina in brate pe acesti incompetenti”, care, iata, l-au pierdut pe teroristul Omar (interpretarea ii apartine fruntasului liberal Ludovic Orban). Al treilea: a fost vorba de orgoliul ranit al lui Radu Timofte, Gheorghe Fulga, Virgil Ardelean, respectiv Ilie Botos, acuzati din motive diferite ca l-au scapat pe Omar. Aici, singurul care a impartit acuzatiile in mod echitabil a fost ministrul de interne Vasile Blaga (seful Directiei de Informatii a MAI, deci al lui Virgil Ardelean), spunand ca au gresit atat justitia (procurorul de caz n-a cerut formal SRI sa-l supravegheze pe Omar dupa eliberarea sa din arest), cat si serviciile (atata vreme cat acestea nu trebuia sa astepte o cerere formala ca sa supravegheze in continuare un suspect de terorism).

    Cel care a rezumat insa probabil cel mai corect situatia a fost Virgil Ardelean, care a spus, fara nici un ton ironic, ca demisiile in lant „denota buna gestionare a lucrurilor in Romania”. Ca Ardelean a avut perfecta dreptate o demonstreaza ceea ce s-a intamplat

    imediat dupa momentul demisiilor: mai intai darea in urmarire a lui Omar Hayssam, care ar fi urmat sa inceapa sambata, a fost decalata pentru vineri, mai apoi, intr-un elan compensatoriu pentru perioada cand presupusul terorist a fost pierdut, politistii au inceput sa-l caute ostentativ, umbland cu caini si cu poza lui prin paduri, gari si porturi, oprind masini pe strada si intarziind trenuri.

    Pana la inchiderea editiei noastre, Omar nu fusese gasit si nici un alt oficial in afara de cei patru nu-si mai daduse demisia. Viteza cu care s-au derulat evenimentele – patru sefi de institutii-cheie ale statului inlocuiti si o urmarire ca-n filme, toate in mai putin de 24 de ore – dovedeste insa, pentru cine vrea s-o interpreteze astfel, o capacitate remarcabila de buna gestionare a lucrurilor in Romania.

  • Prin cenusa imperiului

    Problemele in justitie ale omului de afaceri Ovidiu Tender, recent obligat de instanta sa ramana in continare in arest, chiar daca mandatul de arestare preventiva in dosarul RAFO ii fusese revocat, par sa se fi repercutat din plin asupra companiilor pe care le controleaza.

    Producatorul de constructii metalice FECNE, membru al Grupului Energetic Tender, a intrat oficial in faliment, dupa ce Tribunalul Bucuresti a admis cererea de blocare a conturilor si de reorganizare si lichidare judiciara a firmei, grevata de datorii de 1,7 milioane de euro la o banca. Dupa FECNE a venit randul societatii de asigurari Ardaf Cluj, unde Ovidiu Tender detine 71% din actiuni. Aceasta a fost plasata saptamana trecuta in regim de administrare speciala de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), pe motiv ca administratorii societatii „n-au organizat si desfasurat activitatea cu prudenta si profesionalism”, dupa ce coeficientul de lichiditate a companiei a coborat in jur de 0,3, mult sub limita minima de 1.

    Societatea a fost si anul trecut in regim de supraveghere speciala, dar la vremea respectiva a reusit sa se redreseze. Decizia CSA spune ca actionarii Ardaf ar trebui sa aduca aproape 31 mil. euro la capitalul social pana la 30 septembrie pentru ca societatea sa ajunga la nivelul normal de lichiditate, dar conducerea a anuntat deocamdata o majorare de numai 20 de milioane de euro.

    Faptul ca plasarea sub supraveghere speciala a societatii a determinat o scadere rapida a actiunilor Ardaf pe piata RASDAQ ii face acum pe brokeri sa considere posibila vanzarea asiguratorului din Cluj catre un investitor, chiar si catre unul strain, avand in vedere ca societatea are destula activitate si o retea suficient de dezvoltata pentru a atrage un investitor interesat sa intre pe piata romaneasca.

    Pana la sfarsitul saptamanii trecute, nici unul dintre actionari nu-si anuntase insa o eventuala intentie de a vinde. In afara de Ovidiu Tender, ceilalti actionari semnificativi la Ardaf sunt fondul Clairmont Holding Limited (12,7%) si Raiffeisen Zentralbank Austria (10,2%).

  • Sprijinim bursa

    Protestele din ultimele luni ale brokerilor si ale investitorilor la adresa institutiilor statului care nu sprijina dezvoltarea pietei de capital au avut un prim efect. Comisia de buget-finante din Camera Deputatilor a anuntat ca a promovat un proiect de lege privind dezvoltarea pietei de capital, care va elimina comisioanele datorate Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru oferta publica primara a companiilor care vor sa se listeze. CNVM va infiinta, in plus, un birou care sa ofere consultanta gratuita pentru ofertele publice primare.

    In ceea ce priveste Bursa de Valori, aceasta a anuntat la randu-i ca va scuti de taxele de procesare si promovare la tranzactionare acele societati care vor finaliza pana la sfarsitul lui 2006 procesul de admitere la tranzactionare pe piata reglementata a Bursei.