BusinessMagazin

Blog

  • Cosmote se apropie de 4 milioane de clienti

    Pe parcursul anului trecut, Cosmote Romania a adaugat bazei de clienti aproape 2,4 de milioane de utilizatori noi, dintre care 800.000 numai in ultimul trimestru din 2007. Astfel, operatorul a depasit 3,6 de milioane de clienti, echivalentul unei cote de piata de 16%, obtinuta in numai doi ani de la lansarea operatiunilor ib Romania. Principalii operatori de pe piata locala – Orange Romania si Vodafone Romania, numara inpreuna in jur de 19 milioane de clienti dintre care 10 milioane apartin Orange.

    Veniturile Cosmote s-au cifrat la 155,6 de milioane de euro, in crestere cu aproximativ 255,5% fata de 2006, cand Cosmote Romania a raportat venituri de 43,8 de milioane de euro. |nsa veniturile nete ale companiei pentru anul trecut au fost negative. Astfel fata de 2006, pierderile companiei de 118,4 de milioane de euro de anul trecut sunt cu aproape 27 de milioane de euro mai mari.

    In ce priveste EBITDA (veniturile inainte de plata taxelor) a urcat pana la -39,2 de milioane de euro in 2007, comparativ cu anul precedent, cand a fost de -65,7 de milioane de euro. "Majorarea constanta a bazei de clienti si strategia agresiva vor contribui la atingerea EBITDA pozitiv anul acesta, pe fondul unei baze de venituri in crestere", potrivit declaratiei oficiale a companiei.
    Cosmote Romania a investit anul trecut peste 201 de milioane de euro in dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor, ajungand astfel la o acoperire nationala pentru 98,2% din populatie si 87,5% din teritoriul Romaniei.

  • Revenire puternica in deschidere

    Vestile bune din SUA sunt asteptate sa isi faca efectul si la noi, desi nu avem legaturi directe cu piata de peste ocean. Indicle BET a deschis cu o crestere de 1,7%, ajungand pana la 7.466 puncte, iar BET cu o apreciere de 1,4%, pana la 5.230 puncte. SIF-urile inregistreaza un salt mai mare, de 2,7% pentru indicele BET-FI, terenul pe care societatile de investitii financiare il are de recuperat fiind mai mare decat in cazul celorlalti indici. Daca pe parcursul zilei se va intra mai masiv la cumparare, cresterile au sanse sa se consolideze, cu posibilitatea intoarcerii trendului cel putin pentru o perioada scurta de timp.

  • Metro a raportat afaceri de 2 miliarde de euro

    Grupul german Metro, cel mai mare jucator din comertul romanesc, a avut vanzari de 1,95 mld. euro anul trecut pe piata locala, in crestere cu aproape 30% fata de anul anterior. Metro, care a deschis lista investitorilor straini in comertul cu bunuri de larg consum din Romania in anul 1996, a ajuns la al doilea miliard de euro in 2007, dupa ce a intrat cu a doua divizie, Real Hypermarket si la trei ani dupa realizarea primului miliard de euro in comertul local.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Criza din SUA ameninta si Romania

    Fondul Monetar International a estimat costurile crizei americane la circa 800 de miliarde de dolari, pierderi raspandite pe toate continentele. Printre cei care au tras semnale de alarma privind fragilitatea de care da dovada mediul financiar din SUA se numara Alan Greenspan, fost presedinte al Bancii centrale americane (Fed), si Henry Paulson, secretar al Trezoreriei SUA.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • A inceput productia de automobile electrice in serie

    Tesla Roadster poate accelera de la 0 la 100 de kilometri pe ora in 3,9 secunde, iar turatia motorului poate depasi 13.000 de rotatii pe minut, fata de 6.000-7.000 de rotatii pe minut cat poate suporta un motor pe benzina.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Locuintele noi se scumpesc. Constructorii maresc preturile cu 20%

    S-au scumpit materialele, asa ca cei care vor sa se mute intr-o casa noua vor da cu 20% in plus pe metru patrat. Constructorii romani spun raspicat ca nu vor mai semna de acum incolo contracte la preturi ferme, pentru ca ies in pierdere.

    Detalii pe www.protv.ro

  • Renovarea TNB, o afacere de 40 mil. €

    Anul 2008 va ramane in istorie ca momentul in care cele mai importante sali de spectacol din Bucuresti si-au inceput metamorfoza din spatii degradate si uzate in scene moderne.

