BusinessMagazin

Blog

  • Traficantul de blugi, absolventul de Harvard şi mincinosul paradigmatic. Perlele politice ale săptămânii

    “Probabil ştiţi că era şi este situaţia din Ucraina, instabilitate în Bulgaria, un mare scandal cu înregistrări în Polonia, deci cu mai multe instituţii m-am consultat” – preşedintele Traian Băsescu, întrebat cu ce instituţii s-a consultat când a refuzat să-şi dea demisia în contextul scandalului Bercea

    “Asta este diferenţa mare între ei doi, între un traficant de blugi şi un absolvent de Harvard” – Dan Şova (PSD) despre diferenţa dintre preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Ioana Petrescu

    “Parcă îmi amintesc că s-a retras de peste tot” – Klaus Iohannis (PNL) întrebat de ce Crin Antonescu nu a făcut parte din delegaţia care a negociat fuziunea cu PDL

    “Nu am fost niciodată de acord cu acest document, cred că nu l-am citit niciodată de la cap la coadă cu atenţie, l-am răsfoit, ca să zic aşa” – Crin Antonescu (PNL) despre pactul de coabitare dintre Preşedinţie şi Guvern

    “În mod normal, dovada sustenabilităţii unei anumite măsuri o face Guvernul. Problema este că expunerea de motive este falsă, expunerea de motive prezintă o situaţie ireală” – Cristian Diaconescu (PMP) întrebat de ce el şi parlamentarii partidului lui au votat reducerea CAS

    “Până şi eu îmi dau seama că Ioana Petrescu habar nu are de economie sau de finanţe” – Elena Băsescu (PMP)

    “USL trăieşte prin solidaritatea dintre Ponta – mincinosul paradigmatic şi Voiculescu – turnătorul arhetipal” – Mihail Neamţu (NR)
     

  • Planurile lui Juncker pentru Europa: de toate pentru toţi

    Juncker a anunţat că în mandatul său, în următorii cinci ani, niciun alt stat nu va mai adera la UE, pentru că e nevoie mai întâi “să se facă o pauză pentru consolidarea a ceea ce s-a făcut în cele 28 de state membre”, afirmaţie care în Marea Britanie a fost interpretată drept o dezavuare implicită a viitorului referendum de independenţă a Scoţiei. Noul şef al CE a precizat însă că negocierile de aderare vor continua, în special cu statele din fosta Iugoslavie şi cu Albania, ca şi discuţiile vizând parteneriatul cu Ucraina şi Republica Moldova.

    Principala lui temă de interes a fost, de departe, consolidarea coeziunii interne a deciziilor în UE, Juncker cerând parlamentarilor “să reziste tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine” şi pledând pentru o “guvernanţă economică” a zonei euro, în aşa fel încât “să se încheie situaţia ridicolă a reprezentării uneia dintre cele mai puternice monede din lume de către reprezentanţi care, de cele mai multe ori, se contrazic”.

    În privinţa relaţiilor Comisiei cu Parlamentul şi Consiliul, Juncker a spus: “Să vedem ce putem realiza în practică şi să nu îi plictisim pe cetăţenii noştri cu dezbaterile noastre interinstituţionale. Să rezistăm tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine. Dacă spuneţi “da” la Bruxelles, nu spuneţi “nu” în altă parte. Trebuie să fim o echipă, conform metodei comunitare de luare a deciziilor”. “Nu trebuie să europenizăm orice problemă, oricât de mică din UE, ci să ne concentrăm pe chestiunile mari”, a adăugat el.

    Pentru stimularea relansării economice a UE, Juncker a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

    Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a comentat că votul pentru Juncker a fost un vot pentru austeritate şi creştere economică. “Sper să le facem pe ambele: fără disciplină fiscală nu există creştere, dar trebuie să mergem mai departe de disciplina fiscală şi să încurajăm creşterea economică printr-un pachet de măsuri dedicate creşterii”, a spus Verhofstadt.

