BusinessMagazin

Blog

  • Plan pentru Alitalia

    Guvernul italian va renunta la controlul asupra companiei aeriene Alitalia cat mai curand posibil. Ministrul economiei, Domenico Siniscalco, a precizat ca participarea statului la operatorul aerian italian, aflat in criza de o buna bucata de vreme, se va reduce de la 62% la mai putin de 51%. Compania are nevoie de fonduri private pentru a se recapitaliza, o necesitate inclusa in planul de afaceri convenit cu Comisia Europeana si sindicatele. Acordul ofera companiei posibilitatea sa angajeze un credit garantat de stat in valoare de 400 de milioane de euro, suficient pentru ca Alitalia sa isi continue activitatea pana la inceputul anului viitor.

     

    Un alt punct cheie al planului il reprezinta concedierea a 3.700 de angajati. Acestia vor primi compensatii de 300 de milioane de euro, cea mai mare parte din fonduri guvernamentale.

  • Citigroup are probleme

    Grupul bancar Citigroup se confrunta cu o avalansa de procese, din Europa pana in Asia. Dupa ce compania italiana falimentara Parmalat i-a solicitat despagubiri de peste 10 miliarde de dolari, pe motiv ca ar fi contribuit la fraudarea ei, Citigroup a contracarat in justitie, argumentand ca planul de restructurare a Parmalat nu-i trateaza in mod egal pe toti creditorii, incalcand astfel prevederile legii italiene a falimentului. 

    Conducerea grupului bancar considera ca planul de restructuare intocmit de administratorul Parmalat, Enrico Bondi, pericliteaza sansele Citigroup de a-si recupera creantele de peste 600 de milioane de dolari de la Parmalat, prin transformarea acestor creante in actiuni la compania italiana. 

    Pe de alta parte, organismul de reglementare a pietei financiare din Coreea de Sud a anuntat ca va investiga activitatea Citigroup in aceasta tara, dupa ce, luna trecuta, guvernul de la Tokio a decis sa inchida divizia de private banking din Japonia a grupului, sub acuzatia de incalcare a legilor bancare. 

    Cateva zile mai tarziu, bancii americane i-a fost interzis sa participe la licitatiile care vizau obligatiunile guvernamentale japoneze. Acum, Serviciul de Supraveghere Financiara din Coreea de Sud urmeaza sa verifice modul de desfasurare a tranzactiilor pe valuta de la Citibank, divizie a Citigroup, suspecta de spalare de bani si scurgere de fonduri interne.

  • Apele se linistesc

    Dupa agitatia de saptamana trecuta, determinata de retragerea din cursa pentru prezidentiale a lui Theodor Stolojan, lucrurile par sa se fi linistit in Alianta D.A.  Traian Basescu si-a lansat oficial candidatura in cursa pentru Cotroceni, avand sustinerea oficiala a ambelor partide ale aliantei. Liderul PD a declarat ca pe perioada campaniei nu isi va delega atributiile de primar general al capitalei. 

    In ceea ce priveste functia de prim-ministru al eventualului guvern format de alianta, aceasta ar urma sa fie ocupata, dupa toate probabilitatile, de copresedintele aliantei, Calin Popescu-Tariceanu (foto), acceptat de diferitele curente de opinie din partid. Potrivit protocolului politic al Aliantei D.A., daca un partid propune candidatul pentru Presedintie, celeilalte formatiuni politice ii revine postul de prim-ministru.

    Singura problema fara raspuns in legatura cu formatiunea de opozitie ramane situatia lui Theodor Stolojan, dat fiind ca persista discutiile privind motivele care l-au determinat sa se retraga. Fostul lider liberal a revenit in tara la sfarsitul saptamanii trecute cu o cursa de la Frankfurt, marginindu-se sa le spuna reporterilor la sosirea pe aeroport: „Nu am nimic de declarat, am o problema medicala si trebuie sa o rezolv“.

  • MediaPro, fara restante la buget

    MediaPro International SA/PRO TV SA sunt cel mai mare platitor-contributor privat din mass-media la bugetul de stat, informeaza un comunicat al Biroului de Avocatura Liana Petrovici, care reprezinta aceste companii.

