BusinessMagazin

Blog

  • Are 37 de ani şi este şi al filialelor General Electric din România, Bulgaria şi Croaţia

    Marius Petrescu a terminat în 1997 Institutul Militar de Intendenţă şi Finanţe, iar în 2001 a obţinut un master în Contabilitate de Management şi Audit la ASE. În perioada 1997 – 2000 a lucrat pentru Ministerul Apărării Naţionale, iar între 2000 şi 2010 la GlaxoSmithKline, unde a fost manager preţuri, auditor intern şi contabil-şef.

    Spune că a transformat platforma GE din România într-una cu performanţe de top în Europa şi s-a ocupat de implementarea de sisteme financiare comune pentru Bulgaria, Croaţia şi România. Drept urmare, echipa din România a primit Global Award pentru secţiunea Controllership & Compliance. Este adeptul dezvoltării personale în toate cele patru dimensiuni – intelectuală, emoţională, fizică şi spirituală – şi se bazează, în relaţiile cu echipa şi cu partenerii de afaceri, pe încredere.

    Este căsătorit şi are un băieţel de 3 ani, îi place să schieze şi citeşte cărţi de business – Stephen Covey, James Collins, Jack Welch. “Având în vedere tumultul actual al mediului de business, consider că ‘reţeta succesului’ constă în a asculta cu o mai mare atenţie, a accepta opiniile, dezbaterile şi a folosi orice contribuţie externă drept catalizator. Cu siguranţă succesul presupune şi capacitatea de a rezolva probleme, dar în evoluţia mea profesională a fost secondată îndeaproape de o gândire de perspectivă, profunzime tactică, capacitatea de a motiva prin viziune şi de a convinge prin execuţie şi puterea exemplului. Am credinţa că marile realizări, cele de netăgăduit, au loc atunci când există o legătură clară între viziune şi fapte”, spune Marius Petrescu.

    Marius Petrescu face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • EXCLUSIV: ANAF începuse inspecţia fiscală la Dinu Patriciu, dar va renunţa imediat la verificări

    “S-au demarat inspecţiile fiscale intrând pe procedura propriu-zisă a verificării pentru un număr de 11 cazuri, din care unul va fi închis în viitorul imediat, ca urmare a decesului persoanei verificate. Vă imaginaţi cine, nu?“, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, fără să precizeze numele respectivei persoane.

    ANAF nu poate prezenta detalii despre persoanele verificate decât în măsura în care în urma verificărilor se constată fapte penale, iar dosarul este instrumentat de procurori şi devine public.

    “Nu ştiu dacă cunosc două-trei nume dintre cei supuşi verificării. Întâmplarea face că pe unul îl cunosc. E absolut inacceptabil, la o persoană cu un nivel al veniturilor care depăşeşte sau averi afişate care depăşesc sute de milioane de euro să constatăm că a plătit statului român, ca pesoană fizică, un impozit de 3.000 de lei. Este absolut şocant. Cred că a avut un impozitul local pe undeva la o garsonieră pe care o are pe numele lui”, a mai spus Diaconu, referindu-se la o altă persoană, de această dată.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit în 19 august, la vârsta de 64 de ani, într-o clinică londoneză. El suferea de mai mulţi ani de cancer. În decembrie 2012, el a fost supus unui transplant de ficat.

    Fondator al PNL şi cel care a înfiinţat Rompetrol, cea mai mare afacere privată construită şi vândută vreodată de un antreprenor român, Patriciu a fost prezent patru ani consecutiv în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume.

    El a avut afaceri în domeniile petrolier, bancar, imobiliar şi media. Omul de afaceri deţinea active imobiliare în Germania, Suedia şi Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei.

    Pe de altă parte, pe rolul instanţelor se află procesul de divorţ intentat de Dinu Patriciu pentru separarea de Dana Patriciu şi două procese de partaj.

     

  • Vladimir Putin susţine că Rusia nu va fi atrasă în conflicte la scară mare

    “Vreau să spun imediat că Rusia este departe de a fi implicată în vreun conflict la scară mare. Nu vrem şi nu intenţionăm acest lucru”, a declarat Putin la un forum al tinerilor organizat în centrul Rusiei.

    În acelaşi timp, Rusia va continua să îşi consolideze potenţialul nuclear nu pentru a intimida, ci pentru a-şi garanta securitatea, a adăugat Putin.

    “Vreau să vă reamintesc că Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare. Aceasta este o realitate, nu sunt doar vorbe”, a afirmat Putin.