    Parlamentul European i-a validat şi pe cei patru noi comisari europeni pentru posturile rămase vacante după cei comisarii anteriori au fost aleşi deputaţi europeni. Jyrki Katainen (Finlanda), pentru afaceri economice şi monetare şi euro, îl înlocuieşte pe Olli Rehn, Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie şi antreprenoriat, îl înlocuieşte pe Antonio Tajani, Martine Reicherts (Luxemburg), pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, o înlocuieşte pe Viviane Reding, iar Jacek Dominik (Polonia), pentru programare financiară şi buget, îl înlocuieşte pe Janusz Lewandowski. Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la 31 octombrie.
     

  • Lucrările la un viaduct de 400 de metri lungime, începute la Sibiu. Investiţia depăşeşte 38 milioane lei

    Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a inaugurat, vineri, lucrările la construcţia viaductului Mihail Kogălniceanu – Calea Şurii Mici, afirmând că este “cel mai mare proiect din fonduri europene” realizat în oraş.

    Potrivit datelor oferite de reprezentanţii Primăriei Sibiu, în vederea realizării construcţiei, au fost deviate în prealabil toate reţelele de utilităţi, s-a dezafectat reţeaua de iluminat public şi s-a închis accesul dinspre străzile adiacente spre şantier pentru asigurarea zonei.

    Viaductul va avea o lungime de 400 de metri şi va lega zona străzii Mihail Kogălniceanu de Calea Şurii Mici. Şoseaua va avea câte o bandă pe sens, trotuar pe fiecare parte, un sistem de iluminat public şi piste pentru biciclete.

    Lucrările efective au început în cursul săptămânii cu forajele pentru piloţii podului, parte a pilonilor de susţinere.

    “Forarea pentru acestea se va face cu un utilaj special care va săpa gropi adânci de 16 metri, cu un diametru de 1,10 metri. În acestea se va introduce armătură şi beton care să susţină picioarele podului. Cei 72 de piloţi pentru care se vor săpa găuri în care se va aşeza armătură şi beton vor fi uniţi apoi printr-o structură de beton la suprafaţă care preia greutatea construcţiei”, au precizat reprezentanţii Primăriei Sibiu.

    Unii dintre locatarii din zonă, nemulţumiţi de disconfortul creat pe durata lucrărilor, i-au propus primarului Iohannis reducerea temporară a impozitului pe care îl datorează pe locuinţe, acesta afirmând că va analiza situaţia.

    Lucrările vor fi făcute de Asocierea SC Geiger Transilvania SRL – SC Construcţii SA – SC Sinecon SRL – SC Wilhelm Geiger Gmbh.

    Valoarea contractului de construcţie este de 28.232.746,37 lei (TVA inclus), la care se adaugă un alt contract de peste zece milioane de lei pentru dirigenţia de şantier. Construcţia viaductului este planificată să se încheie peste 22 de luni.

  • Un ceas de mână şi o haină de blană ce au aparţinut familiei Ceauşescu,scoase la licitaţie la Mamaia

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, licitaţia Eleganţă şi Vanitas va pune în scenă un spectacol al simţurilor, de la tactil la vizual, de la duritatea diamantelor la fineţea eşarfelor din mătase naturală, de la precizia ceasurilor la echivocul artei.

    Printre vedetele expoziţiei se află ceasul de mână Tressa din aur cu mecanism cu 17 rubine, estimat între 4.500 şi 6.500 de euro, oferit cadou de statul Mexic prin Ministrul de Interne Mario Moya Palencia lui Nicolae Ceauşescu.

    O altă piesă de colecţie prezentă în licitaţie este şi haina de blană de vulpe albastră, ce a aparţinut Elenei Ceauşescu, făcând parte din garderoba de protocol a acesteia, cu un preţ de pornire de 1.500 de euro.

    Într-un context similar al cadourilor opulente făcute şefilor de stat, se află şi cupa din argint decorată cu simboluri propagandistice oferită dictatorului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu ocazia aniversării a 50 de ani, cu un preţ de pornire de 20.000 de euro, în care portretul conducătorului în profil este plasat în interiorul unei coroane de lauri.

    Piesa de rezistenţă a capitolului de extravaganţă este colierul creat în exclusivitate de casa de bijuterii Chrysothèque Zolotas pentru Marina Dimitropoulos, fosta soţie a lui Konstantinos Karamanlis, preşedinte al Greciei de două ori, şi o personalitate culturală marcantă în România şi Grecia, având printre cele mai însemnate colecţii de artă românească.

