BusinessMagazin

Blog

  • Care este oraşul din România ce este considerat capitala antreprenoriatului

    Douăzeci şi una de companii din judeţul Bacău îşi fac loc în topul celor mai mare 1.000 de firme din România după cifra de afaceri raportată pentru 2022. Dedeman, Chimcomplex şi Spedition UMB sunt ocupantele podiumului. 

    ♦ Un judeţ chiar în inima Moldovei, cu o populaţie de 583.590 de locuitori, după cum o arată datele celui mai recent recensământ. Deşi poziţionat într-o regiune descrisă cel mai adesea ca fiind cea mai săracă a României, Bacăul a dat, în ultimele trei decenii, liderii unora dintre cele mai „grele” sectoare din economia locală. Cel mai mare constructor local vine din Bacău, la fel şi cel mai mare retailer de bricolaj, care este, de altfel, şi liderul companiilor antreprenoriale româneşti, şi asta de câţiva ani deja.

    Douăzeci şi una de companii din judeţul Bacău îşi fac loc în topul celor mai mare 1.000 de firme din România după cifra de afaceri raportată pentru 2022. Dedeman, Chimcomplex şi Spedition UMB sunt ocupantele podiumului. Aceste douăzeci şi una de firme aveau cumulat în 2022 afaceri de 29 de miliarde de lei, un sold al profitului de 2,9 miliarde de lei şi peste 25.000 de oameni angajaţi, arată datele din catalogul ZF Top 1.000 companii – ediţia 2023, cu informaţii de la Registrul Comerţului, centralizate de BRIDGE-to-INFORMATION. Spectaculos este că, în top zece cele mai mari companii din Bacău, nu există niciun business străin, ci sunt doar firme dezvoltate de antreprenori.

    Judeţul Bacău a devenit, în ultimii ani, kilometrul zero al antreprenoriatului românesc, fiind pepinieră de succese pentru businessuri din industrii diferite. Cel mai relevant exemplu este de departe Dedeman, o afacere care nici măcar nu mai are nevoie de descriere. Este liderul pieţei de bricolaj din România, un domeniu în care a continuat să crească în vremuri în care alţi jucători şi-au închis businessurile. Cu afaceri de peste 11 miliarde de lei, o reţea de peste 60 de magazine distribuite în toată ţara şi cu sediul central la Bacău, unde a fost fondată compania deţinută de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Dedeman a „instaurat” în retailul de bricolaj un model care nu a putut fi replicat de niciun alt antreprenor român nu doar în acest domeniu, ci nici măcar în comerţul alimentar.

    De la Dedeman, care a pornit cu un singur magazin de bricolaj, în 1995, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl au creat un adevărat imperiu sub numele Pavăl Holding, care include astăzi şi businessuri în imobiliare (birourile cumpărate de la CA Immo, clădirea U Center 1) în construcţii (Cemacon) şi alte domenii (ambalaje biodegradabile – Promateris, drogherii – Farmacia Tei şi Bebe Tei). Conform anuarului ZF Top 100 cele mai valoroase companii din România, Pavăl Holding este evaluat la peste 4,7 miliarde de euro, vehiculul de investiţii deţinut de fraţii Pavăl făcându-şi simţită prezenţa prin mai multe tranzacţii parafate în ultimii ani. În plus, cei doi folosesc holdingul pentru a investi în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Alro Slatina, Transelectrica, Purcari, Vrancart sau BRD. Prin intermediul acestui vehicul de investiţii, la care Dragoş Pavăl are 60%, iar Adrian Pavăl 40%, cei doi antreprenori din Bacău controlează 23% din Alro Slatina şi 1% din BRD, a treia cea mai mare bancă din România.

    La vârful businessurilor fondate în judeţul Bacău care performează la nivel naţional se află şi combinatul chimic Chimcomplex, companie cu o capitalizare de 6,1 miliarde de lei ce a reuşit să dezvolte în 30 de ani un grup industrial cu 27 de fabrici şi combinate, unde lucrează 3.200 de angajaţi. Controlată astăzi de antreprenorul Ştefan Vuza, Chimcomplex Borzeşti este cea mai mare fabrică din judeţul Bacău şi principalul producător de substanţe chimice din regiune, o companie strategică pentru economie. Chimcomplex administrează cel mai mare combinat de produse chimice, cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea. Recent, Ştefan Vuza spunea, la o conferinţă ZF, că deja compania este prezentă în afara graniţelor şi că poartă negocieri inclusiv pentru o unitate de producţie în străinătate – în Maroc sau în Polonia.

    Cea de-a doua fabrică din Bacău după cifra de afaceri, cu venituri de peste 2 miliarde de lei în 2022, este Nitramonia BC. Deşi sediul figurează în judeţul Bacău, combinatul chimic se află la Slobozia, fiind fosta platformă Chemgas. Nitramonia BC este administrată de Eusebiu Guţu, cel care deţine şi grupul Pambac Bacău, ce se ocupă cu fabricarea produselor de morărit.

    Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa&Pe Construct sunt nume deja sonore de ani buni pe şantierele din toată ţara. Dorinel Umbrărescu, artizanul acestui grup, se face responsabil de unele dintre cele mai ample şi importante proiecte de infrastructură din România ultimilor ani. Cu afaceri cumulate de peste
    5,4 miliarde de lei, firmele sale muncesc de zor în această perioadă la construcţia autostrăzii A7, cea care va lega Moldova – aşadar inclusiv judeţul în care Umbrărescu şi-a plămădit afacerile – de Capitală. Originar din Tănăsoaia, Vrancea, Dorinel Umbrărescu şi-a clădit businessurile în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale. Lucrase o perioadă în cadrul Întreprinderii Agricole de Stat din Podu Turcului din judeţul Bacău, apoi a continuat în cadrul autobazei Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din aceeaşi localitate. De la cele două camioane cu care a debutat, în câţiva ani a ajuns la o întreagă flotă de peste o sută de mijloace de transport şi, azi, la poziţia de lider în rândul firmelor de construcţii de pe plan local.