    “Ne consolidăm forţa de disuasiune şi forţele armate. Ele devin tot mai compacte şi mai eficiente în acelaşi timp. Ele devin mai moderne prin furnizare de armament de ultimă generaţie. Continuăm să construim acest potenţial şi vom face astfel şi pe viitor”, a declarat preşedintele rus.

    Rusia face aceste eforturi nu “pentru a ameninţa pe cineva, ci pentru a se simţi sigură şi calmă şi pentru a avea posibilitatea implementării acelor planuri pe care le avem pentru dezvoltarea economiei şi sferei sociale”, a declarat Putin.

    “Trebuie să fim mereu pregătiţi să respingem orice agresiune împotriva Rusiei şi partenerii noştri ar trebui să fie conştienţi mereu indiferent în ce condiţie se află guvernele lor sau ce concepte de politică externă urmăresc, că este mai bine să nu se confrunte cu Rusia în cazul unui posibil conflict armat”, a avertizat Putin.

    În prezent, “nu i-a trecut nimănui prin minte să declanşeze un conflict la scară largă cu Rusia”, a adăugat preşedintele rus.

    Occidentul trebuie să realizeze că autorităţile ucrainene sunt incapabile să restabilească ordinea în propria ţară şi să oblige Kievul să înceapă negocieri substanţiale cu regiunile din sud-est, a continuat el.

    Potrivit preşedintelui rus, autorităţile de la Kiev continuă să spună că negocierile sunt necesare dar în acelaşi timp continuă lupta în speranţa că “vor restabili rapid ordinea”.

    “Acest lucru nu se întâmplă şi este important să realizeze acest lucru şi să oblige autorităţile ucrainene să înceapă negocierile nu numai pe probleme tehnice, care cu siguranţă sunt foarte importante, ci şi pe probleme de fond”, a declarat Putin.

    Potrivit preşedintelui, este necesar să se discute ce fel de drepturi vor avea Republicile Populare Doneţk şi Lugansk şi sud-estul Ucrainei ca întreg şi apoi să înregistreze totul sub formă de lege.

    “Aceasta trebuie să discutăm”, a declarat Putin. “Este important să convenim asupra fondului, dar ei refuză şi aceasta este problema”.

    Rusia nu va interfera în alegerea modelului de stat ales de Ucraina, a adăugat preşedintele rus, precizând că nu poate înţelege de ce autorităţile de la Kiev se opun federalizării. “Din motive neclare, partenerii noştri ucraineni sunt atât de temători faţă de o federalizare, dar este oricum alegerea lor, iar noi nu ne vom amesteca”, a continuat Putin.

    În această perspectivă, el s-a declarat încrezător în importanţa consolidării federalismului în Rusia. “Este foarte important şi un element semnificativ al sistemului nostru statal pentru că ne permite să luăm în considerare mai bine interesele cetăţenilor noştri, precum şi specificităţile lor etnice, istorice, religioase şi culturale”, a conchis Putin.

     

  • Rusia sancţionează un ONG după informaţii privind moartea a 100 de soldaţi ruşi în estul Ucrainei

    Ella Poliakova, care conduce filiala din Sankt-Petersburg a grupului Mamele Soldaţilor, şi Serghei Krivenko, ambii membri ai consiliului prezidenţial pentru drepturile omului, au anunţat că peste 100 de militari ruşi au fost ucişi în estul Ucrainei la 13 august, în apropiere de Snijnie în timp ce ajutau separatiştii proruşi să lupte împotriva trupelor ucrainene.

    Potrivit celor doi, alte aproximativ 300 de persoane au fost rănite în acelaşi incident, când camioanele pe care le conduceau, pline cu muniţie, au fost lovite de o salvă de rachete Grad, relatează Reuters.

    “O coloană a militarilor ruşi a fost atacată cu rachete Grad şi peste 100 de persoane au murit. Totul s-a întâmplat în oraşul Snijnie în provincia Doneţk”, a declarat Krivenko.

    Cei doi susţin că au vorbit cu aproximativ zece rude ale militarilor morţi şi colegi care au asistat la atac. Sursele lor au declarat că nu există niciun document care să dovedească faptul că militarii au fost în Ucraina, iar certificatele de deces au fost completate astfel încât să sugereze că au murit în altă parte.

    “Când am vorbit cu indivizii care au însoţit (repatrierea) acestor soldaţi, mi-au spus că ordinul le-a fost dat verbal, că nu există documente scrise”, a declarat Poliakova.

