BusinessMagazin

Blog

  • Isărescu: Nu este bine să depunem banii în străinătate,să avem încredere în sistemul bancar românesc. “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit”

    “Radu Mihnea a fost primul domn român care şi-a deschis un depozit la Veneţia, am putea spune că a plecat cu banii în străinătate, şi-a depus 20.000 de galbeni la Zecca, Veneţia”, a afirmat Isărescu, prezent la o dezbatere prilejuită de lansarea cărţii “Cronicarii, adevărul şi puterea. Istorie şi ideoligie în cronistica moldovenească a secolului al XVII-lea” de Nadia Manea.

    El a citat din carte, în care se consemnează că Radu Mihnea apela la o manieră modernă şi sigură de a păstra banii, care erau garantaţi de Republica Veneţiană, arătându-se “puţin revoltat” că este o invitaţie la a depune banii în străinătate.

    “Şi domnitorul Constantin Brâncoveanu ştiu că şi-a depus banii în străinătate şi uitaţi ce-a păţit. Deci nu este bine să depunem banii în străinătate, ci să avem încredere în sistemul bancar românesc”, a afirmat şeful băncii centrale.

    El s-a referit şi la “obsesia” băncilor centrale şi a guvernatorilor de a ţine sub control inflaţia.

    “Despre băncile centrale şi guvernatorii acestora se spune că au o obsesie: inflaţia, să ţină inflaţia cât mai jos. Şi în mare măsură este adevărat, dar nu toţi guvernatorii recunosc acest lucru, că sunt obsedaţi, însă că au preocuparea să ţină preţurile scăzute este adevărat. Inflaţia este opusul stabilităţii monetare”, a mai spus Isărescu.

  • Consiliul Concurenţei analizează impactul intrării Lidl pe piaţa românească

    “Facem o analiză de evaluare a impactului intrării Lidl pe piaţă”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    Analiza este prima de acest fel realizată de Consiliul Concurenţei după aprobarea unei tranzacţii şi presupune evaluarea evoluţiei pieţei după tranzacţia dintre Lidl şi Tengelmann şi dacă au apărut deficienţe în piaţa de profil. Raportul va fi gata până la sfârşitul acestui an.

    În februarie 2010, grupul german Lidl a anunţat că va prelua de la compania germană Tengelmann reţelele de magazine de discount Plus din România şi Bulgaria, iar în noiembrie Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea de concentrare economică.

    La vremea respectivă, tranzacţia a ridicat semne de întrebare pentru că Lidl& Schwartz opera în România şi reţeaua de hipermarketuri discount Kaufland şi prin preluarea Plus, magazine tot cu profil discount, ar fi depăşit o cotă de 60% din retailul discount. Formatele celor două magazine erau însă diferite. După preluare, Lidl a continuat extinderea în România ajungând la o reţea de 164 de magazine.

    Principalul competitor al Lidl este Penny Market, care deţine 138 de magazine.

  • Consiliul Concurenţei analizează impactul intrării Lidl pe piaţa românească

    “Facem o analiză de evaluare a impactului intrării Lidl pe piaţă”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    Analiza este prima de acest fel realizată de Consiliul Concurenţei după aprobarea unei tranzacţii şi presupune evaluarea evoluţiei pieţei după tranzacţia dintre Lidl şi Tengelmann şi dacă au apărut deficienţe în piaţa de profil. Raportul va fi gata până la sfârşitul acestui an.

    În februarie 2010, grupul german Lidl a anunţat că va prelua de la compania germană Tengelmann reţelele de magazine de discount Plus din România şi Bulgaria, iar în noiembrie Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea de concentrare economică.

    La vremea respectivă, tranzacţia a ridicat semne de întrebare pentru că Lidl& Schwartz opera în România şi reţeaua de hipermarketuri discount Kaufland şi prin preluarea Plus, magazine tot cu profil discount, ar fi depăşit o cotă de 60% din retailul discount. Formatele celor două magazine erau însă diferite. După preluare, Lidl a continuat extinderea în România ajungând la o reţea de 164 de magazine.

    Principalul competitor al Lidl este Penny Market, care deţine 138 de magazine.

  • S&P consideră ca RCS & RDS poate genera un profit stabil şi îi dă calificativul B+

    Perspectiva reflectă aşteptările S&P ca RCS & RDS să genereze un profit stabil înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) şi să menţină o îndatorare sub de patru ori EBITDA, se arată într-un comunicat al agenţiei de rating.