    Un nume care s-a făcut mai recent remarcat în peisajul businessului local este Intertranscom Impex, businessul antreprenorului Ioan Teslaru. Originară din Buhuşi, compania produce plasă sudată în două fabrici şi doar în perioada 2013-2018 şi-a majorat afacerile de şase ori. În 2022, compania a atins pragul de 1,8 miliarde de lei venituri, deşi despre antreprenorul Ioan Teslaru, cel care deţine acest business, există puţine informaţii publice. Mutările sale nu trec însă fără ecou. La începutul anului 2024, compania a anunţat achiziţia fabricii de sârmă Dan Steel Group Beclean, una dintre cele mai importante companii ale industriei metalurgice din România, aflată în procedură de faliment. Preţul plătit a fost de 7,5 milioane de euro, iar scopul este repornirea producţiei.

    Alte businessuri care se remarcă în judeţul Bacău, dar şi la nivel naţional sunt din sfera distribuţiei (Simba Invest), dar şi din cea agro-alimentară (Agricola International, Agricultorul).

    Şi deşi nu se regăsesc la vârful clasamentului, există şi alte companii care performează şi care prezintă perspective serioase de creştere. Barrier este un astfel de exemplu. Din halele de producţie care se întind pe şase hectare, compania producătoare de uşi şi ferestre vinde în opt ţări din Europa, Asia şi Africa. Mai mult, Barrier are peste 50 de francize care funcţionează atât în România, cât şi în străinătate.

    Chiar dacă nu şi-a fondat businessul în Bacău, merită amintit că şi Daniel Dines, românul care a scris istorie când a obţinut, cu firma sa – UiPath – statutul de prim unicorn românesc din IT, este originar din acelaşi judeţ, mai exact din oraşul Oneşti.

    Tot din Oneşti provine şi Croco, producător român de biscuiţi, deţinut de antreprenorul Damian Mereu. Cu afaceri de 219 milioane de lei în 2022 şi profit de aproape 40 de milioane de lei, Croco este unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul producţiei de biscuiţi şi dulciuri, având în medie 424 de angajaţi, dar şi cel mai bine vândut brand din categoria biscuiţilor dulci.

    Ascensiunea judeţului Bacău vine în contextul în care cei mai mari 50 de jucători din industria prelucrătoare de aici au avut în 2022 venituri cumulate de 9,8 miliarde de lei, sumă din care 40% au fost generate de doar două companii – Chimcomplex şi Nitramonia. Industria prelucrătoare din Bacău se împarte în multe segmente, existând jucători din diverse industrii, de la chimie, până la construcţia de aeronave, materiale de construcţii, industrie alimentară sau textilă.

    Lipsa forţei de muncă este însă, la fel ca peste tot în ţară, una dintre problemele pregnante la nivelul întregului mediu de afaceri din Bacău, deşi potenţialul este de necontestat, după cum spuneau la unison antreprenorii din acest judeţ la una din conferinţele ZF Investiţi în România, organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank. Datorită poziţionării, Bacău poate deveni un hub logistic, iar industria alimentară ar trebui să fie unul din vectori.

    Rezultatele bune ale antreprenorilor locali au atras şi jucători internaţionali în Bacău, unul dintre ei fiind, de pildă, gigantul Moncler, grupul italian de modă activ în segmentul de lux, care a investit de curând
    10 milioane de euro în extinderea producţiei din România. Astfel, fabrica din Bacău a ajuns să fie responsabilă pentru o treime din toate gecile realizate de grup la nivel mondial.

    Cum sună viitorul pentru Bacău? Bine, chiar foarte bine, dacă autostrada Moldovei va deveni în sfârşit realitate.

  • Cine este omul din spatele brandului de îmbrăcăminte PORC. El este un cântăreţ celebru din ţara noastră, despre care puţini ştiu că este şi antreprenor

    La o primă vedere, între muzica rap şi un business cu haine nu există nicio legătură. Sunt două domenii diferite, însă  cu un important element comun: fanii. Pe asta mizează cel puţin Răzvan Eremia, nume mai puţin cunoscut clienţilor şi chiar celor care îi ascultă muzică. Lucrurile stau însă diferit când vine vorba despre Deliric şi PORC.

    Probabil că numele de Răzvan Eremia nu le sună cunoscut foarte multor persoane, asta în cazul în care nu vorbim despre fanii înfocaţi ai muzicii rap româneşti. În schimb, numele de scenă Deliric este ceva mai familiar, la fel cum este şi brandul de îmbrăcăminte PORC, în spatele căruia se află acelaşi om. Răzvan Eremia aka Deliric este cel care, în urmă cu circa un deceniu, a pus bazele brandului de haine PORC, un brand apreciat în special de generaţiile tinere, care abordează moda streetstyle şi care se regăsesc în stilul muzical al artistului. „În antreprenoriat trebuie să existe o balanţă între a nu te grăbi, dar a fi îndrăzneţ. Trebuie crezi şi să te gândeşti că poţi face ce îţi propui, dar nu trebuie să te grăbeşti. Nu trebuie să faci mâine milionul de euro.

    Trebuie să o iei uşor, să înveţi, să experimentezi. Ai timp”, a spus Deliric, artistul care poartă şi pălăria de antreprenor şi care se află în spatele brandului PORC, în cadrul emisiunii De toţi banii, parte din proiectul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al Băncii Transilvania. Deliric este unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi români şi este prezent pe scena românească de circa 25 de ani. Practic, el a debutat pe vremea când cei care astăzi îi ascultă muzica abia se năşteau. Este unul din membrii formaţiei C.T.C., alături de Vlad Dobrescu şi DOC, care fac acelaşi gen de muzică.

    Deliric a păşit în antreprenoriat alături de asociatul său, Cosmin Cristian Ciucă, şi au reuşit împreună să ducă brandul PORC la afaceri de peste 8 mil. lei în 2022, ultimul an pentru care există date publice disponibile la Ministerul de Finanţe.

    „Nu cred că e o idee bună să îţi începi cariera de antreprenor fugind după fonduri. Cred că poţi să începi un business cu banii pe care i-ai strâns. La PORC am început cu câteva mii de euro, bani strânşi din muzică şi graphic design. Ideea mea era să fac atunci câteva tricouri pentru Deliric. Am extrapolat apoi puţin şi am decis să fac un brand de sine stătător”, a povestit Deliric în timpul emisiunii De toţi banii. Întotdeauna, de-a lungul vieţii sale, artistul se gândea că nu va putea să facă zi de zi acelaşi lucru, să lucreze în acelaşi loc şi se temea că va intra într-o rutină interminabilă. El îşi aminteşte că, înainte să devină atât de cunoscut în domeniul muzical, a fost angajat doar jumătate de an într-o agenţie de publicitate.

