BusinessMagazin

Blog

  • Mai aveţi zile de concediu din 2024? Vedeţi aici când se poate recupera concediul de odihnă pe care nu l-aţi luat anul acesta

    Discuţiile legate de ceea ce se întâmplă cu concediile de odihnă apar întotdeauna în rândul angajaţilor mai ales la sfârşitul anului când aceştia constată că nu şi-au efectuat toate zilele de concediu disponibile pentru anul anterior.
     
    Angajaţii care nu şi-au luat cele 20 de zile legale minime de concediu de odihnă în 2024 pot solicita angajatorului să le acorde până la jumătatea anului 2026.
     
    Ce prevede Codul muncii pentru angajaţi, în ceea ce priveşte concediile de odihnă:
     
    Art. 144. Intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă
    (1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor.
    (2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.
     
    Art. 146. Efectuarea si compensarea concediului de odihnă
    (1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
    (2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat într-o perioada de 18 luni începând cu anul următor celui in care s-a născut dreptul la concediul de odihna anual.
    (3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul încetării contractului individual de munca.
     
    Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu neefectuate în anul 2024 se pot lua până la data de 30 iunie 2026.
     

  • Meteorologii au anunţat cum va fi vremea de sărbători şi în primele zile ale anului 2025

    Meteorologii au anunţat cum va fi vremea de sărbători şi în primele două săptămâni ale anului 2025 în România. Potrivit acestora, temperaturile vor fi diferite de la o regiune la altă. De asemenea, vor fi precipitaţii în mai multe zone ale ţării.

    Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă că în săptămâna 16-23 decembrie, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile nord-estice. Regimul pluviometric va fi excedentar în nordul Carpaţilor Orientali şi în zona Munţilor Apuseni, dar şi deficitar în regiunile sudice şi sud-estice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

    În săptămâna 23- 30 decembrie, temperaturile medii vor fi uşor mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă în zonele montane, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Cantităţile de precipitaţii vor fi uşor excedentare în regiunile extracarpatice, dar mai ales în extremitatea de sud şi de sud-est a teritoriului, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

    În săptămâna 30 decembrie – 6 ianuarie, temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi în general apropiat de cel normal, în majoritatea regiunilor.

    În săptămâna 6-13 ianuarie, mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, au precizat meteorologii

     

  • Ce înseamnă spaţiul Schengen, câte state acoperă, câţi oameni şi pe ce suprafaţă

    Spaţiul Schengen include 27 de state, dintre care 23 sunt membre ale UE, şi acoperă aproape 420 de milioane de oameni pe o suprafaţă de 4 milioane kilometri pătraţi. Printre principalele beneficii ale acestui sistem se numără creşterea mobilităţii şi reducerea timpului petrecut în formalităţi la graniţe, dar şi o mai bună coordonare în combaterea criminalităţii transfrontaliere. 

    Radu Dinescu, secretar general, UNTRR

    Înseamnă un potenţial uriaş de dezvoltare pentru industria transporturilor, dar rămâne să vedem dacă va şi materializa de către decidenţii politici şi autorităţile din România. Cât timp toate celelalte activităţi de control se menţin, pentru camioane nu înseamnă foarte mult. Pentru persoane fizice, da. Vehiculele comerciale sunt supuse mai multor activităţi: cântărire, măsurare; dacă toate acestea se menţin acolo, beneficiul este numai că nu se mai prezintă actul de identitate.

    Radu Ciobanu, profesor ASE

    Din punctul meu de vedere, aderarea la Schengen este un lucru pozitiv, pentru că stimulează distribuţia dinspre România în centrul şi vestul Europei. Aceasta ar putea atrage investiţii mai mari, deoarece aderarea la Schengen înseamnă rapiditate. În era de astăzi, un produs comercializat astăzi ar fi de preferat să ajungă ieri. Putem să dinamizăm exporturile şi să atragem investiţii.

