BusinessMagazin

Blog

  • Sora mica a FMI

    Atunci cand cresterea economica este inlocuita de o criza
    financiara, mai multi debitori ajung in imposibilitatea de plata si
    prin urmare, bancile de la care s-au imprumutat raporteaza pierderi
    uriase. In acel moment, guvernele intervin pentru salvarea
    sistemului bancar. Ca rezultat creste datoria publica si scade
    datoria privata.

    In prezent, multe tari europene se confrunta cu un nivel ridicat
    al datoriei publice si cu mari deficite externe. Este bine cunoscut
    faptul ca asa numitele tari PIIGS ar trebui sa abordeze urgent
    problema datoriei publice si, cel mai important, sa acorde atentie
    sporita impresiei lasate investitorilor. Conform Tratatului de la
    Maastricht, este clar ca BCE nu ar putea oferi sprijin financiar
    public unui membru al sau. Cu toate acestea, unii politicieni
    europeni propun crearea unei organizatii dupa modelul FMI, numita
    Fondul Monetar European (FME), care vizeaza corectarea datoriilor
    publice actuale si posibil viitoare.

    Stiind ca FMI este in mare parte dominat de SUA si, prin urmare,
    cu o putere de constrangere limitata in cazul in care o tara din
    UE-16 nu ar respecta toate conditiile de imprumut, Europa poate
    apela la FMI pentru ajutor. In mai multe state din UE-16, ca urmare
    a recentei situatii a datoriei publice, se vehiculeaza idea ca este
    in interesul tuturor tarilor ca orice stat membru care se confrunta
    cu o instabilitate a sistemului financiar sa fie sprijinit.

    Aceasta posibila noua institutie financiara va putea fi
    finantata in conformitate cu un mecanism simplu:
    • 1 punct procentual din diferenta dintre datoria publica efectiva
    si limita de 60% din PIB impusa prin tratatul de la Maastricht, si
    de
    • 1 punct procentual din diferenta dintre deficitul fiscal real si
    limita de 3% din PIB conform tratatului de la Maastricht

    Este evident faptul ca tarile cu un sistem financiar puternic nu
    vor deveni contributori ai FME, in timp ce tarile PIIGS ar trebui
    sa cheltuiasca o prima anuala pentru a-si asigura posibilul colaps
    al sistemului public. Conform propunerii, orice stat membru ar
    putea apela la FME si ar putea avea acces la un imprumut cu o
    valoare maxima egala cu fondurile depuse. Exceptiile ar trebui
    aprobate de catre Comisia Europeana si debitorul ar trebui sa fie
    supus unui program fiscal foarte strict.

    In cazul in care statul respectiv nu respecta planul de
    ajustare, UE ar putea intrerupe unilateral contractul de finantare
    sau ar putea bloca accesul acestuia la piata monetara din zona
    euro. Daca aceasta propunere devine realitate, unii experti sustin
    ca multe contracte de tip CDS aferente datoriei suverane ar scadea
    in valoare in acelasi timp cu diferentele de randament oferite de
    statele membre FME. Cu toate acestea, aceasta institutie va trebui
    sa creeze un mecanism orientat catre minimizarea socurilor
    provocate de potentialele falimente. Acesta ar fi realizabil prin
    crearea unul plan adaptat dupa modelul obligatiunilor de tip
    Brady.

    Aparitia organizatiei FME, nu reprezinta doar un stimul pentru
    tarile membre de a-si pastra deficitul fiscal la parametri normali
    in orice moment dar prevede si un plan fezabil pentru abordarea
    problemei deficitelor bugetare. In plus, FME ar proteja tarile UE
    care prezinta un sistem fiscal competent, care altfel ar fi
    afectate financiar de o criza a datoriei publice in interiorul
    zonei euro. Atat cancelarul german Angela Merkel cat si primul
    ministru francez au declarat ca sustin ideea unui FME, dar au
    adaugat ca Tratatul UE ar trebui sa fie schimbat. In opinia mea, in
    cazul in care mecanismul de creditare al FME creeaza dependenta pe
    termen lung, spre deosebire de o asistenta pe termen scurt, atunci
    UE va fi mai castigata fara o astfel de institutie.