    În acelaşi timp, a fost apropiata multor artişti şi personalităţi, printre care Corneliu Baba, Horia Bernea, Andrei Pleşu, Dan Hăulică, Thomas Messer (directorul Guggenheim New York). Colierul este lucrat manual, fiind inspirat din mitologia greacă, de tridentul lui Poseidon, celebru simbol al dominaţiei şi puterii absolute, bijuteria fiind estimată la un preţ cuprins între 60.000 şi 90.000 de euro.

    Rafinamentul şi precizia pot fi admirate şi în stilul ceasului de mână, bărbatesc, din aur, Vacheron Constantin, cu o estimare între 10.000 şi 15.000 de euro, şi a ceasului Rolex, de damă, din a doua jumătate a secolului al-XX-lea, estimat între 1.500 şi 2.500 de euro. Acestea vor fi de asemenea scoase la licitaţie pe 27 iulie.

    Din selecţia de bijuterii, cea mai impunătoare este brăţara din aur alb, decorată cu 15 diamante negre naturale şi albe, estimată între 4.500 şi 6.500 de euro. Nota elegantă şi independentă a femeii moderne se păstrează prin intermediul unor piese de coleţie precum eşarfa Hermès “Carroserie”, cu model futurist, şi a eşarfei “Les Sportives”, manieră Art Deco, ambele cu preţul de pornire de 180 de euro, şi a poşetelor şi costumelor vintage.

    Eleganţa feminină se reflectă atât în privirea cu care tabloul “Femeia anilor ’30”, de Carol Hübner, estimat între 2.000 şi 3.000 de euro, o fixează cu privirea pe “Femeia în oglindă”, semnată de Constantin Piliuţă, cu o estimare situată între 2.000 şi 4.000 de euro, cât şi în stilul diafan al rochiei femeii din lucrarea “La gherghef”, a lui Pan Ioanid, estimată între 2.000 şi 2.800 de euro.

    Secţiunea Vanitas dedicată simplelor plăceri este reprezentată în licitaţie printr-o selecţie riguroasă de băuturi fine precum lotul compus din Şampania Krug Vintage 1998 şi Dom Perignon, cu un preţ de pornire de 380 de euro, şi colecţia de 36 de vinuri franţuzeşti, cu un preţ de pornire de 2.600 de euro, prin cutia de trabucuri “Tabacalera”, oferită cadou de preşedintele filipinez Ferdinand Marcos, preţul de pornire fiind 200 de euro, şi prin serviciul de cafea tête-à-tête, din argint rusesc, decorat cu motive florale, estimat între 800 şi 1.200 de euro.

    Expoziţia va putea fi vizitată până pe 21 iulie la Palatul Cesianu-Racoviţă din Bucureşti, iar în perioada 22-24 iulie la Muzeul de Artă din Constanţa. Ulterior, între 25-27 iulie, expoziţia va putea fi vizitată la Hotel Vega din Mamaia, unde, pe 27 iulie, de la ora 20.30, vor avea loc Licitaţia de Marine şi marinărit şi cea de Eleganţă & Vanitas.

  • Dăianu îşi continuă activitatea în ASF pe un post de consilier

    “Mandatul de prim-vicepreşedinte al domnului Daniel Dăianu a încetat la data la care a fost aprobat de către Parlament ca membru neexecutiv în viitorul Consiliu de Administaţie al Băncii Naţionale a României (BNR). Întrucât domnul Dăianu a iniţiat o serie de proiecte în calitate de prim-vicepreşedinte, atât interne cât şi externe, pe care trebuie să le continue şi pentru că ASF nu are alte resurse, a fost încadrat la ASF, în baza unui contract temporar, până la 30 septembrie, în calitate de consilier (şi cu salariu de consilier)”, se arată într-un răspuns al ASF remis la solicitarea MEDIAFAX.

    Dăianua a fost prim-vicepreşedinte ASF în perioada aprilie 2013-iunie 2014.