    Cristian Păun, profesor ASE

    În primul rând, măsura vizează libera circulaţie a persoanelor. Colateral, prin faptul că se elimină graniţele vamale dintre noi şi celelalte ţări, se uşurează şi controlul vamal la frontieră. Tot ce înseamnă camioane va trece mai uşor de această frontieră şi va circula mai rapid. În felul acesta, va fi mai uşor pentru tot ce înseamnă trafic între graniţe. Din punctul de vedere al exporturilor, nu depinde neapărat de această situaţie, dar ajută. Capacitatea de export a ţării depinde de dotarea echipamentului, acces la finanţare, inovare. România rămâne o ţară cu probleme de competitivitate foarte mari, pe care nu le rezolvă Schengen.

    Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM)

    Industria auto va câştiga la competitivitate prin faptul că se vor reduce costurile cu transporturile şi logistica atât pe fluxul de intrare (aprovizionare cu componente) cât şi pe fluxul de ieşire (livrare autoturisme). Companiile au fost nevoite să investească în stocuri tampon pentru a asigura fluxul de producţie pentru o perioadă mai lungă, din cauza incertitudinilor cu sosirea transporturilor de componente.

    Cristian Dolofan, CEO al Dolo Trans Olimp

    Eliminarea barierelor vamale între România şi statele Schengen reduce semnificativ timpii de tranzit, ceea ce înseamnă livrări mai rapide şi optimizarea rutelor. Acest aspect este esenţial pentru noi, transportatorii, deoarece creşte eficienţa operaţională şi reduce costurile asociate cu aşteptările la frontieră.

    Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45

    Dispariţia cozilor din vămi este un mare avantaj, mă aştept la creşterea numărului de turişti români care vor merge în Bulgaria şi Grecia cu maşina dar şi la o creştere a numărului de străini care vor  veni în România pe cale terestră.  Cel mai important însă este faptul că intrarea în Schengen terestru dă un mesaj pozitiv legat de România.

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    E greu de spus dacă adânceşte sau nu deficitul comercial. Uşurează un efort mare şi administrativ, dar duce foarte mult costurile de tranzit pentru transportatori. Sigur că dacă eşti un producător mare din România care face export şi pentru care orice sută de euro în plus la costuri contează, faptul că aceste costuri se reduc este un factor în plus pentru investiţii. Este o veste foarte bună. Nu numai că este o veste bună în sine, dar reduce costurile într-o eră în care reducerea acestor costuri este foarte importantă.

    Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR)

    În mod clar este un lucru bun pentru România, care trebuia să se întâmple mai de mult. Este clar că vor fi lucruri bune pentru transportatori. Cei cu care m-am întâlnit erau toţi optimişti şi fericiţi că s-a întâmplat în sfârşit. Mai sunt reglementările naţionale, cum ar fi e-transport, care a fost nevoie să fie retras. Aş fi foarte atent apropo de lecţiile astea, că obţinem pe de-o parte victorii gen Schengen, dar pe de altă parte ne subminăm. În rest, şi pentru portul Constanţa va fi un lucru bun şi pentru toată zona aferentă. Există o teamă cu forţa de muncă străină, dacă vor pleca, lăsând locuri de muncă descoperite.

  • Adrian Sârbu: Ştii că Iohannis şi noua Democrativă n-au de gând să plece. Au câştigat alegerile chiar dacă le-au pierdut. Până când o să-i scoţi din post. Fiecare Crăciun cu Ignatul lui!

    Ai arătat că ŞTII PE CE LUME TRĂIEŞTI!

    Le-ai dat-o în vot pe 24 şi 1.

    1 Decembrie, când te-ai redeşteptat.

    Şi ai divorţat.

    Pentru că te-au înşelat!

    Ei n-au înţeles.

    Au aruncat alegerile moarte în Curtea Bisericii Constituţionale.

    Te-au luat de prost uitând cât de mulţi eşti.

    Şi de supărat.

    Doar e Decembrie.

    Şi ştii,

    Ştii pe ce lume vrei să trăieşti,

    Ştii că Iohannis şi noua Democrativă n-au de gând să plece,

    Ştii că de alegeri nu le arde în Postul Crăciunului.