    „In anul 2004, pina la 1 octombrie, aceste companii au platit taxe, impozite si contributii curente in valoare de 390,8 miliarde de lei, situându-se in pozitia de cel mai mare contribuabil privat din mass-media“, se arata in comunicat. Debitul, in suma de 218,86 miliarde de lei, inclusiv penalitati, a fost esalonat in 2002 in conditiile legii, iar obligatiile au fost achitate in avans, ultima plata fiind facuta la 8 septembrie 2004.

    Documentul califica drept eronate informatiile difuzate de cotidianul Romania libera, potrivit carora Media Pro International SA ar datora bugetului de stat suma de 698,7 miliarde de lei.

    Cabinetul de avocatura Liana Petrovici solicita cotidianului Romania libera sa publice aceste precizari, in virtutea dreptului la replica, reglementat prin Legea 3/1974.

  • Teroristii au lovit din nou

    Aria de actiune a teroristilor Al-Qaida se extinde, o data cu sangerosul atentat din Egipt, care a facut cel putin 34 de victime, majoritatea turisti israelieni si egipteni.

    Trei atacuri cu bomba au avut loc joia trecuta in peninsula Sinai, dintre care cea mai puternica s-a inregistrat in statiunea Taba. Hotelul Taba Hilton a fost distrus, ingropand sub daramaturi zeci de oameni. Ultimul atentat de o asemenea amploare in Egipt dateaza din 1997, cand 58 de turisti straini au fost ucisi la Luxor. 

    Acum, desi atentatul a fost revendicat de doua grupari islamiste necunoscute, oficialii israelieni s-au grabit sa-l puna pe seama organizatiei Al-Qaida, argumentand ca tintirea unor grupuri de civili si loviturile aproape simultane in mai multe locuri denota modul specific de actiune al gruparii lui Bin Laden.

  • Publicitatea, mereu surprinzatoare

    In publicitate scopul creeaza mijloacele. Pentru a atrage atentia oamenilor, orice metoda este binevenita si orice moment din timpul consumatorilor trebuie fructificat. De la obiectul promotional uitat pe un colt al biroului pana la panourile outdoor care degaja miros sau bancomatele care difuzeaza reclame, totul poarta acelasi nume: publicitate. Cum imaginea conteaza mai mult ca oricand, orice cale de a o imbunatati merita incercata. O data cu sporirea pretentiilor clientilor, si in Romania, publicitatea alternativa prinde teren.

    OUTDOOR MOBIL.
    De cateva luni, pe strazile din Bucuresti circula niste masini cu cabina galbena pe care trecatorii nu le pot ocoli cu privirea. Sunt vehiculele Mobil’Affiche, o combinatie intre camioanele publicitare si panourile derulante, adica cea mai noua tehnica de advertising care a intrat anul acesta pe piata publicitatii din Romania. 

    Masina Mobil’Affiche are o cabina cu trei afisaje, doua dispuse lateral si unul pe spate, pe care se pot derula la intervale de minimum 10 secunde sapte vizualuri diferite, actionate independent, de un computer de bord. Traseul pe care circula masina poate fi stabilit de catre client sau de catre Mobil’Affiche, in functie de complexitatea campaniei, iar in timpul noptii cele trei afisaje sunt iluminate. „Mobil’Affiche este singurul mediu de publicitate care poate sa combine partea de ATL a unei campanii cu cea de BTL“, spune Naji Ghaddar, director general al Mobil’Affiche Romania. Ideea noului tip de outdoor mobil a aparut acum 11 ani in orasul francez Brest,  si intre timp s-a dezvoltat in sistem de franciza intr-o afacere care acopera cinci continente si 60 de tari.  

    „La acel moment, in Franta existau panourile derulante ale companiei de panotaj JCDecaux si camioane publicitare cu afise fixe. Noi ne-am gandit la un sistem care sa le combine pe amandoua“, spune Rémy Kerouanton, General Manager al Mobil’Affiche International si unul din cei trei frati care au infiintat compania.