    S&P a acordat calificativul “B+” şi pentru obligaţiunile garantate şi cu prioritate la plată în valoare de 350 de milioane de euro care vor fi emise de Cable Communications Systems Olanda, compania mamă a RCS & RDS şi garantate de RCS & RDS.

    De asemenea, ratingul a fost atribuit şi unei facilităţi de împrumut de 250 de milioane de euro cu scadenţă în 2018, precum şi unei linii de lichiditate de 50 de milioane de euro cu scadenţă în 2016, care vor fi accesate de RCS & RDS şi Cable Communications Systems (CCS).

    MEDIAFAX a anunţat luni că RCS & RDS va emite săptămâna viitoare obligaţiuni în valoare de 350 milioane de euro şi va contracta alte împrumuturi pentru refinanţarea datoriilor.

    Ratingul reflectă evaluarea S&P a riscului de afacere al RCS & RDS ca “moderat” şi a profilului de risc financiar ca “agresiv”. S&P evaluează riscul unei afaceri pe o scară de şase trepte de la “excelent” (cel mai bun) la “vulnerabil”, riscul “moderat” fiind a treia treaptă. Profilul de risc financiar este analizat pe o scară de şase trepte de la “minim” (cel mai bun) la “îndatorare ridicată”. Nivelul “agresiv” atribuit RCS & RDS reprezintă penultima treaptă în metodologia agenţiei, chiar deasupra celei de “îndatorare ridicată”.

    Riscul de afacere al RCS & RDS este inflluenţat negativ de expunerea companiei pe pieţele din Europa de Est, de profitabilitatea modestă şi competiţia intensă din partea unor jucători importanţi pe piaţa de telecomunicaţii. Peste 80% din veniturile RCS & RDS sunt generate în România şi Ungaria, două economii mici şi cu monede volatile, care pot afecta rezultatele financiare ale companiei, notează S&P.

    RCS & RDS se confruntă cu o concurenţă ridicată din partea unor companii deţinute de operatori telecom cu operaţiuni la nivel global şi flexibilitate financiară mai ridicată.

    Aceste vulnerabilităţi sunt compensate parţial de reţeaua de ultimă generaţie a RCS &RDS, precum şi de cotele de piaţă semnificative pe principalele segmente pe care operează.

    Compania este diversificată la nivel internaţional, cu operaţiuni de telefonie mobilă în Spania, Italia şi Cehia, după ce s-a retras în acest an din Croaţia, Serbia şi Slovacia. Compania oferă servicii de televiziune prin cablu şi satelit, telefonie fixă şi internet în România şi Ungaria, de televiziune prin satelit în Cehia, de servicii mobile de voce şi date în România, precum şi de distribuţie de trafic de date mobile în Ungaria. Diversificarea întăreşte poziţia companiei pe piaţă, dar conduce şi la o marjă a EBITDA ajustat mai redusă faţă de alte companii similare, notează analiştii S&P.

    Profilul de risc financiar este limitat de fluxul de numerar liber (free operating cash flow – FOCF) încă negativ în 2013, precum şi de inconvenientul cauzat de denominarea datoriei în euro. Aceste puncte slabe sunt compensate parţial de îndatorarea mai redusă a companiei faţă de majoritatea companiilor de cablu din Europa şi de lichiditatea adecvată.

    S&P ar putea îmbunătăţi ratingul RCS & RDS dacă fluxul de numerar liber devine pozitiv şi dacă există perspective solide ca acesta să acopere 5% din datoria ajustată. O revizuire pozitivă ar depinde probabil şi de asigurarea riscului valutar rezultat din datoria denominată în euro.

    O înrăutăţire a calificativului pare puţin probabilă în acest moment, notează S&P.

    RCS & RDS este o companie controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari. Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că RCS & RDS va lansa marţi, 29 octombrie, o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe pentru a atrage 350 milioane euro, fondurile urmând să fie folosite pentru refinanţarea datoriilor existente.

    Fondurile atrase prin plasamentul de titluri, cu maturitate în 2020, vor fi completate de un nou împrumut la termen şi de o linie de lichiditate, în vederea refinanţării datoriilor, au spus sursele.

    În luna mai, acţionarii RCS&RDS au aprobat contractarea de finanţări în valoare totală de până la 800 milioane de euro (sau echivalentul în orice altă monedă), pentru o perioadă ce nu va depăşi 10 ani.