    Că doar d-aia Posteşti, să te abţii de alegeri până în Postul Paştelui.

     Paştele cailor şi al fraierilor.

    Doar eşti în ţara lor.

    Au câştigat alegerile deşi le-au pierdut.

    Cu noua lor Democrativă la Putere.

    Vei alege Preşedinte când vor EI şi pe cine vor EI.

    Pentru că aşa cred EI!

    Încă n-au înţeles că te-au pierdut.

    Definitiv.

    Continuă să te ia de prost.

    Până când o să-i scoţi din post!

    Fiecare Crăciun cu Ignatul lui.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 6. Adrian Mihai, CEO şi cofondator FAN Courier

    Adrian Mihai are deja o poveste  bine cunoscută în mediul de afaceri românesc – în 1998 a pus bazele companiei FAN Courier alături de fratele său, Neculai Mihai, şi de prietenul lor, Felix Pătrăşcanu, pornind la drum cu un apartament de două camere, nişte Dacii şi 200 de milioane de lei vechi. În prezent, schimbă două pălării când vine vorba de FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, un business cu venituri de peste 1,1 miliarde de lei:  pe cea de acţionar şi pe cea de CEO.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Nu crede că ştii totul, tot timpul ai de învăţat şi tot timpul ai de trecut peste anumite obstacole şi ai nevoie să te pregăteşti pentru acestea. Cred că acestea sunt calităţi esenţiale pentru orice manager, nu neapărat pentru un CEO.

  • Consiliul Local al Sectorului 4 adoptă taxa de 540 de lei/an pentru proprietarii de maşini care nu au loc de parcare. Intră în vigoare de la 1 ianuarie

    Consiliul Local al Sectorului 4 a adoptat „taxa de dezvoltare urbană” de 540 lei pe an pentru proprietarii de autovehicule care nu dispun de un loc de parcare.

    Proiectul de lege a fost adoptat cu 16 voturi „pentru” (PSD, PNL şi PMP), 9 „contra” (USR, REPER şi AUR) şi o abţinere.
    Primăria susţine că taxa are rolul de a descuraja achiziţia de noi autovehicule în rândul celor care nu au locuri de parcare, contribuind astfel la reducerea aglomeraţiei şi a poluării.

    Consiliul Local al Sectorului 4 din Bucureşti a adoptat „taxa de dezvoltare urbană” de 540 lei pe an pentru proprietarii de autovehicule care nu dispun de un loc de parcare. Măsura va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2025.

    Proiectul a fost votat cu 16 voturi „pentru” şi 9 „împotrivă”. Iniţiativa a fost susţinută de partidele PSD, PNL şi PMP, în timp ce USR, REPER şi AUR s-au opus. Proiectul a fost iniţiat de Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluţă.

    Primăria susţine că taxa are rolul de a descuraja achiziţia de noi autovehicule în rândul celor care nu au locuri de parcare, contribuind astfel la reducerea aglomeraţiei şi a poluării.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • În încercarea de a revigora economia europeană, care se îndreaptă spre recesiune, Banca Centrală Europeană a redus pentru a patra oara consecutiv dobânda la euro, ajungand la 3%

    Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor cu un sfert de punct, până la 3 %, atenuându-şi limbajul moderat şi avertizând că creşterea economică va fi mai slabă decât prevăzuse anterior.
     
    Reducerea BCE – a patra reducere a costurilor de împrumut din iunie – duce rata de referinţă a depozitelor băncii centrale la cel mai scăzut nivel din martie 2023.
     
    Decizia a fost luată în contextul în care BCE a avertizat că economia zonei euro va creşte cu doar 1,1% în 2025, în scădere faţă de estimarea sa din septembrie, de 1,3%.
     
    BCE a renunţat la angajamentul său de a „menţine ratele de politică suficient de restrictive atât timp cât este necesar” pentru a reduce inflaţia în conformitate cu obiectivul său de 2 %. În schimb, aceasta a subliniat că „efectele politicii monetare restrictive” se vor „estompa treptat” în timp.