    De-a lungul anilor, Deliric a avut mai multe tentative de a face business şi chiar şi-a înfiinţat câteva firme care, după cum spune el, au fost nişte „failuri”. „Am încercat să-mi fac o revistă de muzică şi să organizez diferite evenimente. Nu am putut să mă obişnuiesc cu ideea că trebuie să fac şi mâine ceea ce fac astăzi. Am reuşit să fiu angajat doar pentru jumătate de an într-o agenţie de publicitate. În rest, am lucrat ca freelancer şi cred că asta m-a ajutat să mă pregătesc pentru a fi antreprenor, să învăţ să îmi asum riscuri”, a mai spus el. În antreprenoriat, crede acesta, trebuie să ştii să navighezi. Pe cei mai mulţi antreprenori aflaţi la început de drum, consideră artistul, îi doboară stresul şi lipsa de siguranţă, astfel că ajung să se piardă pe drum odată cu ideile lor. În tot ce a făcut pe plan profesional, Deliric a pus, întâi de toate, pasiune. De aici a pornit totul, fie că vorbim de muzică, fie că ne referim la business, mai exact, la brandul de îmbrăcăminte PORC. „Cât timp eşti pasionat, poţi face orice şi poţi să îţi dedici tot timpul acelui business fără să simţi că munceşti. (…) Banii pot să vină mai uşor dacă îţi place ceea ce faci. Îţi dedici un anumit timp şi apoi, după muncă, începi să faci şi bani.” Astăzi, sub brandul PORC sunt produse cămăşi, bluze, hanorace, geci, pantaloni, şepci şi pălării, precum şi genţi şi ghiozdane sau încălţăminte. Brandul este prezent, potrivit site-ului propriu, în magazine din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    Deliric mai spune, bazându-se pe propria sa experienţă în antreprenoriat, că sunt la fel de importante şi greşelile, dar şi lucrurile care merg bine, iar magia antreprenorului de succes este să ia cele mai bune lecţii din ambele cazuri. Artistul antreprenor consideră că antreprenoriatul constă, în special, în puterea de a colabora cu alţi oameni şi spune că o idee bună este să te asociezi cu cineva şi să faci business în echipă. Deliric a vorbit despre toate aceste experienţe pe care le-a întâlnit în drumul său ca antreprenor în emisiunea De toţi banii, parte din proiectul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al Băncii Transilvania. În episodul despre afaceri şi antreprenoriat, el a explicat în termeni cât mai simpli ce înseamnă să fii antreprenor, cum ajungi să îţi înfiinţezi propriul business şi care sunt riscurile acestui pas. 

    Educaţie financiară:

    1. Cum ştii că eşti pregătit să ai un business propriu?
    Un antreprenor de succes trebuie să ştie, în primul rând, să descopere o oportunitate din piaţă pentru care are resurse şi pregătirea necesară ca să ofere o soluţie mai bună decât ce există în prezent.
    Un alt atribut esenţial al unui antreprenor de succes este să ştie să calculeze în detaliu dacă poate obţine sau nu profit din ceea ce doreşte să producă pentru piaţă.
    Totodată, antreprenorul trebuie să ştie, să evalueze şi să îşi asume riscurile majore asociate afacerii pe care o dezvoltă.

    2.  Cu ce capital iniţiez o afacere?
    La începutul unei afaceri, mulţi antreprenori se confruntă cu provocări care ţin de numărul redus  de clienţi, lipsa experienţei de piaţă, lipsa credibilităţii în faţa unor investitori sau creditori. Astfel, ei apelează, pentru sprijin financiar, la cei trei F: familia (Family), prietenii (Friends) şi alţi ”nebuni” (Fools) care care cred în ideea lor de business.
    Pentru cei care se află la început de drum în antreprenoriat este recomandat să pornească o afacere cu capitalul propriu – bani economisiţi sau împrumutaţi de la cei mai apropiaţi oameni.

    3. Care sunt riscurile atunci când ai o afacere?
    Atunci când îţi creezi propria afacere, uneori, este nevoie de  mult până când acea afacere devine de sine stătătoare şi nu mai necesită prezenţa antreprenorului. De asemenea, este nevoie ca antreprenorul să cunoască foarte bine domeniul în care dezvoltă afacerea.
    Astfel, să ai un business înseamnă să îţi dedici, la început, tot timpul pentru a învăţa, a înţelege cum funcţionează o afacere şi pentru a o creşte până în punctul în care prezenţa ta, ca antreprenor, nu mai este necesară constant.

    Răzvan Eremia, fondatorul PORC: În antreprenoriat trebuie să existe o balanţă între a nu te grăbi, dar a fi îndrăzneţ. Trebuie să crezi şi să te gândeşti că poţi face ce îţi propui, dar nu trebuie să te grăbeşti. Nu trebuie să faci mâine milionul de euro. Trebuie să o iei uşor, să înveţi, să experimentezi. Ai timp.

    Banca Transilvania a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare devin teme de discuţie, miza fiind creşterea nivelului de educaţie financiară al copiilor şi tinerilor. În cel mai recent episod al emisiunii De toţi banii, parte din proiectul FIT al Băncii Transilvania, tema centrală a fost antreprenoriatul. Astfel, concepte precum de antreprenor, firmă sau capital iniţial şi-au găsit un înţeles cât mai simplu şi prietenos pentru generaţiile tinere.

  • Cum a evoluat un business românesc axat pe aducerea de angajaţi din străinătate

    International Work Finder, unul dintre liderii pieţei de recrutare a personalului UE şi non-UE şi management al resurselor umane din România, a închis anul 2023 cu o cifră de afaceri de peste 12,3 milioane de euro, de 5,5 ori mai mult decât în anul anterior. Creşterea se datorează introducerii unor noi linii de business – outsourcing şi leasing de personal – care se adaugă serviciilor deja consacrate ale companiei.