    Ministerul Justiţiei a plasat filiala pe lista neagră în conformitate cu o lege controversată din 2012 care le cere organizaţiilor neguvernamentale ce primesc fonduri din străinătate să se înregistreze ca “agenţi străini”. Conform legii, orice declaraţie publică trebuie însoţită de o notificare că cel care vorbeşte reprezintă “o organizaţie care îndeplineşte funcţiile unui agent străin”.

    Rusia neagă că militarii săi luptă în Ucraina.

  • CAB dispune ca Nicusor Constantinescu să fie dat în urmărire internaţională

    Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, după mai multe amânări de pronunţare, desfiinţarea unei decizii a Tribunalului Bucureşti prin care această instanţă a respins solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de emitere a unui mandat de arestare şi dare în urmărire internaţională a lui Nicuşor Cosntantinescu.

    Procurorii anticorupţie au făcut o contestaţie în anulare în acest caz, după ce un alt judecător al CAB a menţinut decizia Tribunalului Bucureşti.

    Astfel, instanţa CAB a admis, vineri, calea extraordinară de atac făcută de procurorii DNA şi a desfiinţat decizia Tribunalului.

    Prin această decizie, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit ca Tribunalul să emită mandatul de arestare pe numele lui Constantinescu şi totodată să îl dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Decizia de vineri a Curţii poate fi contestată cu apel de apărătorii lui Nicuşor Constantinescu.

    Unul dintre avocaţii lui Constantinescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că va introduce chiar vineri contestaţia, la instanţa supremă.

    În 7 august, tot CAB a decis, definitiv, arestarea preventivă a lui Constantinescu. Întrucât acesta se află de mai multe luni în SUA, unde s-a operat, a fost necesară demararea procedurii de extrădare.

    Tribunalul Bucureşti dispusese, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. În motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucureşti a arătat că Nicuşor Constantinescu a încălcat în mod flagrant obligaţiile care i-au fost impuse în cadrul controlului judiciar, el neavând nicio justificare. În acelaşi document, judecătorul a mai spus că nu s-a făcut dovada necesităţii ca Nicuşor Constantinescu să rămână pe teritoriul altui stat pentru a se trata, precizând că există posibilitatea efectuării unui astfel de tratament şi în România.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, aceasta cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.

  • 15 milioane de euro investite în terminalul de cereale Canopus Star din Portul Constanţa

    Cargill şi Transport Trade Services (TTS) au finalizat proiectul de investiţii de 15 milioane de euro în terminalul pentru cereale Canopus Star din Portul Constanţa. Investiţia, lansată în iulie 2013, creşte capacitatea operaţională a terminalului pentru cereale de la 50.000 de tone la 110.000 tone.

    Parteneriatul dintre Cargill şi TTS a fost iniţiat în 2008. Investiţia de 15 milioane de euro transformă terminalul într-o structură operaţională de înaltă performanţă, poziţionându-l drept un punct de reper în ceea ce priveşte operarea cerealelor în Portul Constanţa.

    Vasile Varvaroi, director general al Cargill în România, a indicat că „dublarea capacităţii de depozitare a terminalului de cereale Canopus permite o întărire a poziţiei strategice a României în comerţul internaţional cu cereale. Totodată, funcţionarea acestui terminal sporeşte capacitatea de depozitare a recoltei”.

    Finalizarea investiţiei comune Cargill şi TTS în Canopus Star asigură noi parametri de operare pentru un circuit flexibil al intrărilor şi ieşirilor din depozit. Toate etapele necesare livrării finale a produselor agricole destinate exportului sunt parcurse cu precizie.

    Mircea Mihăilescu, preşedintele grupului TTS, a declarat: „Proiectul de investiţii de la Constanţa a reprezentat un obiectiv strategic pentru TTS, asigurând o fluiditate sporită proceselor susţinute de capacităţile noastre logistice”.

    Cargill furnizează produse alimentare, produse financiare şi industriale şi servicii în întreaga lume.Cargill are 143.000 de angajaţi în 67 de ţări. Compania este prezentă în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, aproximativ 600 de angajaţi în 17 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.

    TTS este o companie de transport marfă,  activă pe piaţa transporturilor multimodale din Europa de Est. TTS a fost fondată în 1996, cu sediul la Bucureşti şi, împreună cu filialele sale, are 1280 de angajaţi, activând în următoarele domenii: transportul pe Dunăre de bunuri vrac şi pachetizate; manipularea de mărfuri în porturile dunărene în propriile terminale – Galaţi, Brăila, Olteniţa, Giurgiu, Bechet şi Turnu Severin; manipularea de mărfuri la Constanţa în propriile terminale şi cu macarale plutitoare în orice locaţie din port.