    Fondurile vor fi utilizate pentru restructurarea parţială sau totală a tuturor angajamentelor de finanţare actuale ale operatorului telecom, potrivit hotărârii acţionarilor.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Cable Communications Systems Olanda deţine 88,54% din acţiunile RCS&RDS, iar un pachet de 7,83% este deţinut chiar de companie. Cable Communications Systems este controlată de RCS Management, unde Zoltan Teszari deţine aproape 60% din capital.

  • Lufthansa decide să taxeze locurile pasagerilor în aeronave pe toate zborurile

    Din 26 noiembrie, pasagerii vor plăti pentru locurile lor o taxă de zece euro, cele aflate în apropierea ieşirilor de urgenţă urmând a costa 20 de euro pentru zborurile de scurt curier şi 60 de euro pentru cele pe distanţe lungi. Compania germană nu a precizat încă ce se va întâmpla în cazul zborurilor cu escală şi dacă pasagerii vor plăti o singură taxă sau câte una pentru fiecare zbor.

    Până în prezent doar companiile low-cost obişnuiau să practice astfel de metode.

    Pe piaţa locală, 1,3 milioane de pasageri au fost transportaţi de companiile din grupul Lufthansa anul trecut, în creştere cu 12% faţă 2011. Grupul Lufthansa operează în România 328 de zboruri pe săptămână, de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara şi acoperă destinaţii precum München, Frankfurt, Viena, Zürich, Düsseldorf şi Berlin.Austrian Airlines, compania membră a grupului german, a crescut semnificativ numărul de zboruri către şi dinspre Viena la zece pe zi, după ce a decis anul trecut întreruperea acordului comercial cu TAROM, sub care opera ruta respectivă. Divizia low-cost a Lufthansa, Germanwings, a avut mai puţin succes pe piaţa locală, după ce a renunţat la cursele către Berlin şi Stuttgart odată cu închiderea zborurilor de pe aeroportul Băneasa, păstrând doar cursele către Köln de pe Otopeni, închise la rândul lor din ianuarie 2013, după cum susţin oficialii aeroportului Henri Coandă.

    “SERVICII LA PREŢURI REZONABILE, ÎNSĂ NU IEFTINE”, este noul motto al operatorului aerian Lufthansa, adaptat unor strategii pe termen lung de combatere a creşterii preţului combustibililor, a tarifelor competitive lansate de operatorii low-cost sau a introducerii de noi taxe, cum ar fi cea anunţată recent de Uniunea Europeană în legătură cu emiterea de certificate verzi.

     

  • Cum poţi să donezi fără să scoţi bani din buzunar

    Mai Mult Verde, Unicef, Salvaţi Copiii, SOS Satele Copiilor sunt  câteva dintre cele peste 40 de cauze din România înscrise deja în aplicaţia Vouch!, pentru care consumatorii pot colecta cirese, care se transformă în bani redirectionaţi automat către organizaţia respectivă. În momentul de faţă sunt disponibili peste 100.000 dolari, bani proveniţi de la companiile implicate în proiect, precum şi din fondurile dezvoltatorului.

    Mecanismul aplicaţiei presupune ca utilizatorul să îşi aleagă cauza pe care o susţine şi apoi să înceapă să dea Vouch,  actiune similară ”Check-in-ului”. Cireşele colectate la fiecare Vouch reprezintă moneda aplicaţiei, care se transformă ulterior în bani, paritatea fiind de 1 dolar la 10.000 cireşe.

    În general, utilizatorul colectează între 100 şi  5000 de cireşe la un singur Vouch, însă există companii care pot dona mai mult atunci când oamenii vizitează locaţiile lor. Utilizatorul are libertatea de a schimba cauza oricând, astfel că poate susţine mai multe organizaţii pe parcursul utilizării aplicaţiei.
    Aplicaţia a fost dezvoltată de Voucherry, o companie înfiinţată în SUA cu o experientă de peste 20 de ani în Cause Marketing. Noul concept pe care Voucherry îl propune este CSR-ul interactiv, o nouă formă de responsabilitate socială care implică în primul rând consumatorii în susţinerea organizaţiilor care servesc comunitatea. Astfel, companiile donează doar în momentul în care consumatorii interactionează cu ele, ceea ce înseamnă că fiecare utilizator este conştient de efortul companiei şi îl răsplăteşte cu vizite în locaţiile acesteia , iar cauzele primesc şansa de a obţine mai mulţi bani pentru proiectele desfăşurate, în funcţie de cât de puternică e legătura cu susţinătorii.
     