    Outsourcingul implică externalizarea anumitor procese sau servicii către o terţă parte, în timp ce leasingul de personal se referă la închirierea de angajaţi pentru o perioadă determinată, conform nevoilor specifice ale companiilor. Diferenţa principală între cele două constă în faptul că, în cazul outsourcingului, întreaga responsabilitate pentru o anumită funcţie este transferată de la client către International Work Finder, în timp ce leasingul de personal presupune furnizarea de angajaţi, care rămân sub supravegherea directă a companiei angajatoare.



    „Este esenţial să oferim servicii complete, fiindcă astfel asigurăm un grad de retenţie mai mare al angajaţilor”, a declarat Marius Ştefănescu, fondator International Work Finder. 



    Acest aspect este cu atât mai valoros în prezent, întrucât, odată cu aderarea la Spaţiul Schengen, România îşi poate pierde statutul de ţară de destinaţie, pentru forţa de muncă din afara Europei şi se poate transforma într-o ţara de tranzit, o poartă de intrare spre Occident. Pentru a evita o astfel de situaţie şi a asigura stabilitatea forţei de muncă şi, implicit, a afacerilor lor, agenţiile de recrutare şi angajatorii trebuie să ofere angajaţilor oportunităţi corecte, care să le satisfacă atât nevoile financiare, cât şi pe cele culturale şi de apartenenţă la grup. 



    „Noi, în cadrul International Work Finder, am adus în România primii angajaţi non-UE, în 2019. Unii dintre ei sunt încă în ţară, datorită condiţiilor bune pe care le-am oferit şi a eforturilor noastre de a-i integra atât în societate, cât şi în colectiv. Faptul că reuşim să recrutăm persoane de încredere şi să le menţinem motivate e ceea ce ne diferenţiază de competiţie şi ne încredere în potenţialul nostru de dezvoltare.” a declarat Marius Ştefănescu, cofondator International Work Finder.



    În 2023, International Work Finder a adus în România aproape 2.500 de angajaţi non-UE, predominant din Nepal (65%), Sri Lanka (20%) şi India (9%). Cei mai mulţi dintre aceştia, peste 25%, sunt muncitori necalificaţi, care au fost plasaţi în cadrul proiectelor de construcţii, fabrici şi logistică. În plus, compania a adus aproape 300 de angajaţi pentru asamblare şi montare piese, 165 de operatori prelucrare cauciuc, 155 de manipulanţi depozit, peste 130 de operatori maşini unelte şi peste 100 de instalatori. Industria agricolă şi sectorul HoReCa au beneficiat, de asemenea, de personal necalificat pentru diverse lucrări şi poziţii în bucătărie.



    Pentru anul 2024, International Work Finder îşi propune o creştere semnificativă a numărului de personal non-UE adus în România. „Obiectivul nostru este să aducem în România, până la finalul anului, 10.000 de persoane, muncitori calificaţi şi necalificaţi, care să susţină dezvoltarea unor industrii cheie, cum sunt construcţiile, producţia, logistica, agricultura, HoReCa şi nu numai. Deşi această creştere poate părea ambiţioasă, la şapte ani de la fondarea companiei, avem resursele necesare pentru a o realiza. Am consolidat parteneriate puternice cu agenţii de top din Asia, beneficiem de expertiză locală şi internaţională, avem persoane dedicate pe partea de autorizaţii şi legislaţie şi am creat un flux operaţional eficient care ne ajută să asigurăm atât satisfacţia clienţilor noştri B2B, cât şi a angajaţilor aduşi în România.”, a adăugat Marius Ştefănescu.

     

  • Florin Filote, numit managing director pentru Europa de Remix by ThredUp

    Cu aproape două decenii de experienţă în retail şi e-commerce, cu accent pe construirea şi creşterea business-urilor de tip marketplace, Florin Filote va conduce operaţiunile de business ale Remix, care în prezent îşi desfăşoară activitatea în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care şi România. El îl va înlocui pe Dan De Meyer, care face parte din ThredUp din 2010 şi care, cel mai recent, a condus timp de doi ani afacerile internaţionale ale companiei.

    “De la intrarea pe piaţă în 2021, am făcut progrese extraordinare în creşterea afacerillor noastre europene, mai mult decât dublându-ne veniturile şi “evanghelizând” second-hand în Europa Centrală şi de Est. Echipa a făcut o treabă incredibilă, punând baze solide pentru viitor şi sunt încrezător că experienţa vastă în marketplace a lui Florin şi pasiunea lui pentru circularitate îl fac liderul ideal pentru a declanşa inovaţia şi creşterea pe piaţa europeană second-hand, care, potrivit proiectelor GlobalData vor ajunge la 90 de miliarde de dolari până în 2028.” – James Reinhart, CEO şi cofondator, ThredUp.

    “ThredUp este de multă vreme un pionier în resale şi sunt onorat să mă alătur unei echipe atât de talentate şi să-mi aduc contribuţia la operaţiunile lor deja prospere pe plan european. Cu accent pe susţinerea creşterii şi inovaţiei, sunt optimist cu privire la oportunităţile care se întrevăd pe pieţele europene şi globale. Cred că, oferindu-le  consumatorilor posibilitatea să facă alegeri de cumpărare mai sustenabile şi revoluţionând industria de retail, cred că putem crea un viitor răsunător atât din punct de vedere economic, cât şi responsabil cu mediul înconjurător.” – Florin Filote, Director General Europa, ThredUp.

    Înainte de a se alătura ThredUp, Florin Filote a deţinut mai multe funcţii de conducere la liderul e-commerce din ţările baltice şi Finlanda, Pigu Hobby Hall Group, unde a ocupat funcţia de Group Transformational CEO şi Interim Chief Revenue Officer. Anterior, timp de şapte ani a gestionat strategia şi implementarea Marketplace şi a vânzărilor B2B la gigantul e-commerce european eMAG.

    Experienţa sa include şi alte roluri de senior leadership ce ţin de comerţul modern şi bunurile ambalate de larg consum. Filote a absolvit mai multe programe de executive la Harvard Business School şi deţine o licenţă în Ştiinţe în Management şi un master în Ştiinţe Economice, ambele de la Universitatea Transilvania din România, precum şi o diplomă în informatică la Colegiul Grigore Moisil.