    El a fost votat de Parlament în data de 16 iunie, pentru un mandat de 5 ani, în funcţia de membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al BNR.

    Mandatul noului Consiliu de Administraţie al BNR va începe la 1 octombrie.

    În locul lui Dăianu, Parlamentul l-a votat pe Marian Sârbu, în data de 16 iunie, în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF. Anterior, el a fost membru neexecutiv în Consiliul ASF.

    Ulterior, în data de 2 iulie, la sesizarea Partidului Democat Liberal (PDL), judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au hotărât că numirea lui Sârbu în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF este neconstituţională.

    În motivarea instanţei se arată Sârbu nu are o experienţă profesională specifică aceastei funcţii.

    “Marian Sârbu nu are o experienţă profesională specifică în materie de minim nouă ani. Curtea constată că acesta nu întruneşte condiţia prevăzută de articolul 9 alin. (1) lit. a2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.93/2012 pentru numirea în funcţia de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului nr.26/2014 este nelegală în ceea ce priveşte această numire”, se arată în motivarea CC.

    Porivit ASF, CC a constatat neconstituţionalitatea numirii lui Marian Sârbu în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF, dar nu a dispus încetarea mandatului şi nici întreruperea raporturilor de muncă cu ASF.

    “În consecinţă, Parlamentul sau domnul Sârbu sunt cei care hotărăsc, în baza deciziei Curţii Constituţionale şi a motivaţiei publicate în Monitorul Oficial, asupra încetării raporturilor de muncă cu ASF”, se mai arată în răspunsul ASF.

    Autoritatea şi-a început activitatea la finele lunii aprilie 2013, prin comasarea atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

  • Ancheta în cazul avionului malaezian prăbuşit în Ucraina este deja compromisă – analist

    În circumstanţe normale, primii care sosesc la locul prăbuşirii unui avion sunt profesionişti, care delimitează zona, filmează toate detaliile, examinează şi trimit spre analiză părţi ale epavei aeronavei. După prăbuşirea avionului MH17 al companiei Malaysia Airlines, joi, primii care au sosit la locul tragediei au fost câţiva mineri, anchetatori amatori, localnici dotaţi cu camere de luat vederi sau copii, în căutare de suvenire.

    Aceştia umblau printre rămăşiţele avionului, a cărui prăbuşire s-a soldat cu moartea tuturor celor 298 de persoane de la bord. Unii stropeau cu apă peste tot, alţii făceau fotografii şi filmuleţe pe care le puneau pe YouTube.

    Cei sosiţi la faţa locului au găsit o scenă îngrozitoare. O femeie îmbrăcată în negru avea o mână ridicată, un bărbat, cu şosete dar fără pantaloni, avea mâinile pe piept. Alţii purtau centurile de siguranţă, iar un bărbat avea lângă el un iPhone. Împrăştiate peste tot erau obiecte de îngrijire personală, dar şi o bicicletă.

    “Este un loc contaminat”, a apreciat Mark Rosenker, fostul preşedinte al Comisiei pentru siguranţa transporturilor din SUA. “Este absolut oribil. Ar putea lipsi mai multe părţi”, a adăugat el.

    Faptul că toate detaliile legate de accident fac obiectul disputei între părţile aflate în conflict în estul Ucrainei va îngreuna şi mai mult elucidarea circumstanţelor tragediei, apreciază analiştii. Pe fondul revendicărilor, dezminţirilor şi dezinformării, nu se poate şti sigur nici unde se află cutiile negre ale avionului, care ar fi fost de folos în anchetă.

  • Circa 30 de inspectori OSCE au ajus la locul prăbuşirii avionului malaysian

    După o scurtă discuţie, un grup de insurgenţi au permis inspectorilor OSCE să ajungă la locul unde s-a prăbuşit avionul malaysian cu 298 de persoane la bord.

     

  • Malaysia Airlines: Avionul doborât s-a aflat tot timpul în spaţiul aerian aprobat

    De asemenea, Malaysia Airlines a informat că rudele pasagerilor din avionul doborât vor primi câte 5.000 de dolari (3.696 de euro) pentru “nevoi iniţiale”.