  • Suprataxarea bogaţilor, soluţia statelor în faţa crizei economice

    Mai multe ţări din întreaga lume continuă să creeze noi praguri valorice pentru cotele de impozit pe venit aplicabile pentru persoanele cu venituri foarte mari sau să introducă noi taxe temporare, ca răspuns la preocupările privind deficitul bugetar guvernamental, arată un comunicat transmis de compania de consultanţă fiscală KPMG International. Conform KPMG, cota medie de impozit pe venit la nivel mondial a crescut din nou, în acest an, cu 0,3% – marcând al doilea an consecutiv de creştere. 2013 marchează, de asemenea, al doilea cel mai mare număr de creşteri ale cotei de impozit (în 9 ţări), începând din 2003, de când KPMG colectează date pentru acest studiu.“Vizarea persoanelor cu venituri mari reprezintă pentru guverne o modalitate de a obţine venituri suplimentare şi de a arăta contribuabililor că se iau măsuri corecte şi necesare pentru binele ţării lor”, spune René Philips, Directorul Global al departamentului International Executive Services din cadrul KPMG.

    Un bun exemplu de creştere a impozitelor temporare pentru bogaţi este India: pentru anul fiscal 2013/14, India a impus o taxă suplimentară de 10% din impozitul plătit de persoanele fizice cu un venit anual peste 10 millioane de rupii indiene. De asemenea, Republica Cehă a aplicat un impozit temporar de 7%, numit “suprataxă de solidaritate” pentru veniturile de peste 1.242.432 coroane cehe. Japonia şi-a majorat cea mai ridicată cotă de impozitare cu 0,84 puncte procentuale, ca urmare a introducerii unei “Suprataxe Speciale de Reconstrucţie”, pe care guvernul japonez a introdus-o pentru a ajuta la finanţarea costurilor de reconstrucţie după marele cutremur din estul Japoniei, din 2011.

    O acţiune de reducere a cotei de impozitare a avut loc în Letonia, unde cota unică de impozitare a fost scăzută cu 1 punct procentual, ca parte a unei acţiuni eşalonate de reducere a cotei, de la 25% la 20%, până în 2015. Grecia a redus cota maximă cu 3 puncte procentuale (de la 45% la 42%).Totuşi, deşi în Grecia cota cea mai ridicată a cunoscut o  scădere, schimbarea a fost parte a unor măsuri  mai ample de restructurare a tuturor pragurilor valorice pentru aplicarea cotelor de impozitare progresive. Aceste modificări au condus la creşterea cotelor de impozitare pentru nivelurile mici şi mijlocii de venit, astfel încât cotele de impozitare au crescut de fapt pentru toate persoanele fizice cu venituri anuale sub 220.000 euro (în ciuda scăderii cotei maxime).

    Cea mai notabilă scădere a avut loc în Marea Britanie, unde cea mai mare cotă a fost redusă de la 50% la 45% începând cu 6 aprilie 2013. Pe parcursul celor trei ani de funcţionare, cota de 50% aplicată în Marea Britanie a fost foarte criticată pe seama faptului că determina persoanele cu venituri ridicate să plece în străinătate şi acţiona ca un factor de descurajare a spiritului antreprenorial.

    Critici similare au fost aduse foarte mediatizatei categorii de impozitare de 75% (pentru persoanele cu venituri de peste 1 milion de euro), categorie propusă de preşedintele francez François Hollande, cu mai mult de un an în urmă. În decembrie 2012, consiliul constituţional al Franţei a hotărât că impozitul de 75% este neconstituţional, însă este încă neclar dacă Franţa va mai introduce un impozit pentru cei “super bogaţi” sub o altă formă.

    “Francezii au fost în mod tradiţional toleranţi cu privire la impozitele şi contribuţiile sociale mari, considerându-le preţul pe care trebuie să îl plătească pentru servicii publice de calitate şi beneficii sociale. Mai mult decât atât, opinia publică a fost în general dezaprobatoare faţă de persoanele bogate care au părăsit Franţa pentru a scăpa de cota propusă de 75%. Va fi interesant de văzut cum va fi tratată problema impozitării în viitoarele campanii electorale atât locale, cât şi europene”, spune  Mădălina Racoviţan, Partener în cadrul KPMG în România şi coordonatorul departamentului People Services.