     

     

  • Anunţ surprinzător de la Ryanair: Tarifele din această vară vor fi mai scăzute, deşi avioanele nu vor fi pline

    Ryanair a anunţat că tarifele aeriene în sezonul de vârf al verii se vor situa sub prognozele anterioare ale companiei, o notă de prudenţă rară din partea unei industrii care a cunoscut un boom în ultimul an, raportează Financial Times.

    Directorul executiv Michael O’Leary a declarat luni că cererea generală de zboruri a fost „pozitivă”, dar a avertizat că „preţurile recente se situează sub aşteptările firmei”.

    Anterior, O’Leary a declarat că tarifele vor creşte cu până la 10% în această vară, directorul companiei aeriene fiind în prezent de părere că acestea vor înregistra „cel mult un avans modest” faţă de vara trecută, iar asta în cazul cel mai fericit.

    Companiile aeriene au raportat o cerere de călătorii în plină expansiune în ultimul an, reuşind să crească preţurile şi, pe cale de consecinţă, să înregistreze profituri uriaşe. Tarifele medii ale biletelor de avion din Europa au fost cu 20-30% mai mari în vara anului 2023 faţă de 2019, potrivit datelor UE.

    Analiştii şi directorii din industrie se aşteaptă în continuare la o vară puternică şi profitabilă pentru companiile aeriene din Europa, dar comentariile lui O’Leary semnalează faptul că disponibilitatea consumatorilor de a suporta tarife mai mari are limitele sale.

    Ryanair a raportat un salt de 34% al profitului după impozitare, la un nivel record de 1,9 miliarde de euro pentru cele 12 luni până la sfârşitul lunii martie. Profitul a fost obţinut în pofida unor costuri mai mari, inclusiv a unei creşteri de 32% a facturii pentru combustibil, care a ajuns la 5,14 miliarde de euro.

    Compania aeriană listată la Dublin nu a oferit indicaţii pentru actualul exerciţiu financiar, dar se aşteaptă la o creştere a numărului de pasageri cu 8%, ajungând la o cifră cuprinsă între 198 şi 200 de milioane, un ritm de creştere uşor mai lent decât în anul precedent.

  • Nicuşor Dan se împrumută de la bancă pentru a finanţa campania electorală

    „Trebuie să împărţim între precampanie şi campanie, pentru că în precampanie lucrurile sunt reglemetate într-o măsură relativ mică de Legea finanţării partidelor. În precampanie am primit aproximativ 2,1 milioane de lei, adică 400.000 de euro, din care 100.000 de euro de la USR şi restul de aproximativ 310.000 de euro de la cetăţeni, prin donaţii de la cam 3000 de oameni, toţi cetăţeni români. care au donat. Astea sunt veniturile”, spune Nicuşor Dan.

    Cheltuielile sale din precampania electorală au fost, potrivit acestuia, au fost de ordinul a 180.000 de euro pe panotaj stradal, între 150.000 şi 180.000 de euro pebntru publicitate online, respectiv postări pe Facebook sponsorizate Google, iar sondaje şi cercetări focus-grupuri 30.000 de euro.

    „Pentru campanie lucrurile sunt reglementate. Fiecare candidat are voie să folosească pentru poziţia de primar al municipiului 660.000 de lei, pe care intenţionez să îi împrumut. Statul dă această sumă înapoi tuturor candidaţilor care fac 3%. Pentru moment am împrumutat de la banca la care am cont o parte (din bani-n.r.)”, încheie Dan.

  • Lideri de piaţă. Antreprenorii români domină sectoare-cheie din economie

    ♦ Au început fie în domenii pe care le-au studiat înainte de ’90, fie acolo unde au sesizat o nevoie a pieţei, fiind de multe ori deschizători de drumuri şi plecând în business deseori doar cu ambiţie şi cu un „pumn de economii” la purtător. Nu au vândut afacerile, deşi de multe ori au avut oferte foarte bune pe masă, dar nici nu au dat înapoi atunci când pe piaţă au intrat rând pe rând multinaţionale cu bugete impresionante de marketing. În multe sectoare sunt chiar antreprenori mici, care încă sunt şi proprietari şi vânzători şi contabili, dar şi şoferi. Acesta este „portretul robot” al antreprenorilor din domenii clar dominate de oameni de afaceri locali şi care au izbutit să fie chiar şi lideri în multe sectoare din economie. Care sunt domeniile în care românii reuşesc să fie competitivi şi să domine ca număr, dar şi ca nivel al afacerilor?

    Antreprenorii români au o prezenţă puternică pe piaţa farma, unde au dezvoltat companii şi cu afaceri de peste un miliard de lei, dar şi în transporturi, unde ocupă poziţii de lider pe calea ferată, transportul naval şi chiar în transportul rutier. Mai mult, companiile antreprenoriale româneşti domină şi sectoare precum construcţii, unde lider al pieţei este o firmă dezvoltată de un român, dar şi sectorul alimentar sau turism, fie că este vorba de hoteluri sau restaurante.

     

    Piaţa farma: antreprenori de profesie farmacişti au dezvoltat businessuri de miliarde de lei

    Retailul farmaceutic este în continuare dominat de antreprenori locali, afacerile regionale cu zeci sau sute de farmacii sunt deţinute în special de farmacişti,  care au pornit în urmă cu mai bine de două decenii o afacere proprie în domeniul în care s-au pregătit.

    Cel mai mare jucător atât ca număr de unităţi, cât şi după cifra de afaceri rămâne Catena, reţeaua de farmacii construită de antreprenoarea Anca Vlad. Distribuitorul de medicamente Fildas şi reţeaua de farmacii reprezintă un grup care a depăşit afaceri de 12 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în 2022. Antreprenoarea Anca Vlad punea în 1993 bazele distribuitorului de medicamente Fildas Trading, cea mai mare companie din acest sector după rezultatele din 2022. Mai mult, de la o reţea de 30 de farmacii în judeţul Argeş, în 1999, antreprenoarea a reuşit să pună Catena pe primul loc în retailul farmaceutic. Brandul Catena, cu peste 900 farmacii la nivel naţional, domină o piaţă în continuă mişcare, unde jucătorii cumpără farmacii pentru consolidare. Businessul Catena a depăşit 6,3 miliarde de lei în 2022, plus 23%.  Evoluţia Catena a fost una graduală, prin achiziţii sau deschideri de unităţi noi. În ultimii ani, mai mulţi dintre jucătorii mari au mers şi în oraşele mai mici, având în vedere competiţia din marile centre, dar şi creşterea puterii de cumpărare a pacienţilor şi dezvoltarea zonei private de sănătate.