     

    Banca Centrală Europeană urmează să reducă ratele dobânzilor pentru a patra oară în acest an, relaxând constrângerile asupra economiei în dificultate din regiune, în timp ce inflaţia se menţine în jur de 2%, potrivit Bloomberg.

    Toţi analiştii intervievaţi de Bloomberg, cu excepţia unuia singur, preconizează o nouă reducere cu un sfert de punct a ratei depozitelor joi, până la 3%. Doar JPMorgan Chase vede o mişcare mai mare, de jumătate de punct, argumentând că datele recente indică o creştere şi o inflaţie mai slabe.

    Oficialii sunt cu siguranţă îngrijoraţi de traiectoria economică, unii dintre ei fiind îngrijoraţi de faptul că încetinirea persistentă ar putea trage inflaţia sub ţintă. De asemenea, aceştia se confruntă cu colapsul guvernelor din Germania şi Franţa şi încearcă să evalueze modul în care agenda economică a lui Donald Trump va afecta nu numai Europa, ci şi Rezerva Federală.

    Dar, în acest context, există o preferinţă pentru reducerea treptată a costurilor de împrumut. Proiecţiile trimestriale recente, care vor semnala probabil o slăbire a creşterii preţurilor şi a produsului intern brut în 2025, vor contribui la modelarea traiectoriei acestora în lunile următoare.

    BCE îşi va anunţa decizia la ora 14:15 la Frankfurt. Preşedintele Christine Lagarde va susţine o conferinţă de presă 30 de minute mai târziu.

    Atunci când BCE a amânat a treia reducere a ratei dobânzii pentru luna octombrie, situaţia economică părea atât de sumbră încât oficialii au dezbătut dacă ar trebui să continue cu o mişcare de 50 de puncte de bază pentru a evita rămânerea în urmă.

    Această discuţie s-a stins în cele din urmă, deoarece PIB-ul a fost mai puternic decât se anticipa în trimestrul al treilea. Doar o mână de factori de decizie au cerut ca o reducere importantă să rămână pe masă în decembrie.

    Investitorii au încetat să mai evalueze riscul unei astfel de măsuri, deşi consideră că este o posibilitate pentru una dintre următoarele reuniuni. Economiştii se aşteaptă la scăderi consecutive cu un sfert de punct până când rata depozitelor ajunge la 2%.

    În condiţiile în care chiar şi şoimii sunt de acord că reducerea de joi nu va fi ultima, BCE ar putea modifica limbajul din declaraţia sa de politică monetară – în special partea care spune în prezent că va „menţine ratele de politică monetară suficient de restrictive atât timp cât este necesar”. Totuşi, BCE va dori să rămână flexibilă şi este puţin probabil să se îndepărteze de abordarea sa „şedinţă cu şedinţă”.

    De asemenea, factorii de decizie au început să privească mai departe, stabilind poziţii cu privire la posibilitatea ca ratele să scadă sub nivelul neutru – un prag teoretic care nu restricţionează şi nici nu stimulează economia şi care, în general, este considerat a fi de aproximativ 2%. 

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele brandurilor KFC şi Pizza Hut în România?

    Circa 80% din materia primă folosită de Sphera Franchise Group, administratorul KFC şi Pizza Hut în România, provine de la furnizori locali. Grupul  a investit 500 milioane lei în cei 30 de ani de prezentă pe piata locală.

    Sphera Franchise Group, administratorul KFC şi Pizza Hut în România, a derulat investitii de 500 milioane lei în dezvoltarea retelelor de restaurante în cei 30 de ani de prezentă în România, perioadă în care contributiile la bugetul de stat s-au ridicat la peste 1,2 miliarde lei, a anuntat grupul.

    „Începând cu primul restaurant Pizza Hut, deschis în 1994, am creat experienţe unice, bazate pe know-how internaţional cuplat cu înţelegerea şi adaptarea la preferinţele şi comportamentul consumatorilor. Aşa am ajuns în poziţa de lider al sectorului food service”, spune Călin Ionescu, CEO, Sphera Franchise Group.