    Cel putin asa pretind planurile lansate de Ministerul Culturii si Cultelor: dupa anuntul ca Sala Palatului va deveni, pana in 2009, "primul mall cultural din Bucuresti", un centru cultural cu librarii, spatii de expozitii, sali de teatru si cinema, urmatorul pe lista institutiilor culturale de transformat este Teatrul National din Bucuresti.

    Planurile de renovare sunt anuntate in contextul in care cererea pentru cultura este in crestere, mai ales in privinta spectacolelor si a pieselor de teatru. “Take, Ianke si Cadir”, „Egoistul”, „Visul unei nopti de vara” sau muzicalul „Chicago” sunt doar cateva dintre piesele Teatrului National din Bucuresti care se joaca, de cele mai multe ori, cu casa inchisa.

    Saptamanal, cateva mii de fani ai lui Radu Beligan, Marin Moraru sau Gheorghe Dinica trec pragul cladirii din Piata Universitatii. De exemplu „Take, Ianke si Cadir” se joaca in fiecare saptamana din 2001, a avut peste 360.000 de spectatori, iar incasarile au depasit 1,5 milioane de lei (peste 400.000 de euro).

    Si totusi, piesele sunt montate in sali care nu au fost renovate din anii ‚80, unde iarna este foarte frig si vara foarte cald si unde actorii de pe scena, a caror varsta combinata este in unele cazuri de un sfert de mileniu, trebuie sa vorbeasca foarte raspicat ca sa faca fata sonorizarii precare.

    Fiorul te cuprinde inca de la intrarea in Teatrul National, cand folosesti intreaga forta pentru a deschide usa imensa din fier masiv. Imediat ce treci de ea si ajungi la etaj, sunetul usii care loveste la inchidere te face sa crezi ca intreaga cladire se darama. „Teatrul National este la ora aceasta intr-o situatie grea. Are nevoie de reabilitare fizica”, spune Ion Caramitru, directorul teatrului.

    Proiectul, care urmeaza sa fie inceput in toamna si care se va intinde pe parcursul a trei ani, va necesita o finantare de 40 de milioane de euro.

    Caramitru spune ca Ministerul Culturii a obtinunt un imprumut de 250 de milioane de euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru reabilitarea monumentelor istorice si a institutiilor culturale, din care 27,2 de milioane de euro vor fi alocati pentru TNB. Restul resurselor urmeaza sa fie asigurate de la bugetul de stat.

    "Am vrea ca acest teatru sa sa se deschida catre public, sa poata fi vizitat, sa atragem nu numai oameni de cultura. Am vrea ca lumea intreaga sa stie ca in centrul Bucurestiului functionaza galerii de arta, locuri de intalnire, librarii, cafenele, astfel ca acest teatru sa capete o cu totul alta destinatie pentru publicul larg", spune Caramitru.

    Potrivit proiectului, cladirea va fi transformata intr-un centru cultural multifunctional. Sala Mare a teatrului va avea 850 de locuri, fata de 1.100 cat are in prezent, iar acustica si vizibilitatea se vor imbunatati. Sala Studio urmeaza sa fie redata TNB dupa refacerea Salii Omnia ca sediu al Operetei. Sala Amfiteatru va disparea, insa va fi inlocuita de doua sali de 350 de locuri (in cladirea centrala) si 250 de locuri (in subsolurile scenei de la Sala Mare). Iar pe acoperisul cladirii va exista un amfiteatru in aer liber. In plus, majoritatea instalatiilor vor fi innoite, inclusiv instalatia de climatizare.

    Actuala cladire a fost inaugurata in decembrie 1973 si modificata apoi in perioada 1983-1984. Proiectul initial a fost realizat de arhitectii Horia Maicu, Romeo Belea si Nicolae Cucu, iar structura de rezistenta de catre inginerul Alexandru Cismigiu.

    In anii ’80, la cererea lui Nicolae Ceausescu (caruia ii displacea complet „palaria” din beton armat sugerand palaria lui Ion Luca Caragiale, element arhitectonic definitoriu pentru TNB), cladirea a fost complet redesenata in exterior de catre arhitectul Cezar Lazarescu.

    A fost realizata o constructie suplimentara – etajele 3 si 4, care in prezent gazduiesc Galeriile Artexpo, Centrul National al Dansului, Foaierul Tapiseriilor. Iar proiectul lui Horia Maicu, care includea o fresca pe trei fatade ale teatrului, nu a mai fost niciodata terminat. Mai mult, inginerul Cismigiu a declarat ca nu poate garanta in ceea ce priveste siguranta noii cladiri.