    Prin ridicarea completa a vizualurilor derulabile, cabina se transforma intr-o vitrina mobila, in care se pot desfasura diferite actiuni promotionale sau se poate amenaja un show-room. De exemplu in campania „Ce Fanta vrei sa fii azi?“, in derulare acum pe masinile Mobil’Affiche din Bucuresti, trecatorii pot vedea in interior trei tinere care intruchipeaza arome diferite de Fanta. Pentru o masina, optiunea full branding cu vitrina, similara celei folosite pentru Fanta costa 7.500 de euro (rate card) timp de 30 de zile. Cum nu exista nici o restrictie pentru modul de amenajare al cabinei, solutiile creative pot fi foarte variate. Daca in Bulgaria interiorul a fost transformat in show-room auto in care a fost amplasata o masina Smart, in Liban s-a inlaturat unul din peretii de sticla ai cabinei, unde a fost instalat un recipient urias cu cafea fierbinte, trecatorii fiind astfel atentionati nu doar vizual, ci si olfactiv.

    Mizand pe un impact vizual puternic asupra oamenilor, Mobil’Affiche se prezinta ca un suport de publicitate cu audienta ridicata in randul consumatorilor. „Cand Orange isi face reclama in Franta pe masinile Mobil’Affiche, creste numarul de abonamente vandute“, afirma Rémy Kerouanton. De altfel, sloganul companiei in Franta nu lasa loc la interpretari: „Trebuie sa inchizi ochii ca sa nu ne vezi“.

    Naji Ghaddar a adus franciza Mobil’Affiche in Romania in primavara acestui an, dupa ce anterior a lucrat in reteaua internationala a companiei ca director general pentru Orient si Europa de Est. „Urmaresc piata din Romania din 2001. Dupa trei ani mi-am dat seama ca piata de publicitate de aici a inceput sa se dezvolte rapid“, spune Naji Ghaddar. 

    Connex, Petrom, Altex, Stella Artois sunt o parte din marcile care au folosit expunerea oferita de masinile Mobil’Affiche in Bucuresti. „Pana la sfarsitul anului vom avea 16 vehicule, iar la acest moment toate sunt rezervate pana la sfarsitul anului“, declara Ghaddar. 

    O masina Mobil’Affiche parcurge zilnic aproximativ 200 km prin Bucuresti, pe un circuit stabilit dinainte, insa care poate fi modificat de la zi la zi. „Din primavara anului viitor ne vom extinde si in orasele mari din tara“, promite Naji Ghaddar. In Franta, Mobil’Affiche are o cifra de afaceri de 10 milioane de euro, adica aproape cat toata piata romaneasca de outdoor.

    STICLA CARE NU SE UITA.
    Micile atentii pe care companiile le ofera clientilor de sarbatori sau la diferite evenimente pot deveni un cadou pe care destinatarul sa-si  doreasca  sa-l revada si la doua zile dupa ce l-a primit. O astfel de idee vine de la compania BTC Glass Design care propune cadouri business si obiecte promotionale din sticla. 

    „Prin obiectele noastre noi am incercat sa schimbam conceptul de  business cadou. De altfel ideea a pornit de la clienti, care si-au dorit altceva decat oferta obisnuita de pe piata de profil“, spune Narcis Blidaru, unul din cei doi parteneri asociati ai companiei. 

    Obiectele din sticla propuse de Glass Design sunt realizate in intregime manual, printr-o tehnica speciala de prelucrare a sticlei numita fiolaj. In aceasta tehnica se foloseste ca materie prima tuburi si baghete din sticla termorezistente, care sunt prelucrate in forme diverse si contin la randul lor in interior diferite obiecte din sticla. De exemplu, pentru lotul olimpic roman care a fost la Atena, Glass Design a realizat o serie de sticle cadou care aveau in interior o figurina din sticla pentru fiecare proba sportiva. Guvernul si Camera de Comert si Industrie cat si companii precum Siemens sau Paneuro sunt alti clienti care au folosit obiectele cadou realizate de Glass Design. 

    „Oamenii cauta altceva. S-au saturat de pixuri, agende si calendare“, spune Narcis Blidaru. La editia din acest an a expozitiei de material publicitar Ad Show, Glass Design a castigat locul intai la categoria Obiecte Promotionale, cu un balon de sticla de autopromovare. 