    Cursa MH17 a depus un plan de zbor în care cerea să survoleze Ucraina la 10.668 de metri altitudine, dar a primit instrucţiuni de la controlorii de trafic aerian ucraineni să zboare la 10.058 de metri, precizează comunicatul.

    Planul de zbor al cursei MH17 a fost aprobat de Eurocontrol, singurul organism responsabil de rutele avioanelor civile prin spaţiul aerian european, potrivit comunicatului.

    “Ruta prin spaţiul aerian ucrainean, unde s-a produs incidentul, este folosită frecvent de cursele dinspre Europa către Asia. O cursă a altei companii se afla pe aceeaşi rută în momentul incidentului cu MH17, ca multe alte curse ale altor companii din zilele şi săptămânile precedente”, continuă textul.

    În aprilie, ICAO a identificat o zonă deasupra peninsulei Crimeea ca fiind riscantă. Cursa MH17 nu a intrat şi nu a cerut să intre în această zonă, adaugă compania malaysiană.

    Malaysia Airlines anunţă de asemenea că a verificat naţionalităţile altor 16 pasageri, astfel că pe lista victimelor figurează acum 189 de olandezi, 44 de malaysieni, 27 de australieni, 12 indonezieni, nouă britanici, patru belgieni, patru germani, trei filipinezi, un canadian şi un neozeelandez. Compania precizează că mai rămân de verificat naţionalităţile a patru pasageri.

    În urma acestui incident, Malaysia Airlines evită în întregime spaţiul aerian ucrainean, iar avioanele sale vor folosi o rută mai la sud, prin Turcia.

     

  • Cursele TAROM între Bucureşti şi Moscova ocolesc Ucraina. Întârzieri de 30 de minute

    Compania TAROM anunţă că zborurile dinspre şi către Moscova, RO 241/2 vor opera pe o rută deviată pentru ocolirea spaţiului aerian al Ucrainei. Zborurile din 20 şi 21 iulie vor avea următorul orar de zbor, în ore locale:

    20 iulie 2014
    13:15 Bucureşti – 17:45 Moscova
    18:40 Moscova – 21:30 Bucureşti

    21 iulie 2014
    13:10 Bucureşti -17:40 Moscova
    18:40 Moscova – 21:30 Bucureşti

    Un avion de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines care asigura o legătură între Amsterdam şi Kuala Lumpur, la bordul căruia se aflau 283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului, s-a prăbuşit joi la Snejnoie, în regiunea Doneţk, scena unor lupte intense între trupe guvernamentale ucrainene şi separatişti proruşi.

    Toate persoanele care se aflau la bord au murit.

    Cetăţeni din cel puţin nouă ţări, între care Australia, Belgia, Canada, Germania, Malaysia, dar şi unul cu dublă cetăţenie, canadiano-română, se aflau la bordul avionului, care ar fi fost doborât cu ajutorul unui sistem de apărare antiaeriană, potrivit unor oficiali americani.

  • Nemţii vor să angajeze români: oferă salarii de până la 26.000 de euro pe an

    ANOFM a publicat 69 de locuri de muncă în domeniul hotelier, disponibile în Germania, cu salarii ce pot ajunge şi la 26.000 de euro pe an. Selecţia va avea loc la Brasov în zilele de 27 şi 28 august 2014.

    Centrala de Mediere a Străinilor şi Specialistilor ZAV Bonn şi Marriott Hotel Frankfurt oferă şase posturi de manager de restaurant şi personal de serviciu pentru organizarea banchetelor, 18 posturi de bucătar, 15 posturi de ospătar, 15 posturi de recepţioner şi 15 posturi de ajutor în industria gastronomiei de sistem.

    Candidaţii trebuie să aibă calificarea profesională încheiată şi experienţă în domeniu, precum şi cunoştintţ bune de limba germană. Activitatea va începe în septembrie şi se va desfăşura pe o perioadă cuprinsă între şase luni şi un an, cu posibilitate de prelungire. Programul de lucru este de 40 ore pe săptămână, lucrându-se atât în weekend cât şi în timpul sărbătorilor legale.

    Salariul lunar oferit este cuprins între 1.400 şi 2.200 de euro brut.