    În rândul companiilor de peste 1 mld. lei a intrat şi Dona, reţeaua condusă de medicul Eugen Banciu, care numără  345 de farmacii, majoritatea proprii, dar şi câteva zeci în sistem de franciză.

    Şi Farmacia Tei, fondată de antreprenoarea Roxana Maftei, a fost la un pas de pragul de 1 mld. lei în 2022 şi chiar a depăşit acest prag anul trecut. Modelul de business pus pe piaţă de antreprenoarea a urmat politica preţurilor mici, diversitatea gamei de produse şi dezvoltarea unor adevărate supermarketuri de produse farma.

    În piaţă mai are o prezenţă puternică şi Ropharma, reţeaua de 160 de farmacii condusă de antreprenorul Mihai Miron, care a trecut de pragul de 500 mil. lei în 2022.

    Acum, din spatele acestor afaceri controlate de antreprenori locali vine următoarea generaţie în cazul multor afaceri de familie.

    Restul jucătorilor din piaţă au o acoperire regională, la nivelul câtorva judeţe în care şi-au extins prezenţa. Zona Dobrogei, spre exemplu, este dominată de lanţul de farmacii Minifarm (fondat de Valentina Călin), care s-a dezvoltat cu unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa, cu afaceri de 319 milioane de lei în 2022.
    Minifarm a avut o expansiune accelerată pe piaţa locală.

    În ultimii cinci ani, clasamentul celor mai mari cinci jucători din retailul farmaceutic s-a menţinut, într-o piaţă din care nu au lipsit tranzacţiile. Datele de la Statistică indicau un număr total de 8.135 de unităţi farmaceutice la nivel naţional în 2022.

     

    Industria alimentară, între adaptarea antreprenorului la piaţă şi dorinţa de a creşte

    Deşi în ultimii ani, odată cu achiziţiile făcute de marii jucători internaţionali, poziţia de lider mai este deţinută de antreprenori în doar câteva domenii din industria alimentară, antreprenorii români domină ca număr toate sectoarele dintr-un domeniu unde businessul total ajunge anual la 72 de miliarde de lei. Astfel, în producţia cărnii de pui, în conserve din carne, în fabricarea produselor de morărit, dar şi în sectorul mezelurilor, antreprenorii locali demonstrează încă o dată puterea românilor în business. Astfel, în industria cărnii de pui cei mai mari jucători sunt Transavia, grupul Agricola şi Carmistin.

    „Cred că în industria alimentară predomină companiile româneşti, în primul rând, date fiind condiţiile de muncă din sector, nu din cele mai uşoare. Apoi, vorbim de o piaţă volatilă – dacă nu eşti atent, o scapi printre degete! De asemenea, vorbim de marje mici de profit, care nu sunt chiar foarte atractive, mai ales că domeniul necesită investiţii mari. Nu în ultimul rând, profilul cetăţeanului antreprenor român este mai potrivit pentru această industrie decât pentru altele”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul cărnii de pui.

    Deşi în industria cărnii de pui s-au făcut câteva tranzacţii, nu au fost deal-uri care să fi schimbat semnificativ peisajul dintr-un sector care generează anual o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (doar prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre). Conform datelor de la Registrul Comerţului, în acest sector activează circa 70 de firme.

    La rândul lui, Radu Timiş Jr., CEO al grupului Cris-Tim, lider pe piaţa de mezeluri, crede că  este vorba despre obiceiurile de consum specifice româneşti şi gustul local distinct al produselor, dar şi despre ataşamentul faţă de tradiţie, capacitate de adaptare la nevoile pieţei, dar şi de determinarea antreprenorilor prezenţi pe piaţa de produse alimentare.

    “Românii rămân ataşaţi de gusturile tradiţionale şi preferă produsele dezvoltate local, ceea ce oferă un avantaj companiilor autohtone. De asemenea, atomizarea pieţei este un alt aspect. În mezeluri, piaţa s-a lansat imediat după revoluţie şi este foarte segmentată între mai mulţi jucători români, de diverse dimensiuni. Un al treilea aspect important este tipologia antreprenorului român – oameni tineri, cu o mare dorinţă şi determinare de a reuşi”, a spus managerul, care conduce un grup cu o cifră de afaceri de peste 907 milioane de lei în 2022.

    Mezelurile sunt sunt exemplu de piaţă unde companiile antreprenoriale au reuşit să se dezvolte. Cris-Tim, Fox, Aldis sunt doar câteva exemple de branduri locale care s-au dezvoltat pe piaţă. De asemenea, conservele sunt iar un domeniu în care antreprenorii au reuşit să se dezvolte, mai ales contextul pieţei favorabil, cu o tradiţie pentru borcane cu dulceţuri, zacuşcă, dar şi preparate din carne care să reziste toată iarna.

    „Considerăm că unul dintre factorii principali este reprezentat de dorinţa antreprenorilor de a creşte şi susţine produsele româneşti şi implicit industria românească. Cu siguranţă, dorinţa de a crea locuri de muncă, de a susţine şi promova produsele şi reţetele româneşti atât de apreciate de către consumatorii din ţară dar şi cei de peste hotare reprezintă un alt factor pentru care companiile antreprenoriale româneşti predomină în industria alimentară”, spun reprezentanţii Scandia Food, un grup prezent în domenii precum conserve, mezeluri, snackuri, dar şi produse congelate.

     

    Transporturile, un alt pariu câştigător pentru antreprenorii români

    Şi în transporturi companiile fondate de antreprenori români au o prezenţă puternică, în domeniul rutier, pe calea ferată sau în transportul naval.

    Grupul de transport International Alexander din Arad va depăşi până la final de an pragul de 300 de mil. euro  afaceri.

    Grupul de logistică şi transport marfă International Alexander din Arad, fondat de Simion şi Loredana Apreutese, cel mai mare jucător de pe această piaţă, estima că va depăşi  pragul de 300 de milioane de euro afaceri anul trecut. Grupul asigură servicii de transport multimodal, pe cale rutieră, pe apă sau aer şi oferă şi soluţii logistice, funcţionând şi ca o casă de expediţii. Compania livrează marfă pentru clienţi din industria auto, IT dar şi pentru cei din FMCG.