    „Am castigat pentru ca am venit cu ceva diferit. De obicei, dupa fiecare expozitie la care participam, ne vin clienti noi“, afirma Blidaru. 

    La acest moment obiectele promotionale si cadourile business acopera doar 15% din cifra de afaceri a companiei, restul fiind realizat din exporturile in strainatate de obiecte din sticla pentru bucatarie si decoratiuni interioare. „Suntem de doi ani pe piata obiectelor promotionale si de la an la an comenzile s-au inmultit. Se cauta obiectele lucrate manual, cu lemn si sticla, intr-un stil traditional“, spune Narcis Blidaru. 

    Suporturile pentru lumanari realizate pentru lansarea Cappy sau sticla de vin sablata pentru Policolor sunt exemple de obiecte promotionale realizate de Glass Design. „Noiembrie si decembrie sunt lunile pe care le acordam in exclusivitate producerii de obiecte promotionale pentru piata din Romania“, declara Blidaru. 

    MOBILIER PUBLICITAR.
    Showroom-ul, standul expozitional sau magazinul de prezentare sunt avanpostul imaginii unei marci, fiind primele cu care consumatorul interactioneaza. Daca reclama de la televizor il aduce in magazin, impresia finala se formeaza „la fata locului“. 

    Personalizarea locului inseamna atat mobilierul comercial cat si signalistica publicitara, iar Printactiv s-a gandit ca le poate oferi pe amandoua. 

    „Am inceput sa vedem afacerea asa dupa ce am avut cativa clienti care au venit cu un veritabil «manual de brand» in care intotdeauna exista specificatii clare asupra mobilierului sau felului in care trebuie amenajat un spatiu, pe langa cele legate de signalistica“, spune Robert Savu, Managing Partner al Printactiv.

     Amenajarea showroom-ului Mercedes de la Paris, in care a fost prezentata editia speciala a modelului Mercedes-Benz CLK personalizat de catre Giorgio Armani este cel mai important proiect realizat pana acum de Printactiv. Lucrarea a insemnat atat executia printurilor care au decorat peretii showroom-ului cat si a mobilierului si a instalatiilor luminoase. 

    „Cerintele au fost foarte mari. De exemplu, printurile de pe pereti trebuia sa reproduca exact culoarea pielii care tapiteaza masina“, povesteste Savu. Pentru piata din Romania, Printactiv a realizat showroom-uri si standuri expozitionale pentru marci precum Nissan, Suzuki, Nike si Harley-Davidson. Costurile pentru amenajarea unui showroom pot varia intre 5.000 si 100.000 de euro. Cum fiecare proiect este legat de o anumita marca, fiecare lucrare in parte este unicat, motiv pentru care solutiile tehnice speciale sunt frecvente.  „Gasirea acestor «solutii» a devenit o obisnuinta si practic de la o vreme pe aceasta se bazeaza afacerea in sine“, afirma Savu. 

    Obisnuinta de a inova a condus si la ideea de a realiza printuri pe jaluzele in loc de canvas, rezultatul fiind exploatat la realizarea decorurilor din filmul „Blood Rayne“, produs de MediaPRO Pictures sau la decorarea autocarului din caravana „Blend a Med Night“.

  • Cum se suceste capul consumatorilor?

    1. LA METROU: Capacitatea ochiului uman de a viziona o serie de imagini statice sub forma unui film a condus la prima reclama difuzata pe peretii unui tunel din reteaua de metrou a orasului Tokio. Compania americana Submedia ofera o tehnologie speciala prin care 150 de imagini iluminate din spate se transforma intr-un spot de 15 secunde la o bautura japoneza. 

    2. OUTDOOR PARFUMAT: Compania franceza de panotaj JCDecaux a instalat in Londra postere cu miros pentru statiile de autobuz. Cu o apasare de buton, doritorii pot descoperi aroma de lamaie al noului sampon Head & Shoulders 

    3. RECLAME PE FRUNTE: Agentia Cunning Stunts din Londra recruteaza studenti pentru a le inchiria fruntile ca spatiu publicitar. Pentru 6,33 euro pe ora studentii trebuie sa iasa in societate si sa fie in compania altor persoane pentru trei, patru ore pe zi. 