    Lunar, restaurantele Sphera din România servesc peste 4 milioane de consumatori. În fiecare lună, pentru prepararea produselor sunt folosite, în medie, aproximativ 625 tone de carne de pui în restaurantele KFC, 75 tone de legume şi peste 225 tone de făină. În KFC se vând aproape 1,5 milioane de sosuri cu usturoi lunar, în timp ce, în restaurantele Taco Bell, consumul lunar de sos Nacho Cheese ajunge la aproximativ 7 tone.

    Aproximativ 80% din materia primă folosită în restaurante provine de la furnizori locali, iar 80% din bugetul total de achiziţii pentru operaţiunile din România şi Republica Moldova este direcţionat către furnizorii locali.

    Grupul Sphera are peste 5.000 de angajaţi.

    Primul restaurant din portofoliul Grupului Sphera este Pizza Hut Dorobanţi, deschis în 1994. În 1997, Grupul a introdus brandul KFC în România, iar în 2008 Sphera a intrat pe piata din Chişinău, cu o unitate KFC. Expansiunea a continuat cu Italia, în 2017 şi tot atunci portofoliul s-a extins cu brandul Taco Bell.

    În noiembrie 2017, Grupul Sphera s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile sale intrând în componenţa principalului indice, BET.

    În octombrie 2024, au fost achiziţionate drepturile de franciză pentru Cioccolatitaliani, un brand premium de produse pe bază de ciocolată.

    În prezent, Grupul Sphera deţine 173 de restaurante în 3 ţări: 107 KFC în România, 3 în Moldova şi 18 în Italia; 28 de unităţi şi o subfranciză Pizza Hut şi 16 Taco Bell în România.

     

  • Iulian Anghel, ZF: România pe care nu o cunosc

    Îmi place Tania Turtureanu. Vocea ei minunată mă inspăimântă. Dar ştiu cine e, măcar. O ascult în maşină şi mă linişteşte. Doar ca posturile astea de radio nu spun doar de frumuseţea Taniei. Spun şi despre nişte oameni, oameni pe care eu nu-i cunosc. Şi mă întreb: cine sunt ei?

    În vara care a trecut, stateam în parcul de lângă noi, într-o noapte caldă. Trei copii mici cât o pungă de ciocolată căutau prin coşurile de gunoi după sticle de plastic, alea de cinci bani când le duci la magazin, la reciclare. Ma uitam la o fetiţă de trei-patri ani, desculţă, cautând prin gunoaie, cu frumuseţea desăvârşită a unei fetiţe de patru-cinci ani. Doamne, ce-i cu copiii ăştia?

    Ma trezesc mai de dimineaţă ca de obicei, de la o vreme. Femeia de serviciu sorta gunoaiele. Ea şi cu fiul ei, probabil. Sticle aruncate, cutii de cola, de pepsi, cinci bani bucata. La cinci dimineaţa, când nici ciorile din Cişmigiu nu se dau jos de pe craca lor.

    Scriu de ani de zile despre România care evoluează nemaipomenit. PIB-ul creşte fantastic, suntem chipeşi ca Făt-Frumos. Sunt într-o maşină închiriată şi o ascult pe Tania pentru că-mi placea vocea ei minunată. Acasă mi-am luat cântar pentru că medicul meu de familie mi-a zis că, dacă mă mai îngraş zece kile, ca un purcel, sunt pa! Îmi ştiu vecinii, îi ajut, ei mă ajută.

    Şi, deodată, 35% din ăia de lângă mine votează cu Zelea Codreanu.