    Pentru analize mai detaliate si pentru a comenta impreuna acest
    subiect va astept www.toniiordache.ro

  • Revista presei economice din Romania

    Jurnalistii de la Gandul scriu ca 60% dintre
    romani sustin ca au mai putini bani din cauza crizei    . La polul
    opus se afla categoria celor care declara ca veniturile lor s-au
    imbunatatit comparativ cu un an in urma. Ponderea acestora a scazut
    insa de la 13% in februarie 2009 la 7% in februarie 2010, arata GfK
    Romania. Cotidianul aminteste si ca, in ciuda unora dintre mai
    dramatice scaderi ale activitatii din constructii, Romania si
    Spania au reusit performanta extraordinara ca, datorita cresterilor
    anterioare, sa fie singurele din Uniunea Europeana care au ramas
    totusi pe plus cand vine vorba de constructii in ultimul an.

    Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
    titreaza “Cat costa sa te aperi de hoti, daca ai casa langa
    Capitala    “. Pretul atractiv al unei proprietati pe langa
    Bucuresti nu mai este un atu daca va mutati intr-o zona unde au loc
    spargeri dese de locuinte si riscati sa aveti frecvent neplaceri.
    EVZ mai scrie ca premierul Emil Boc a declarat ca Executivul nu are
    fondurile necesare pentru dezvoltarea portalului e-Romania.

    “Economistul presedintilor SUA: Grecia, si in
    faliment, si fara euro    ” este titlul principal din pagina de
    economie a ziarului Romania Libera. Jurnalistii scriu ca
    reputatul economist Martin Feldstein, profesor la Universitatea
    Harvard, care a avertizat cu aproape 20 de ani in urma ca moneda
    euro se va dovedi “o povara economica”, considera ca programul de
    austeritate al Greciei va esua, iar tara ar putea parasi zona euro
    pentru a-si rezolva criza fiscala.

    Adevarul scrie ca, pana la 20 mai, un grup de lucru
    format din membrii Executivului trebuie sa planifice bugetul pentru
    urmatorii trei ani    . Guvernul va aproba, in doua luni, strategia
    fiscal-bugetara pentru perioada 2011-2013. Din document nu trebuie
    sa lipseasca nivelul cheltuielilor de personal. Jurnalistii mai
    scriu ca romanii considera ca situatia lor financiara din acest an
    si perspectivele actuale sunt mai putin bune decat la inceputul lui
    2009.

    “Afacerile lui Mittal la Galati au scazut cu nu
    mai putin de 1,1 miliarde de euro in 2009″, titreaza Ziarul
    Financiar    . Afacerile combinatului siderurgic ArcelorMittal
    Galati, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, au scazut
    anul trecut cu 58%, la circa 800 de milioane de euro, de la un
    nivel de 1,94 mld. euro consemnat cu un an in urma, atat ca urmare
    a prabusirii cererii de pe piata, cat si a preturilor la tabla
    groasa, principalul produs al combinatului, spun reprezentantii
    companiei.

  • Revista presei economice din Romania

    Jurnalistii de la Gandul scriu ca 60% dintre
    romani sustin ca au mai putini bani din cauza crizei    . La polul
    opus se afla categoria celor care declara ca veniturile lor s-au
    imbunatatit comparativ cu un an in urma. Ponderea acestora a scazut
    insa de la 13% in februarie 2009 la 7% in februarie 2010, arata GfK
    Romania. Cotidianul aminteste si ca, in ciuda unora dintre mai
    dramatice scaderi ale activitatii din constructii, Romania si
    Spania au reusit performanta extraordinara ca, datorita cresterilor
    anterioare, sa fie singurele din Uniunea Europeana care au ramas
    totusi pe plus cand vine vorba de constructii in ultimul an.

    Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
    titreaza “Cat costa sa te aperi de hoti, daca ai casa langa
    Capitala    “. Pretul atractiv al unei proprietati pe langa
    Bucuresti nu mai este un atu daca va mutati intr-o zona unde au loc
    spargeri dese de locuinte si riscati sa aveti frecvent neplaceri.
    EVZ mai scrie ca premierul Emil Boc a declarat ca Executivul nu are
    fondurile necesare pentru dezvoltarea portalului e-Romania.