    4. LA BANCOMAT: In timpul de asteptare la efectuarea unei tranzactii, pe ecranul bancomatului pot sa apara scurte reclame. Spre deosebire de un televizor bancomatul stie numele celui care vizioneaza reclama si cati bani are in cont. Bank of America ruleaza pe bancomatele sale atat reclame pentru CNN cat si pentru serviciile sale financiare.

  • Carisma? Acum si prin implant

    Carisma politica e o insusire bizara: cei care s-au nascut cu ea nu stiu ca o au. Cei carora le lipseste cu desavarsire se lauda cu ea. Si, la fel ca in cazul afectiunilor neurologice, nimeni nu vorbeste pe sleau despre asta.

    Sigur, nu e un capat de tara. Se poate face politica fara carisma, dupa cum nu toti indivizii fermecatori de la natura se vor specializa in administratie. Uitati-va doar la ce se intampla in domeniul imobiliar – unde mult mai multi agenti convingatori vand proprietati si terenuri mai repede decat politicienii idei si promisiuni. 

    N-o luati ca pe o critica a mediului politic. Ci ca pe o descriere a situatiei de before (dinainte) – daca stiti conceptul acela din reclamele la tratamente cosmetice, care iti arata poza de dinainte si cea de dupa interventie. Cum arata lucrurile after (dupa), vom afla in toamna aceasta. Important acum este sa ne concentram chiar pe tratament. Sa-i spunem simplu: implant de carisma.

    In acest moment, pe piata romaneasca exista mai multe clinici care ofera acest serviciu. Unele sunt organizate frust, intr-un apartament de bloc, cu doua linii telefonice, o secretara si un cetatean – pompos autointitulat „comunicator politic“. Altele au sedii fancy si cate un CEO cu nume si editoriale zilnice prin ziare cu tiraje de mic litraj. Un singur lucru au in comun aceste companii de consiliere: marfa pe care o vand nu e stiinta, ci intuitie. E ceea ce simt, fantazeaza sau, pur si simplu, au visat azi-noapte domnii consilieri. Suna bine soptit la ureche – insa e dezastruos cand se transforma in speech, pe care politicianul – victima inocenta – il citeste in fata unui public perplex.

    Din fericire, e un model de business care pierde viteza pe zi ce trece. Il lasa in urma marketingul politic bazat pe o idee simpla: publicului trebuie sa-i placa ce spui ca sa tina minte. Sa creada ceea ce aude, vede sau simte chiar printre cuvinte. Si sa-l miste.

    Implantul de carisma e de fapt implant de cercetare. Pentru el iti trebuie bisturiul antrenat al sociologului, nu foarfeca de vie a gospodarului de cuvinte. Si, mai ales, ai nevoie sa stii cum iti sta. 

    In privinta asta, legile fizicii sunt anulate: conteaza cine iti tine oglinda. Dar despre business-ul cu reflexii, cu alta ocazie… 

    Mihaela Nicola este matematician, presedinte Ogilvy România si  lector universitar la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice „David Ogilvy“.

  • Urcam noi sau coboara ei?

    Multimea de nuante aplicate in ultima saptamana interpretarilor Raportului de tara m-a dus cu gandul la un articol dintr-o celebra revista americana despre ministrul francez de finante Nicolas Sarkozy.

    Proaspat instalat in functia de „responsabil“ al bunastarii francezilor in urma cu cativa ani, Sarkozy a gasit o solutie originala pentru revigorarea unui consum aflat in agonie. S-a intalnit cu sefii tuturor marilor retele comerciale din Franta si i-a convins sa micsoreze preturile cu 2%. Rezultatul a fost cel scontat, adica francezii au revenit in magazine. Metoda ministrului a socat insa, la fel si modalitatea prin care i-a convins pe managerii unor companii private sa aplice o politica de stat.

    „Le-am spus ca ii voi nominaliza la televizor pe cei care nu vor fi de acord“, a explicat natural Sarkozy.