    Cine sunt aceşti oameni care aleg extrema dreapta? Unde i-am pierdut? Unde i-am uitat? Aceşti oameni sunt dintr-ai mei. Unde  sunt creşterile de 40% ale pensiilor, doar în anul ăsta? Unde sunt salariile dublate în sistemul public? Nu cumva suntem orbi, vâzind bine cu cei doi ochi? Cum nimeni nu a văzut această nemulţumire, cumplită? Unde este România pe care nimeni nu o cunoaşte?  Cine este ea? O ascult pe Tania pentru că-mi place vocea ei, îmi plac versurile ei. Dar ştiu cine e. Deschid geamul maşinii şi nu mai ştiu nimic.

    “Ba eşti sus, ba la pâmânt ca o minge de volei/Ce vrei?” Ascult înmărmurit versurile pe care le credeam comune şi care sunt comune, până la urmă. Şi mintea mă duce la o altă cultură, la mii de ani distanţă de cultura pop. Şi spune apostolul Pavel, citez din memoria mea şubredă: Tu care-i înveţi pe alţii, pe tine nu te înveţi?

  • Creşterea dolarului zguduie din temelii pieţele emergente: Monedele suferă cea mai mare depreciere din ultimii doi ani

    Creşterea dolarului american, alături de o „confluenţă de veşti negative”, a declanşat cea mai amplă vânzare de valute pe pieţele emergente de la începutul campaniei agresive de majorare a ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, iniţiată în urmă cu doi ani, scrie FT.

    Indicele JPMorgan, care urmăreşte performanţa monedelor din pieţele emergente, a scăzut cu peste 5% în ultimele două luni şi jumătate, fiind pe cale să înregistreze cel mai mare declin trimestrial din septembrie 2022.

    Această scădere este una extinsă, afectând cel puţin 23 de monede monitorizate de Bloomberg, care s-au depreciat faţă de dolar în acest trimestru.

    Dolarul american a înregistrat o ascensiune semnificativă începând cu sfârşitul lunii septembrie, susţinut de aşteptările pieţei că viitorul preşedinte al SUA, Donald Trump, va adopta măsuri comerciale protecţioniste şi va relaxa politica fiscală imediat după preluarea mandatului.

    „Dolarul este în centrul atenţiei, fiind principalul factor care contribuie la slăbirea monedelor de pe pieţele emergente”, a explicat Paul McNamara, manager principal pentru obligaţiuni şi valute emergente la firma de investiţii GAM.

    Luna trecută, Donald Trump a anunţat planul de a impune taxe de 25% pe toate importurile din Mexic şi Canada, precum şi o taxă suplimentară de 10% asupra produselor din China. Ca urmare, peso-ul mexican a scăzut cu 2,1% în acest trimestru, iar renminbi-ul chinezesc a pierdut 3,7%.

    La nivel global, randul sud-african, considerat un indicator al sentimentului pieţelor emergente datorită lichidităţii sale, a scăzut cu aproximativ 2,4% de la sfârşitul lunii septembrie.

    Chiar şi atunci când se ţine cont de randamentele obţinute din deţinerea activelor denominate în monede locale, doar valutele unor ţări considerate foarte riscante, precum Turcia şi Argentina, au generat câştiguri pentru investitori în acest trimestru.

    Amploarea acestei vânzări de după alegeri a afectat şi „carry trades” – strategii prin care investitorii se împrumută în monede cu dobânzi scăzute, precum dolarul sau yenul, pentru a cumpăra monede cu dobânzi mai mari de pe pieţele emergente.

    Potrivit Citi, un coş de „carry trades” populare pentru monedele europene a oferit un randament de doar 1,5% în acest an, în linie cu media ultimilor 10 ani, dar mult sub randamentul de 7,5% înregistrat în 2023.

    Monedele statelor membre ale Uniunii Europene nu au mai experimentat un declin trimestrial de o asemenea amploare din 2022, când Rezerva Federală a adoptat măsuri stricte pentru a contracara inflaţia. Pe măsură ce ratele dobânzilor din SUA au crescut, diferenţa tot mai mare faţă de ratele din UE a amplificat presiunea asupra monedelor europene.

    Scăderea recentă face ca indicele JPMorgan al monedelor din pieţele emergente să înregistreze al şaptelea declin anual consecutiv.