    IFC (International Finance Corporation), membru al grupului Banca Mondială, are 10% din acţiunile companiei cu o cotă de 10%, asigurând capital grupului pentru a îşi continua extinderea operaţiunilor intermodale în regiunea Dunării şi a Mării Negre.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 septembrie 2014

     

    COVER STORY: Noua mobilitate urbană. Segway-ul, trotineta şi bicicleta sunt preferate de tot mai mulţi români

    Poli­ţişti pe segway, corporatişti pe trotineta, hipsteri pe bicicleta, tineri pe skateboard: de câte roţ­i ai nevoie ca sa fii cool?

    IDEI DE AFACERI: Patru tineri pasionaţi de wellness au pus pe picioare o afacere de 350.000 de euro

    LECŢIA DE ANTREPRENORIAT: Ce e antreprenoriatul? Artă sau ştiinţă?

    AUTO: Reinventarea Volvo. Suedezii vor să se relanseze în liga superioară

    INTERNAŢIONAL: Europei i s-a acrit de austeritate

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Băsescu: În 2019 vom putea acoperi integral nevoile Republicii Moldova pentru consumul de gaze naturale

    Băsescu a apreciat că, în cei zece ani ai săi de mandat, politica externă a fost focusată pe Republica Moldova, pe repunerea în dezbatere publică dar şi în acţiunea diplomatică a interesului României pentru Basarabia, în general, şi pentru Republica Moldova, în special.

    ”România a făcut eforturi mari, şi diplomatice şi financiare, pentru ca apropierea de Republica Moldova să înceapă să se producă”, a spus Băsescu, arătând că, din cercetările sociologice de la începului mandatului său, 8% din cetăţenii R. Moldova erau favorabili relaţiei cu România sau unirii cu ţara noastră.

    ”Iată că astăzi, urmare a politicii legate de Republica Moldova, aproape 50% din populaţie este pentru consolidarea relaţiei cu România, privesc pozitiv relaţia cu România şi privesc pozitiv unirea cu România. Este un progres care vine în primul rând din politica de recunoaştere a dreptului la cetăţenie al cetăţenilor Republicii Moldova şi al urmaşilor lor, a cetăţenilor care şi-au pierdut cetăţenia fără voinţa lor”, a mai afirmat Traian Băsescu.

    Preşedintele a mai făcut referire la cele 5.500 de burse pe care statul român le acordă tinerilor din Republica Moldova, care au reprezentat un ”element de catalizare a apropierii cetăţenilor din Republica Moldova de România” şi a amintit faptul că, după inundaţiile din această ţară, România a construit 800 de case noi.

    Potrivit şefului statului, cel mai esenţial moment a fost ”bătălia pe care România a dus-o pentru ca Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană”, o ”bătălie diplomatică dificilă, grea”.

    ”În momentul în care am început să particip la Consiliul European, nu exista Republica Moldova în documentele Consiliului şi, pe urmă, sistematic, am adus Republica Moldova în atenţia Uniunii Europene, a Comisiei Europene”, a mai spus Băsescu.

    El a precizat că este esenţial ca în continuare România să furnizeze creditul nerambursabil de 100 de milioane de euro către Republica Moldova, în etape.

    Preşedintele a menţionat şi inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni.

    ”Este un început, interconectarea reţelelor energetice este vitală în relaţia cu Republica Moldova” a spus Traian Băsescu.

    ”Slavă Domnului, avem capacităţi mult mai mari decât nevoile noastre de consum curente, deci avem de unde furniza energie electrică Republicii Moldova şi, dacă Dumnezeu ne ajută, din 2019 vom putea acoperi integral nevoile Republicii Moldova în privinţa consumului de gaze naturale. Totul este ca până în 2019 infrastructura să permită acest lucru”, a mai declarat Traian Băsescu.

  • DNA cere arestarea lui Nicuşor Constantinescu şi în dosarul Centrului Militar Constanţa

    “Solicitarea a fost formulată în considerarea faptului că inculpatul nu va putea fi judecat în dosarul trimis spre judecare Tribunalului Constanţa la data de 25 aprilie 2014, ulterior eventualei sale extrădări (cerute pentru a fi judecat într-o altă cauză aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti), având în vedere dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 17 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi SUA. Potrivit dispoziţiilor menţionate, persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea”, explică DNA, într-un comunicat de presă.