    Toate aceste transformari din perioada comunista inseamna acum tot atatea probleme de rezolvat. „Constructia suplimentara s-a facut cu titlu provizoriu, desi pana la urma s-a pastrat.

    "Indiferent de solutia aleasa, fie demolarea definitiva a acestei carcase, fie pastrarea si consolidarea ei, ambele se pot face doar prin reconstructie. Sunt partizanul primei solutii, care mi se pare cea mai fezabila, acoperita stiintific, recuperatorie si care ar putea da distinctie mediului inconjurator”, spune Caramitru.

    In cadrul Teatrului National, functioneaza si alte institutii culturale (Centrul National al Dansului, depozite, galerii si birouri ale Muzeului National de Arta Contemporana).

    „Daca proiectul ramane asa cum este acum, Centrul National al Dansului va castiga un spatiu al lui, tot in corpul TNB. Noi am gasit solutia si am propus-o Ministerului Culturii. MNAC, care are galerii si depozite, le va avea in continuare la parterul noii cladiri, construite specific, nu improvizate cum sunt acum”, spune Caramitru.

    Totusi, sunt voci care se tem ca respectivele institutii vor ramane pur si simplu fara sediu. Artistul Dan Perjovschi a realizat la Centrul National al Dansului Bucuresti (CNDB) o pictura murala intitulata „La zid”, pentru a protesta fata de posibilitatea ca CNDB sa ramana fara sediu.

    Cat despre cluburile care functioneaza in cadrul TNB, singurul care va ramane este Laptaria lui Enache. „Si-a castigat dreptul de a exista. Aceasta institutie nu are de ce sa fie afectata de constructie”, spune Caramitru.

    Directorul teatrului spune ca Laptaria va fi amenajata pe acoperisul noului teatru. Iar „Cafe Deko”, barul de la etajul intai al TNB, va inaugura din toamna un nou sediu in Centrul Vechi al Capitalei. Dan Chisu, proprietarul cafenelei, a anuntat ca barul va avea 500 de metri patrati si o capacitate de 250 de locuri, de doua ori mai mult decat in prezent. Terasa La Motoare va fi desfiintata.

    Pe de alta parte, se incearca gasirea unei solutii pentru desfasurarea activitatilor TNB si ale Centrului National al Dansului in perioada in care cladirea va fi in reparatii.

    „Exista in acest moment intentia de a inchiria sau de a cumpara Teatrul Rapsodia de pe Lipscani. Exista, de asemenea, posibilitatea ca TNB sa-si dezvolte un program coerent de turnee sau ca in subsolul cladirii, in zona in care tinem decorurile, sa amenajam un spatiu de joc neconventional, unde sa jucam spectacolele care in mod normal se joaca in sala Atelier. Nu va fi usor. Va fi o perioada grea, chiar romantica pana la un moment”, sustine Caramitru.

    TNB nu este singurul teatru national din fostele tari comuniste care va suferi o astfel de restructurare in 2008.

    Teatrul National din Praga a intrat in renovare inca de la finalul anului trecut, urmand ca lucrarile sa se incheie in 2013. Procesul a inceput treptat, cu acoperisul, unde pentru refacerea ornamentelor se vor folosi doua kilograme de aur in valoare de 110.000 de dolari.

    Apoi vor fi refacute fatada si sistemul de tuneluri subterane, folosite pentru ventilarea si incalzirea edificiului. Prima reconstructie majora a Teatrului National din Praga a avut loc cam in aceeasi perioada cu TNB, in 1983, cand au fost refacute scena, tribunele si sistemul de ventilatie. In cazul teatrului din Praga, lucrarile actuale nu vor afecta insa spectacolele. Bugetul total va fi de 8 milioane de euro.

  • Boutique-ul, viitorul retail-ului GSM?