    În prezent, grupul are operaţiuni în România, Ungaria, Serbia, Cehia şi 2.800 de angajaţi.

    Anul trecut, fondatorii grupului International Alexander au preluat 25% din acţiunile Moov Leasing. De altfel, holdingul Internaţional Alexander, din care fac parte 20 companii independente, şi-a consolidat în mod constant poziţia pe piaţa de  transport şi logistică.

    În topul celor mai mari companii intră şi transportatorul rutier Dolo Trans Olimp (DTO), controlat de antreprenorul Cristian Dolofan, care ajuns la o cifră de afaceri de 97 milioane de euro anul trecut. Principalul sector de activitate pentru companie este cel automotive, atât cu autocamioanele specializate cât şi cu cele de transport mărfuri generale.

    Pe calea ferată, în transportul de mărfuri, lider este Grup Feroviar Român, cea mai importantă companie a grupului Grampet, controlată de Gruia Stoica, ce a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei în 2022. GFR este operator în
    8 ţări în prezent, România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria.

    Grup Feroviar Român (GFR) a fost înfiinţat în urmă cu 20 de ani. Grupul din care face parte deţine fabricile Reva Simeria, Electroputere VFU Paşcani, Reloc Craiova şi Electroputere VFU Craiova. 

    În transportul naval tot o companie fondată de un antreprenor român este lider, cu cea mai mare flotă de pe Dunăre.  Bazele grupului TTS, care şi-a crescut afacerile de la an la an, au fost puse în 1996 de către Mircea Mihăilescu, un antreprenor care a atras în 2012 International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, în firma Transport Trade Services (TTS), printr-o investiţie de 12 mil. euro de tip private equity.

    Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din unităţi fluviale cu o capacitate de peste 800.000 de tone, macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în Constanţa şi în 7 porturi fluviale dunărene.

    Anul trecut, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia  operatorului  portuar Decirom pentru un preţ de 22  milioane de euro.

     

    Antreprenorii români domină şi piaţa de curierat

    FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, o companie fondată în 1998 de Felix Pătrăşcanu, Adrian Mihai şi Neculai Mihai, a sărit pragul de un miliard de lei (200 mil. euro) în 2022, iar anul trecut a raportat creştere şi afaceri de 250 de mil. euro).

    Focusul companiei anul trecut  a fost extinderea şi consolidarea businessului în regiune şi digitalizarea şi dezvoltarea de soluţii alternative de livrare. Mai mult, compania are în plan în acest an să devină liderul pieţei de curierat din Republica Moldova, piaţă pe care a început investiţiile în noiembrie 2021, ca parte a strategiei de dezvoltare regionale. Investiţiile pentru construirea şi dezvoltarea reţelei în Republica Moldova se ridică în primii doi ani la 5 milioane euro, pentru acest an fiind bugetate alte 3 milioane euro.

     

    Construcţiile, meci strâns între antreprenori şi multinaţionale

    Producţia de materiale de construcţii, un sector care merge mână în mână cu piaţa imobiliară, este unul dintre domeniile în care românii merg în tandem cu giganţii internaţionali. Printre cele mai vizibile branduri locale sunt TeraPlast (ferestre, instalaţii etc.), Bilka (acoperişuri metalice) sau Casa Noastră (ferestre şi uşi). Însă dacă ne uităm la clasamentul general vedem că topul în funcţie de cifra de afaceri este condus de producători de ciment cu acţionariat străin precum Holcim, Romcim, HeidelbergCement.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte constructorii, familia Umbrărescu şi-a adjudecat prima poziţie, după ce ani la rând în fruntea clasamentului s-au aflat companii austriace precum Strabag sau PORR sau italieneşti (Astaldi). Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa & Pe Construct sunt companiile cu care familia Umbrărescu a ajuns pe podium în sectorul construcţiilor, iar Autostrada Moldovei, cea la care grupul lucrează, va fi cea care probabil va aduce încă un plus la business. Alte nume româneşti importante din domeniul construcţiilor sunt Construcţii Erbaşu, controlat de familia cu acelaşi nume, CON-A Operations, compania deţinută de antreprenorul Mircea Bulboacă din Sibiu, şi Bog’Art, deţinut de Raul Doicescu.

    Turismul, dominat de businessurile antreprenorilor români

    Pe piaţa hotelieră lider este o companie controlată de un antreprenor local. Omul de afaceri George Copos, care controlează în prezent cel mai mare business din turism, compania ANA Hotels, cu şase hoteluri, a intrat în afaceri în urmă cu mai bine de trei decenii, când a deschis o cofetărie în Capitală şi a dezvoltat ulterior afaceri şi pe piaţa hotelieră. A pariat pe sectoare diferite şi a construit un holding care era cunoscut prin diversitatea activităţilor, însă astăzi antreprenorul îşi concentrează investiţiile în compania hotelieră.

    Compania pe care o controlează, ANA Hotels, cuprinde în prezent şase hoteluri, InterContinental Athenee Palace (fostul Athenee Palace Hilton) şi Crowne Plaza din Bucureşti, hotelurile Sportul, Bradul şi Poiana din Poiana Braşov dar şi hotelul Europa din staţiunea Eforie Nord.

    În anul de referinţă 2019, cel mai bun an din turism, Ana Hotels se afla pe primul loc în topul companiilor hoteliere la nivel naţional, cu o cifră de afaceri de 167 milioane lei, potrivit mfinante.ro. Pe acelaşi loc s-a plasat şi în 2022, când compania a reuşit să se apropie de cifra de afaceri înregistrată în cel mai bun an din turism, după doi ani grei de pandemie.

    Debutul omului de afaceri în industria hotelieră a fost reprezentat de preluarea în 1996 a trei hoteluri în Poiana Braşov (Bradul, Poiana şi Sportul). Tot în acel an omul de afaceri  a achiziţionat hotelul Flora din partea de nord a Capitalei, pe care l-a renovat şi reclasificat şi a pus pe el brandul Crowne Plaza.  Ulterior  antreprenorul a cumpărat clădirea în care funcţionează hotelul InterContinental Palace Hilton (fostul Athenee Palace Hilton) şi hotelul Europa de la mare.