    Astfel, precizează procurorii anticorupţie, în cadrul rechizitoriului din dosarul Centrului Militar Constanţa se arată că în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, Constantinescu nu a asigurat finanţarea centrului, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, “fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”. Acest proces se judecă la Tribunalul Constanţa.

    În paralel, într-un alt dosar, repectiv cel în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, Nicuşor Constantinescu, a fost trimis în judecată, sub control judiciar. În acest proces, instanţa a dispus ca el să fie arestat preventiv, după ce s-a constatat în 12 iunie că acesta nu se afla în ţară, încălcând astfel controlul judiciar.

    “În acel dosar în care s-a emis mandat de arestare preventivă, inculpatul Nicuşor Constantinescu fusese trimis în judecată de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite sub forma complicităţii şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase”, conform DNA.

    În acest context, judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bucureşti a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 8 august, emisă în dosarul Tribunalului Bucureşti, pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă a lui Constantinescu.

    Prin urmare, având în vedere că Nicuşor Constantinescu este implicat în două dosare distincte – unul pe rolul Tribunalului Constanţia şi altul pe rolul Tribunalulului Bucureşi – judecarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, în cauza aflată la Tribunalul Constanţa, nu se va putea desfăşura decât în condiţiile existenţei unui mandat de arestare distinct faţă de cel deja dispus.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis joi, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei declanşarea unor verificări în cazul procurorilor şi judecătorilor care au luat măsuri şi au adoptat soluţii în cauzele ce îl privesc pe clientul său, susţinând că organele judiciare şi instanţele pun la îndoială documente oficiale americane.

    Pe numele lui Nicuşor Constantinescu a fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu a primit apoi mandat de arestare preventivă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în 7 august, o altă decizie în acest sens luată de Tribunalul Capitalei. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă.

    Tribunalul Bucureşti dispusese, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. În motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucureşti a arătat că Nicuşor Constantinescu a încălcat în mod flagrant obligaţiile care i-au fost impuse în cadrul controlului judiciar, el neavând nicio justificare. În acelaşi document, judecătorul a mai spus că nu s-a făcut dovada necesităţii ca Nicuşor Constantinescu să rămână pe teritoriul altui stat pentru a se trata, precizând că există posibilitatea efectuării unui astfel de tratament şi în România.

    În motivarea primei decizii de arestare, Tribunalul Capitalei spunea, despre conţinutul unei scrisori medicale depuse la instanţă de Nicuşor Constantinescu, că acesta se regăseşte, în mare parte, într-un email trimis de preşedintele CJ Constanţa doctorului care a emis documentul şi a cărui semnătură “diferă izbitor faţă de cea existentă pe alte înscrisuri”.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, aceasta cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.

  • Google testează drone pentru livrarea de produse către clienţii săi. Cum arată echipamentul care va concura cu Amazon – FOTO, VIDEO

    După doi ani de experimente în Australia, Google a anunţat că au fost realizate cu succes peste 30 de livrări, dronele transportând o trusă de prim ajutor, o sticlă de apă şi mâncare pentru câini, informează Financial Times.

    Prima dronă a transportat batoane de ciocolată pe o distanţă de un kilometru.

    “Vehiculele zburătoare autonome ar putea deschide o cu totul nouă perspectivă asupra modului de a muta lucrurile – incluzând aici alternative mai rapide, mai ieftine şi care consumă mai puţine resurse în comparaţie cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie astăzi”, a explicat Google într-un comunicat.

    Primele prototipuri de drone create în cadrul proiectului au 1,5 metri lăţime şi 0,8 metri înălţime şi zboară la o altitudine de 40 până la 60 de metri.

    De asemenea, Google a anunţat că l-a numit pe fondatorul companiei Athena Technologies, care a creat sistemul de control al dronelor, Dave Vos, în fruntea unei echipe care să transforme cercetarea din cadrul “Project Wing” într-un produs.

    Google continuă, astfel, competiţia cu Amazon, care, în decembrie anul trecut, a anunţat că speră să construiască în cinci ani o tehnologie care să permită livrarea produselor către clienţii săi cu ajutorul dronelor.

    În pofida avansului în ceea ce priveşte construirea de drone, există încă multe limite impuse de avansul tehnologic şi de legislaţie care trebuie depăşite înainte ca aceste dispozitive să poată fi comercializate.