    “Economistul presedintilor SUA: Grecia, si in
    faliment, si fara euro    ” este titlul principal din pagina de
    economie a ziarului Romania Libera. Jurnalistii scriu ca
    reputatul economist Martin Feldstein, profesor la Universitatea
    Harvard, care a avertizat cu aproape 20 de ani in urma ca moneda
    euro se va dovedi “o povara economica”, considera ca programul de
    austeritate al Greciei va esua, iar tara ar putea parasi zona euro
    pentru a-si rezolva criza fiscala.

    Adevarul scrie ca, pana la 20 mai, un grup de lucru
    format din membrii Executivului trebuie sa planifice bugetul pentru
    urmatorii trei ani    . Guvernul va aproba, in doua luni, strategia
    fiscal-bugetara pentru perioada 2011-2013. Din document nu trebuie
    sa lipseasca nivelul cheltuielilor de personal. Jurnalistii mai
    scriu ca romanii considera ca situatia lor financiara din acest an
    si perspectivele actuale sunt mai putin bune decat la inceputul lui
    2009.

    “Afacerile lui Mittal la Galati au scazut cu nu
    mai putin de 1,1 miliarde de euro in 2009″, titreaza Ziarul
    Financiar    . Afacerile combinatului siderurgic ArcelorMittal
    Galati, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, au scazut
    anul trecut cu 58%, la circa 800 de milioane de euro, de la un
    nivel de 1,94 mld. euro consemnat cu un an in urma, atat ca urmare
    a prabusirii cererii de pe piata, cat si a preturilor la tabla
    groasa, principalul produs al combinatului, spun reprezentantii
    companiei.

  • Disputa asupra comisioanelor bancare ar putea scumpi creditele

    “Desi aparent este vorba de masuri care asigura protectia
    consumatorului, a celui care contracteaza credite, in cele din urma
    tot el va suferi, intrucat costul creditelor va creste”, considera
    bancherul, explicand ca rostul comisionului de rambursare
    anticipata este tocmai de a acoperi riscul pentru o institutie
    bancara, atunci cand clientul se retrage dintr-un contract de
    credit.

    Conform ANPC, bancile din Romania trebuie sa-si insuseasca pana
    in luna iunie legislatia europeana in materie, care obliga
    institutiile de credit sa limiteze la cel mult 1% comisionul de
    rambursare anticipata (inclusiv pentru credite deja aflate in
    derulare), sa nu modifice nici un comision pe parcursul derularii
    unui credit, sa intocmeasca mult mai clar contractele de imprumut
    si sa accepte dreptul clientului de a se retrage dintr-un contract
    in termen de 14 zile. Bancile se opun unora dintre reglementari,
    indeosebi ideii de le a aplica retroactiv unor credite deja aflate
    in derulare, considerand ca aceasta va ingreuna procesul de
    reducere a dobanzilor la imprumuturi pe parcursul lui 2010.

    Rasvan Radu apreciaza ca “industria bancara va fi mult mai putin
    profitabila in viitor”, atata vreme cat ratele de expansiune si
    nivelul de venituri de pana anul trecut nu mai sunt posibile. |n
    context, strategia bancii se va baza pe o ameliorare a sistemului
    de management al riscului, pe tranzitia spre canale alternative,
    mai eficiente decat sucursala clasica (ATM, internet banking, call
    centere) si pe reducerea cheltuielilor. Pe parcursul lui 2009,
    raportul intre costuri si venituri s-a redus deja la 46,1%,
    raportat la o medie de 53% in sistemul bancar din Romania.

    Pana acum, banca n-a fost nevoita sa-si reduca numarul total de
    sucursale (241 la sfarsitul lui 2009), desi au avut loc anul trecut
    reorganizari, in sensul comasarii sau al specializarii unora dintre
    ele. Procesul de specializare a sucursalelor va continua, afirma
    Rasvan Radu, prioritatile pentru 2010 fiind conturarea unui model
    de business diferentiat pe categorii de clienti si chiar separarea
    unor sucursale in functie de o anumita categorie, cum va fi cazul
    sucursalelor Golden, destinate in exclusivitate clientilor cu
    venituri mari.