    „Pana la sfarsitul lunii martie vom avea 40 de magazine Say, iar in aprilie estimam ca vom incheia procesul de remodelare a magazinelor achizitionate, astfel incat intreaga retea de magazine va fi exclusiv Say“, declara Alina Duna, directorul de marketing al MCS Communications. Alaturi de HAT, importatorul telefoanelor mobile Samsung in Romania, si de Boom TV (DTH Television), MCS se afla sub umbrela grupului israelian Milomor Trade & Communications.
    Brandingul magazinelor presupune o investitie totala de aproximativ 10 milioane de euro, suma care va include si costurile de promovare pe TV, radio, print, outdoor si internet. Compania estimeaza anul acesta venituri de 60 de milioane de euro din magazinele Say, pragul de profitabilitate urmand a fi atins in a doua jumatate din 2008. Reteaua de magazine Say comercializeaza produse din zona telefoniei mobile, a televiziunii prin satelit, foto, IT si multimedia. Conceptul de retail Say vizeaza suprafete intre 25 si 80 mp, strategie gandita de compania britanica Brandinstinct, in timp ce identitatea, imaginea si strategia de comunicare au fost trasate de agentia de publicitate Cap.
    Un model similar de business a adoptat la finalul anului trecut Dan Ostahie, omul de afaceri care detine lantul de retail de electronice, electrocasnice si IT Altex, prin lansarea conceptului de magazine Digit’Up, pe o suprafata de aproximativ 100 mp. Desi aceasta lansare a ridicat multe semne de intrebare, conceptul de magazine mici neavand succes in ultimii ani pe o piata dominata de magazine cu suprafete mari, numarul magazinelor Digit’Up a ajuns deja la 12.
    Pentru 2008, MCS si-a propus sa ajunga la cca 200 de magazine, atat prin crestere organica, avand deja mai mult de 50 de contracte si precontracte semnate pentru spatii, dar si prin achizitii. „Unul dintre motivele pentru care am achizitionat magazinele Turbo GSM si Future Shop a fost spatiul si pozitionarea favorabila, in centre comerciale sau in zone cu trafic intens“, explica directorul de marketing al MCS, desi din vechile magazine Turbo nu s-a pastrat absolut nimic. „Vom cauta lanturi de magazine care sa ne ofere aceleasi avantaje.“
    Compania are in vedere localitatile cu peste 50.000 de locuitori, prioritara fiind acoperirea tuturor resedintelor de judet, si are in plan sa lanseze si Say Flagship Store, un model de magazine pe suprafete mai largi, de 120 mp, in principalele centre comerciale din orasele mari.
    Principalii retaileri gsm

    Retea
    Nr. magazine
    Germanos
    206
    Fonomat
    154
    Euro GSM
    120
    Avenir Telecom
    103
    Proton
    73
    Say
    62

    Sursa: companiile

  • Visul american

    La Bucuresti vor sosi la inceputul lui aprilie oficiali ai NATO, printre care reprezentanti ai guvernului american, dar si ai altor tari membre, dintre care noua au raspuns invitatiei SUA de a cumpara si folosi in misiuni avionul multirol american. Nuanta importanta, cele noua state au raspuns invitatiei Washingtonului si nu unei oferte comerciale inaintate de Lockheed Martin, producatorul avionului multirol F16.

    Cu cateva saptamani inaintea summit-ului NATO de la Bucuresti, un oficial al Lockheed Martin – compania americana care construieste F16, principala propunere a americanilor pentru licitatia de peste 3 miliarde de euro in vederea inlocuirii MIG-urilor – a venit in Romania pentru a explica linistea de pana acum a americanilor. Liniste pentru ca Lockheed Martin, despre care s-a tot spus in presa de aici ca ar vrea sa vanda Romaniei avioane F16 la mana a doua, nu a avut o activitate vizibila de promovare, asa cum au avut principalii lor competitori – concernul suedez SAAB care propune avionul Gripen si italienii de la Alenia Aeronautica, parteneri ai concernului care construieste avionul Eurofighter. Rene Rodriguez, director de dezvoltare de piata al Lockheed Martin, nu stie sa spuna daca oferta pentru Romania va cuprinde avioane multirol noi sau la mana a doua. De fapt, Rene Rodriguez nu stie nimic, in afara faptului ca Romania cauta un avion si ca ei i l-ar putea vinde. Punct. „Restul este o discutie in termeni guvernamentali“, spune Rodriguez. FMS – acronimul de la Foreign Military Systems – este un domeniu al unui departament guvernamental, care tine de Pentagon si care se refera la vanzarea de echipamente militare fabricate in Statele Unite, in special de catre compania Lockheed Martin, catre tarile ce doresc sa cumpere. Asadar, discutia nu se poarta intre oficialii unui minister dintr-o tara straina si o companie americana cu oferta ei, ci intre oficialii unui minister si oficiali ai guvernului SUA.