    În ce priveşte România, Mădălina Racoviţan spune că impozitarea de 16% pare a fi una competitivă, ”însă pentru a înţelege costurile reale ale ocupării forţei de muncă, contribuţiile sociale trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare. Acestea sunt destul de ridicate în România, după cum au arătat studiile comparative la nivel mondial realizate de KPMG, în timp ce beneficiile pe care le aduc sunt reduse. Plafonarea contribuţiilor sociale la de cinci ori salariul mediu reprezintă un aspect pozitiv, cu toate că are aplicabilitate restrânsă. Guvernul ar trebui să analizeze cu atenţie reducerea contribuţiilor sociale, sau cel puţin plafonarea lor la niveluri rezonabile, pentru a încuraja ocuparea forţei de muncă şi stimularea creşterii economice. Guvernul a declarat public în acest an că se urmăreşte o reducere a contribuţiilor sociale pentru anul viitor. Cu toate acestea, rămâne de văzut care vor fi măsurile concrete ce vor fi luate în perioada următoare”.

     

  • Anunţul făcut în premieră de Cora: cum vrea să ameninţe supremaţia Carrefour

    “Ne uităm la viitor cu multă încredere pentru că avem în plan şi alte suprize. Următorul proiect pe care îl pregătim de lansare în perioada următoare este coraDrive pentru a veni în întâmpinarea clienţilor online”, a declarat Philippe Lejeune, directorul general al Cora România.

    Compania are 12 hipermarketuri în centre comerciale proprii şi în spaţii închiriate şi 5.000 de angajaţi. Dintre aceştia, 200 fac parte din echipa care a participat la deschiderea cora Pantelimon, primul magazin al societăţii.Dintre cele 12 magazine pe care le are cora în România, patru sunt la Bucureşti şi opt în provincie, la Constanţa, Ploieşti, Cluj-Napoca, Baia Mare, Arad, Drobeta Turnu Severin şi Bacău. 

    Carrefour a lansat în luna iulie în România un site de cumpărături online cu livrare la domiciliu pe partea de produse alimentare şi de larg consum, primul magazin de acest fel. Lansarea Carrefour Online a impulsionat puternic comerţul electronic din România. Vânzările în domeniul retailului online au crescut cu 141% în perioada ianuarie-iulie 2013 faţă de acelaşi interval al anului trecut, potrivit PayU.

  • Noul Sprinter vine în România cu preţuri de la 27.500 de euro. Mercedes-Benz vrea vânzări cu patru cifre pe piaţa locală

    “Observăm că rezultatele vânzărilor din România vor fluctua şi în 2014 în funcţie de evoluţia economiei şi de felul în care aceasta se reflecta în afacerile locale”, a declarat Boris Bilich, noul CEO al Mercedes-Benz România.

    Datorită modelului Sprinter, Mercedes-Benz este lider de piaţă la categoria autoutilitare medii şi mari din Europa (UE 24), cu o cotă de piaţă de 18,1% în 2012. În 2012, vânzările au crescut până la 19%, formând un total de 21.500 unităţi. În jur de 150.000 de unităţi Sprinter sunt construite în prezent, în fiecare an. 

    “Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans. Citeşte aici povestea Sprinter, cel mai vândul model al Mercedes-Benz în lume.

    Cele mai importante pieţe pentru Mercedes-Benz Vans sunt în Europa, furnizând aproximativ 60% din totalul vânzărilor.

  • Apple va lansa curand produsul despre care Steve Jobs a vorbit chiar inainte sa moara

    Cu putin timp inainte sa moara, Steve Jobs ii marturisea celui care ii scria biografia ca “a prins in sfarsit ideea” despre cum sa construiasca un televizor cu o interfata simpla, care sa se sincronizeze wireless cu continutul altor device-uri Apple. Iar Tim Cook spunea la randul sau in luna mai ca TV-ul este o zona pe care compania “se concentreaza intens”, dorind sa construiasca si alte produse care sa se ridice la succesul Mac-urilor, iPhone-urilor si ipad-urilor.

    Compania americana ia in acesta perioada ultimele decizii privind specificatiile tehnice ale produselor, iar televizoarele Apple vor avea probabil un design fara rama (marimea televizorului va coincide aproximativ cu marimea ecranului), a declarat Masahiko Ishino, analist la Advanced Research, refuzand sa precizeze sursa informatiilor. Reprezentantii Apple din Japonia nu au raspuns intrebarilor transmise de Bloomberg. Ishino sustine ca printre furnizorii de ecrane si piese pentru televizoarele Apple s-ar putea numara LG Display, Samsung Electronics si compania americana Corning, specializata in productia de sticla rezistenta. 

    Cititi mai multe pe incont.ro