    UniCredit Tiriac Bank detine la ora actuala o cota de piata de
    6,1%, in crestere usoara fata de 5,5% anul trecut – o crestere “nu
    spectaculoasa, dar constanta si sustenabila”, dupa cum a comentat
    Rasvan Radu. Creditele brute acordate persoanelor fizice de banca
    au crescut anul trecut cu 10,2% (calculat impreuna cu cele acordate
    de UniCredit Consumer Finance, membra a grupului UniCredit), iar
    depozitele cu 27,4%. |n schimb, imprumuturile pentru clientii
    companii au scazut cu 5,2%; depozitele s-au majorat cu 21,1%.

    Anul trecut, grupul financiar italian UniCredit a obtinut la
    nivel global un profit operational de 12,25 miliarde de euro, in
    crestere cu 20,3% fata de 2008, respectiv un profit net de 1,7
    miliarde de euro. UniCredit ofera in Romania servicii financiare
    prin banca UniCredit Tiriac Bank si alte sapte companii, intre care
    UniCredit Leasing Corporation (liderul pietei de leasing),
    UniCredit Consumer Finance, societatile de brokeraj, de management
    al activelor si de intermediere de asigurari.

  • Disputa asupra comisioanelor bancare ar putea scumpi creditele

    “Desi aparent este vorba de masuri care asigura protectia
    consumatorului, a celui care contracteaza credite, in cele din urma
    tot el va suferi, intrucat costul creditelor va creste”, considera
    bancherul, explicand ca rostul comisionului de rambursare
    anticipata este tocmai de a acoperi riscul pentru o institutie
    bancara, atunci cand clientul se retrage dintr-un contract de
    credit.

    Conform ANPC, bancile din Romania trebuie sa-si insuseasca pana
    in luna iunie legislatia europeana in materie, care obliga
    institutiile de credit sa limiteze la cel mult 1% comisionul de
    rambursare anticipata (inclusiv pentru credite deja aflate in
    derulare), sa nu modifice nici un comision pe parcursul derularii
    unui credit, sa intocmeasca mult mai clar contractele de imprumut
    si sa accepte dreptul clientului de a se retrage dintr-un contract
    in termen de 14 zile. Bancile se opun unora dintre reglementari,
    indeosebi ideii de le a aplica retroactiv unor credite deja aflate
    in derulare, considerand ca aceasta va ingreuna procesul de
    reducere a dobanzilor la imprumuturi pe parcursul lui 2010.

    Rasvan Radu apreciaza ca “industria bancara va fi mult mai putin
    profitabila in viitor”, atata vreme cat ratele de expansiune si
    nivelul de venituri de pana anul trecut nu mai sunt posibile. |n
    context, strategia bancii se va baza pe o ameliorare a sistemului
    de management al riscului, pe tranzitia spre canale alternative,
    mai eficiente decat sucursala clasica (ATM, internet banking, call
    centere) si pe reducerea cheltuielilor. Pe parcursul lui 2009,
    raportul intre costuri si venituri s-a redus deja la 46,1%,
    raportat la o medie de 53% in sistemul bancar din Romania.

    Pana acum, banca n-a fost nevoita sa-si reduca numarul total de
    sucursale (241 la sfarsitul lui 2009), desi au avut loc anul trecut
    reorganizari, in sensul comasarii sau al specializarii unora dintre
    ele. Procesul de specializare a sucursalelor va continua, afirma
    Rasvan Radu, prioritatile pentru 2010 fiind conturarea unui model
    de business diferentiat pe categorii de clienti si chiar separarea
    unor sucursale in functie de o anumita categorie, cum va fi cazul
    sucursalelor Golden, destinate in exclusivitate clientilor cu
    venituri mari.

    UniCredit Tiriac Bank detine la ora actuala o cota de piata de
    6,1%, in crestere usoara fata de 5,5% anul trecut – o crestere “nu
    spectaculoasa, dar constanta si sustenabila”, dupa cum a comentat
    Rasvan Radu. Creditele brute acordate persoanelor fizice de banca
    au crescut anul trecut cu 10,2% (calculat impreuna cu cele acordate
    de UniCredit Consumer Finance, membra a grupului UniCredit), iar
    depozitele cu 27,4%. |n schimb, imprumuturile pentru clientii
    companii au scazut cu 5,2%; depozitele s-au majorat cu 21,1%.