    „Guvernul Romaniei sta la masa si negociaza direct cu Guvernul Statelor Unite, iar Lockheed Martin nu are niciun loc la acea masa“, spune Rodriguez, subliniind ca Lockheed Martin nu intra niciodata la negocieri si de aceea nu face oferte comerciale tarilor potential cumparatoare. „Dupa ce se inteleg, cele doua guverne stabilesc termenii contractului, ele intre ele fac platile si tot ele fac publici toti termenii contractului, semnand o LOA (letter of acceptance – scrisoare de acceptare – n.red.), care este un acord guvernamental, nu unul comercial.“

    Sa fie deci influenta guvernului american cea care a facut ca 24 de tari sa cumpere pana acum F16? Rodriguez, care a pilotat F16 in primul razboi din Golf, crede ca nu: „Este pur si simplu cel mai bun avion multirol si nu cred ca 24 de tari se pot insela“. Dintre cele 24 de tari care au ales F16, zece sunt membre ale NATO, iar Rodriguez le enumera dintr-o suflare: „Norvegia, Danemarca, Olanda, Belgia, Portugalia, Italia, Grecia, Turcia, Polonia, SUA sunt tarile cu care Romania ar fi interoperabila din aceeasi zi in care ar cumpara aceste avioane“. Directorul de dezvoltare al Lockheed Martin accepta insa ca si avioanele Gripen sau Eurofighter, principalele rivale, ar fi interoperabile imediat cu F16.

    Discutiile pe care oficialii americani le poarta cu guvernul roman pentru F16 au loc intr-o perioada cand o serie din utilizatori de avioane F16 au trecut deja pe listele de asteptare pentru avioane F35, urmatorul model de multirol construit de Lockheed Martin. F35 este construit de Lockheed Martin impreuna cu sapte parteneri – Canada, Norvegia, Danemarca, Italia, Turcia, Australia, Olanda, tari unde se construiesc diverse componente ale noului avion. „In zece ani vom avea F35 in toate aceste tari si speram ca vom inlocui toate avioanele F16 existente in urmatorii 15 ani“, spune Rodriguez. De fapt, F16 este puntea spre F35, mai spune Rodriguez, iar primele ce vor trece pe aceasta punte vor fi, bineinteles, armata si marina americana, care vor cumpara cele mai multe bucati din prima transa de 2.500 de avioane iesite de pe liniile de productie ale Lockheed Martin. „Cu aceste avioane vor fi inlocuite cele vechi, deoarece avioanele nu se pot folosi la nesfarsit“, spune Rodriguez. Chiar daca Lockheed Martin vinde acum predominant F35, pentru guvernul roman se ia in calcul vanzarea de avioane F16. „Nu vad de ce nu le-ar putea folosi peste 30 de ani, ele fiind programate pentru 80.000 ore de zbor, iar apoi si Romania poate trece puntea spre F35“, propune Rodriguez.

    Ce ar insemna insa daca Romania va primi sa cumpere avioane la mana a doua? Rodriguez spune doua lucruri: in primul rand, ca nu va exista un program de offset (deoarece acest program s-a mai realizat o data pentru acelasi aparat) si in al doilea rand ca nu stie cat ar costa. „Vom investiga ce oportunitati sunt aici pentru offset impreuna cu Ministerul Economiei si cel al Apararii, iar daca vor fi avioane la mana a doua, nu stiu ce sa va spun despre pret, deoarece nu exista propriu-zis o piata“, spune Rodriguez. Pretul unui F16 nou este in jurul sumei de 40 de milioane de dolari (apropiat de avionul suedez Gripen, estimat la 50 de milioane de dolari, dar mult mai departe de Eurofighter, care costa peste 100 de milioane de dolari).

    Producatorii celorlalte doua modele, foarte activi pe piata romaneasca de cativa ani, au anuntat deja ca ar dori sa cumpere o fabrica din Romania, ca parte a programului de offset (legea offset-ului in Romania prevede ca 80% din valoarea achizitiei sa fie reprezentata de investitii aduse de catre contractant). Richard Smith, reprezentantul SAAB in Romania, spunea ca in special Avioane Craiova ar fi o optiune serioasa pentru programul de offset. Rene Rodriguez spune insa ca nu considera necesara o promisiune de acest tip inainte de a se stabili exact cine va vinde aceste avioane: „Facem aceasta (vanzare de avioane si programe de offset – n.red.) de foarte mult timp si nu facem promisiuni desarte; as putea sa merg sa vizitez fabrici prin tara si sa dau impresia ca as vrea sa le cumpar pe toate, iar apoi sa spun ca eu doar ma uitam, nu voiam de fapt sa cumpar“, spune Rodriguez. Cu atat mai confortabil pentru ei cu cat statul roman a scos la privatizare Avioane Craiova, iar daca va vinde fabrica inainte de a se stabili cine va vinde Romaniei avioanele, asa-zisa obligatie de a salva industria aviatica de aparare ar disparea.