    Alţi antreprenori importanţi în turism sunt fraţii Marius şi Emil Cristescu, Alin Burcea, Lucia Morariu, Dragoş Anastasiu, Gheorghe Mărginean, Radu Enache sau Aurel Alexandru Munteanu.

    Tot un antreprenor român domină piaţa locală de restaurante: grupul City Grill, fondat de Dragoş Petrescu, este unul din cei mai importanţi jucători de pe această piaţă, prin prisma cifrei de afaceri, respectiv 44 mil. euro în 2022.

    Compania administrează aproape 20 de restaurante. Este vorba de localuri istorice, precum Caru’ cu Bere sau Pescăruş, pe care grupul doar le operează, dar şi de unele ale companiei, pe care le deţine, sub branduri precum City Grill sau Buongiorno.

  • Citatul săptămânii. Margaret Franklin, CFA Institute: Cred că ultimii 20 de ani au fost remarcabili pentru România. România are pământ, are energie, are angajaţi calificaţi şi are capacitate de dezvoltare în toate acele domenii

    „Cred că ultimii 20 de ani au fost remarcabili pentru România. România are pământ, are energie, are angajaţi calificaţi şi are capacitate de dezvoltare în toate acele domenii. Cred că centrele de date, oamenii calificaţi în administrarea de date, precum şi programatorii, tehnologia joacă un rol mult mai important în industria de management al investiţiilor. Acest lucru este valabil şi aici, în România. Ştim că autorităţile de reglementare de aici sunt foarte dornice de tipurile de informaţii politice pe care le putem furniza. Acum aveţi nevoie de abilităţi în ESG, de abilităţi în gestionarea datelor şi inteligenţă artificială, aveţi nevoie de abilităţi pe pieţele private şi din ce în ce mai mult în managementul averii.“

    Margaret Franklin, preşedinte şi CEO al CFA Institute

  • Schimbările climatice şi războiul pun în pericol comerţul internaţional, avertizează ONU

    „Pe de o parte, avem geopolitica şi, pe de altă parte, schimbările climatice, care afectează principalele rute maritime ale lumii”, a declarat Rebeca Grynspan, secretar general al UNCTAD, agenţia ONU responsabilă cu comerţul şi dezvoltarea, conform AFP.

    Aceste două conflicte provoacă „perturbări” pe Canalul Suez, în Marea Roşie şi în Marea Neagră, în timp ce încălzirea globală duce la reducerea traficului pe Canalul Panama, a precizat Rebeca Grynspan.

    Aceste „perturbări (…) ne afectează pe toţi, ele generează blocaje foarte importante” şi au un „impact asupra inflaţiei internaţionale şi a preţurilor celor mai importante bunuri”, a adăugat ea, subliniind că 80% din comerţul mondial se bazează pe transportul maritim.

    Aproximativ 6% din comerţul maritim mondial trece prin Canalul Panama, iar joi autorităţile au crescut numărul de treceri zilnice ale navelor de la 27 la 31, o cifră mai mică decât înainte de seceta actuală din această ţară (39).

    Spre deosebire de Canalul Suez, Canalul Panama nu foloseşte apă de mare, ci apă dulce provenită din precipitaţii pentru a funcţiona, ceea ce îl face mai vulnerabil la încălzirea globală, care ar putea duce la o reducere a precipitaţiilor.

    Ca răspuns la această situaţie, Mexicul a inaugurat în decembrie o linie de cale ferată, menită să fie o alternativă la Canalul Panama. În februarie, Honduras a prezentat un proiect de construire a unei căi ferate pentru trenurile de marfă între oceanele Pacific şi Atlantic. Dar Tegucigalpa nu dispune de fonduri.

    Jan Hoffmann, şeful departamentului de comerţ şi logistică din cadrul UNCTAD, a subliniat totuşi că transportul maritim este mai ieftin decât cel terestru. „Suntem sceptici în ceea ce priveşte alternativa podurilor terestre, (un) coridor bi-occeanic”, a spus el.

    Canalul Panama va permite trecerea a 32 de nave începând cu 1 iunie. Precipitaţiile din bazinul hidrografic al canalului asigură apă potabilă pentru 58% din populaţia din Panama.

  • Compania Carmolimp din Braşov lansează micii ”Litălşi” pe Broadway, în cadrul Zilei României la New York, pe 16 iunie

    Compania braşoveană CarmOlimp, controlată de familia Şoneriu, a investit peste 1,5 milioane de  euro în dezvoltarea unui nou brand de mici, „Litălşi”, care va fi lansat la New York, cu ocazia unui eveniment dedicat României organizat pe 16 iunie pe faimoasa stradă Broadway.

    “E timpul sa ducem cele mai interesante produse tradiţionale româneşti in inima unuia dintre cele mai populare oraşe din lume – New Yorkul. Practic, vom închide Broadway pentru o zi şi vom scoate în prim-plan cultura românească si tradiţionalii mici. Vrem să deschidem şi o nouă piaţă pentru micii cu care noi suntem atât de obişnuiţi, dar pe care americanii abia acum îi descoperă, însă ne vom axa pe dezvoltarea pe piaţa românească, care va fi baza acestui business. In Romania vrem sa construim cel mai puternic brand de mici din piaţă, care vine la pachet cu un sistem de francizare si cu o aplicaţie de livrare si promovare a businessului.”, a declarat Valentin Şoneriu, director CarmOlimp.

    Evenimentul “Romania Day on Broadway” a avut loc prima dată în anul 2000 şi este organizat de Ambasada României din Statele Unite ale Americii, Consulatul General al României din New York şi Institutul Cultural Roman. La editia din acest an sunt aşteptati peste 500.000 de participanţi şi va include un program care vizează prezentarea obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti.

    “Nu este o demonstraţie de forţă, deşi înţeleg ca aşa pare. A pornit mai mult ca o glumă, din dorinţa de a face lucrurile altfel. Am fi fost dispuşi să îi dăm şi gratis, doar de dragul promovării Litălşi – nişte mititei.”, a mai spus Valentin Şoneriu.

    CarmOlimp este, în prezent, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de HoReCa, activând în domeniu din 1993. Compania  deţine un model de business integrat, care include ferme, abator şi o fabrică de mâncare gătită.