    Anul trecut, grupul financiar italian UniCredit a obtinut la
    nivel global un profit operational de 12,25 miliarde de euro, in
    crestere cu 20,3% fata de 2008, respectiv un profit net de 1,7
    miliarde de euro. UniCredit ofera in Romania servicii financiare
    prin banca UniCredit Tiriac Bank si alte sapte companii, intre care
    UniCredit Leasing Corporation (liderul pietei de leasing),
    UniCredit Consumer Finance, societatile de brokeraj, de management
    al activelor si de intermediere de asigurari.

  • Un deputat vrea sa transforme in realitate dorintele lui Ion Creanga

    Dupa ce, in 2008, parlamentarii au facut front comun si au
    legiferat statul acasa de Rusalii , in 2010 un deputat PDL merge
    mai departe si propune inca doua zile nelucratoare: o Zi nationala
    de rugaciune si o Zi a romanilor de pretutindeni.

    Deputatul PDL Mircea Lubanovici a anuntat, miercuri, ca va
    depune la Parlament doua proiecte de lege, care sa instituie Ziua
    nationala de rugaciune si, respectiv, Ziua romanilor de
    pretutindeni, ambele nelucratoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat vrea sa transforme in realitate dorintele lui Ion Creanga

    Dupa ce, in 2008, parlamentarii au facut front comun si au
    legiferat statul acasa de Rusalii , in 2010 un deputat PDL merge
    mai departe si propune inca doua zile nelucratoare: o Zi nationala
    de rugaciune si o Zi a romanilor de pretutindeni.

    Deputatul PDL Mircea Lubanovici a anuntat, miercuri, ca va
    depune la Parlament doua proiecte de lege, care sa instituie Ziua
    nationala de rugaciune si, respectiv, Ziua romanilor de
    pretutindeni, ambele nelucratoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine mai preda? Pregatirea unui profesor va dura obligatoriu sase ani

    Prevederile sunt cuprinse in noul proiect al Legii educatiei ,
    care introduce pentru prima data in invatamantul romanesc ideea
    necesitatii existentei unui cadru didactic cu un inalt nivel de
    pregatire profesionala si psihopedagogica egal pentru toate
    tipurile si formele de invatamant preuniversitar, atat pentru
    invatamantul primar, cat si pentru cel gimnazial si liceal.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cine mai preda? Pregatirea unui profesor va dura obligatoriu sase ani

    Prevederile sunt cuprinse in noul proiect al Legii educatiei ,
    care introduce pentru prima data in invatamantul romanesc ideea
    necesitatii existentei unui cadru didactic cu un inalt nivel de
    pregatire profesionala si psihopedagogica egal pentru toate
    tipurile si formele de invatamant preuniversitar, atat pentru
    invatamantul primar, cat si pentru cel gimnazial si liceal.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Publicitatea online, in revenire anul acesta

    Tendinta sesizata inca de anul trecut in industrie, cand
    investitiile in media s-au diminuat considerabil, a fost schimbarea
    impartirii bugetelor existente intre suporturi media, in functie de
    eficienta, increderea si costurile acestora. “Atat TV-ul, cat si
    online-ul, si-au majorat considerabil cota in cadrul bugetelor de
    media”, apreciaza Prajisteanu, de pierdut avand medii precum
    print-ul.

    Anul trecut, piata de publicitate s-a cifrat in jurul a 13
    milioane de euro, conform estimarilor mai multor specialisti din
    industrie, unele voci plasand valoarea chiar mai sus de 15 milioane
    de euro.

    In prima jumatate din 2009, vanzarile de reclame online au
    generat 6 milioane de euro, in scadere cu 25% fata de perioada
    similara din anul precedent, cand piata s-a ridicat la peste 9
    milioane de euro, conform unui studiu realizat la finalul anului
    trecut de IAB Romania in parteneriat cu PricewaterhouseCoopers
    (PwC).