    Presiunea pe comercianti nu a fost singura interventie controversata a ministrului in mersul unor companii: pe lista sa se mai afla cel putin un lobby puternic pentru realizarea fuziunii Sanofi cu Aventis si un ajutor de 2 miliarde de euro pentru Alstom. Toate cele trei companii au actionariat majoritar privat.

    Modul de a gandi si actiona al lui Sarkozy, ministru al uneia din tarile care reprezinta coloana vertebrala a Uniunii Europene, este o cheie importanta in care se poate interpreta Raportul de tara pentru Romania.

    Iar rezultatele interpretarii s-ar putea sa mai domoleasca din entuziasmul obtinerii statutului de economie de piata functionala. Asta pentru ca cei care fixeaza reperele au si ei mari probleme in a le recunoaste.

    Sa incepem cu interventia statului in economie, sub mai multe forme: subventii, lipsa marilor privatizari. Adaugati la scurta poveste despre Sarkozy o lista de zeci de forme, financiare sau de lobby, prin care statele europene isi ajuta companiile si veti avea o imagine a ceea ce intelege UE prin neinterventionism. Reveniti apoi in Romania si veti observa inca un lucru interesant: proprietatea statului trece in unele cazuri tot in… proprietatea statului. Electrica Muntenia si Electrica Dobrogea, singurele distributii de energie privatizate pana acum, au fost cumparate de Enel (companie italiana de stat), iar Distrigaz Sud este aproape de a fi achizitionata de Gaz de France, societate controlata de Ministerul de Finante francez.

    Inca o problema pe care europenii o vor rezolvata in Romania, dar nu o au clarificata in propria curte, este stabilitatea macroeconomica: curs stabil, inflatie scazuta, somaj sub control, reglarea deficientelor din sistemul de pensii, deficit bugetar redus.

    Suprematia la iesirea din normele macroeconomice europene o detine Germania, alt arbitru-jucator care isi incalca propriile reguli. Nemtii au realizat anul acesta ca ar putea depasi nivelul maxim de deficit bugetar admis de UE si au probleme mari (sociale) in a implementa o reforma de pensii care nu mai suporta amanare. 

    La capitolul deficit bugetar, o pata de culoare a fost adaugata de curand de Grecia, banuita de comisarii europeni ca ar fi dat cifre false pentru a ascunde iesirea din pluton. Somajul este de asemenea in crestere, atingand cifre ametitoare, de aproape 10%, in aproape toate tarile „vechii Europe“, pe masura ce companiile vest-europene isi muta fara remuscari productia catre zonele cu munca mai ieftina din Est.

    Nuantele din jurul notiunii de interventie sau privatizare si flexibilitatea de care europenii incep sa dea dovada cand vine vorba de macrostabilitate sunt doar o parte a unui tablou din ce in ce mai mare. Acela al unei Uniuni Europene care isi redefineste regulile, realizand ca atunci cand vrei cantitate (zece tari membre noi anul acesta si inca doua in 2007) nu poti sa mai ai pretentia la calitate.

    Si daca avem impresia ca noi urcam rapid spre Europa, ar trebui sa vedem mai intai daca nu cumva si Europa coboara spre noi.

  • Va reusi Isarescu sa scape de propria umbra?

    In cei 14 ani cat a stat la carma BNR, inflatia mare a fost umbra care l-a urmat cu incapatanare, pas cu pas, pe guvernatorul Isarescu

    17 decembrie 1998: „Obiectivul unei inflatii de numai 25% in 1999 este realizabil“. Declaratia ii apartine guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, si a fost data imediat dupa ce noua conducere a Bancii Nationale a primit un nou mandat. 

    In 1999, inflatia a fost nu de 25%, asa cum a sperat guvernatorul, ci de 54,8%, adica un nivel dublu. In 2000, inflatia a fost de 40,7%, in 2001 de 30,3%, in 2002 de 17,8%, iar in 2003 de 14,1%.


    1 octombrie 2004: „Obiectivul inflatiei de numai 9% in 2004 este realizabil“, a spus Mugur Isarescu, imediat dupa ce a primit investitura pentru un nou mandat (al treilea) la conducerea BNR.