  • La toamna se numara IPO-urile

    Raspunsul este simplu: nu, nu era o falsa problema, ci una cat se poate de reala. Anul trecut a avut loc o singura oferta publica initiala (IPO), cea a Transgaz Medias, care a atins niveluri record de subscriere si a aratat ca valoarea fondurilor dispuse sa intre in piata este foarte mare – peste un miliard de euro. Brokerii care lucreaza cu fonduri straine de investitii nu au incetat nici acum sa reclame lipsa pachetelor mari de actiuni libere la tranzactionare (free float), problema care ar putea fi rezolvata cel mai usor prin atragerea unor companii mari, cu oferte initiale de zeci de milioane de euro.

    Anul acesta a debutat cu o oferta publica in derulare, compania de turism Casa de Bucovina, si a continuat cu fondul inchis de investitii STK Emergent si furnizorul de contoare Contor Group Arad. Intre timp a aparut si primul emitent international, Erste Bank, listat prin passporting (fara IPO, acceptat la tranzactionare pe baza acordurilor cu institutiile similare din Austria), alaturi de market-makeri. Bursa insa nu a mers mai bine, dimpotriva, lichiditatea medie zilnica a primelor doua luni a coborat pana la nivelul anului 2006. Pierderile de la inceputul anului au ajuns pana la o treime din valoare in cateva cazuri si la peste 20% pentru pentru multe societati listate pe piata principala.

    Mai mult, ofertele noi nu au nici pe departe succesul scontat. Cea a Casei de Bucovina, incheiata la 17 ianuarie, a fost subscrisa intr-un procent de 142%, valoarea cererilor fiind de 3,5 mil. euro fata de oferta de 2,5 mil. euro. Brokerii au considerat ca subscrierea ar fi fost de trei ori mai mare daca ar fi avut loc in urma cu sase luni. Pentru STK Emergent, perioada de subscriere s-a incheiat la 10 martie, cu cereri ce acopera doar 42% din numarul actiunilor scoase la vanzare. Valoarea IPO a fost 13,4 mil. euro, insa s-au obtinut doar 5,5 mil. euro. Desi a fost considerat un rezultat bun, pragul minim stabilit in prospect fiind o subscriere de 10%, oferta fondului n-a reusit sa vanda toate actiunile lansate.

    Considerata de analisti mai atractiva decat cea a STK Emergent, oferta in valoare de aproape 3,5 milioane euro a Contor Group a fost subscrisa in proportie de 90% pana la data de incheiere de 13 martie. Perioada a fost prelungita insa pana pe 21 martie, deoarece in 13 martie subscrierea a fost suspendata pentru a fi introduse doua amendamente. Neregulile vizau absenta acordului auditorului PricewaterhouseCoopers pentru publicarea rapoartelor de audit pe anii anteriori in prospectul de oferta publica.

    Pe langa ofertele derulate sau in derulare, pe piata principala a BVB au mai aparut si doi emitenti noi, Erste Bank si Dafora Medias. Lichiditatea insa nu a crescut, fiind influentata de criza care a lovit pietele de capital internationale, desi ar fi trebuit sa se mareasca odata cu aparitia noilor emitenti. Deocamdata, tocmai aceasta problema i-a facut pe investitori sa fie destul de reticenti la plasamentele in noi actiuni. In primele sapte luni ale anului trecut, bursa a crescut mult, cu 30-40% pe principalii indici. Trendul era ascendent si la bursele occidentale, iar investitorii straini cumparau aici mai mult decat vindeau, chiar daca de noi emitenti nici nu se punea problema. Si desi pana la finele anului cresterile au disparut, 2007 s-a incheiat cu randament pozitiv. Anul acesta pare sa fie insa pe dos. Avem si cateva IPO si companii noi pe piata principala, dar bursa in ansamblu si indicii continua sa scada. Ar fi deci cazul, asa cum sugereaza unii analisti, sa inchidem cu totii calculatoarele si sa ne mai uitam la cotatii doar in a doua parte a anului, cand situatia de pe pietele internationale se va fi limpezit? Exemplele din vecini nu par pana acum prea incurajatoare: in conditiile in care la BVB s-a lansat pana acum in medie o oferta publica pe luna, Bursa din Varsovia, campioana Estului in ceea ce priveste numarul de IPO de anul trecut, nu a lansat inca nici o oferta.