    Inflatia reprezinta poate cea mai mare problema economica din Romania de dupa 1989. Acum, posibilitatea de a atinge nivelul de 9% este chiar realizabila. Noua conducere a BNR isi va pune din 2005 „capul la bataie“ pentru atingerea unui anumit nivel al inflatiei. In cazul in care acest nivel nu va fi atins, conducerea BNR nu va mai putea sa dea vina pe altcineva. 

    „Obiectivul final pentru acest deceniu este o inflatie anuala de numai 2%-3%“. Acesta e angajamentul lui Isarescu pentru noul sau mandat de cinci ani. Inflatia mare e umbra guvernatorului, care l-a urmat cu incapatanare in toti acesti 14 ani cat a stat in fruntea Bancii Nationale. 

    Acum lucrurile sunt mult mai stabile, iar BNR isi poate folosi toate instrumentele de politica monetara pentru a-si atinge obiectivele. Restructurarea si asanarea de credite neperformante a sistemului bancar nu mai reprezinta o povara. Pentru acest lucru a cazut „la datorie“ Mihai Bogza, fostul viceguvernator, care nu a mai obtinut acum un nou mandat. El mosteneste chiar un ulcer din perioada in care a inchis si a trimis in faliment bancile cu probleme.

    Care sunt prioritatile noii conduceri a BNR, instalata de luni in fotoliile din Sala Veche de Consiliu, care rezista de peste o suta de ani? 

    Primul obiectiv este trecerea la leul greu, respectiv taierea a patru zerouri din coada monedei nationale. Si in 1998 taierea zerourilor reprezenta o tinta pentru Mugur Isarescu – dar a fost nevoie de inca 7 ani pentru acest lucru.

    Un alt punct pe agenda noului CA este liberalizarea contului de capital si convertibilitatea deplina a leului. Convertibilitatea trebuia sa se realizeze inca din 1990-1991, cand a fost propusa de catre guvernul Roman si de catre ministrul economiei de atunci, Eugen Dijmarescu, proaspat viceguvernator al BNR. Dijmarescu are acum ocazia de a bifa un obiectiv personal, chiar daca o va face dupa 15 ani. 

    Insa liberalizarea contului de capital si aceasta convertibilitate vor aduce cu sine dureri de cap pentru BNR. Posibilitatea de a intra si a iesi in orice moment din Romania de pe piata financiara pentru un investitor strain va aduce speculatii mari pe curs. Investitorii straini vor incerca sa castige din diferentele de dobanda intre lei si euro sau dolari si din stabilitatea cursului de schimb.

    Mai mult ca sigur ca vom vedea miscari ample pe curs, cu interventii tot mai puternice si mai dese ale BNR. Nu ne vom mai mira cand vom auzi ca BNR a intervenit cu sute de milioane de euro pentru a apara leul, atunci cand cei care au castigat pe piata monetara vor dori sa-si repatrieze profiturile si vor pune presiune pe curs.

    Ultimul obiectiv il reprezinta reducerea dobanzilor la lei, dar acest lucru se va realiza doar daca inflatia va scadea. In acest moment, dobanzile mari la lei fac imprumuturile in valuta sa fie mult mai rentabile, iar atata timp cat dobanzile la creditele in lei nu vor cobori sub 10%, nu putem bifa implinirea acestui obiectiv. 

    Cei noua membri ai conducerii BNR vor avea o viata mai usoara. Dar acum pretentiile, in special din partea publicului, vor fi mult mai mari. Si in primul rand publicul va cere din partea BNR sa-si respecte statutul de independenta si sa apere obiectivele economice daca lucrurile nu merg cum trebuie, chiar cu pretul unui conflict deschis cu Guvernul. In Ungaria sau Polonia, banca centrala chiar face acest lucru.

    Intrebarea e daca Isarescu este pregatit pentru aceasta noua postura, avand in vedere ca istoria ultimilor 14 ani nu-i este favorabila in aceasta privinta.     

    Cristian HOSTIUC este redactor-sef al cotidianului Ziarul Financiar.