BusinessMagazin

Blog

  • Se impozitează darul de nuntă sau botez? ANAF a dat răspunsul pentru toţi românii

    Sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă sau de botez nu sunt venituri impozabile, nefiind supuse obligaţiei declarării, precizează luni ANAF.

    „În cadrul fiecărei categorii de venituri, sunt prevăzute obligaţiile declarative ale veniturilor impozabile. Astfel, cum este prevăzut la art. 64, cota de impozit de 10% se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie, făcând excepţie cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul IV. Totodată, la art. 62 din acelaşi act normativ, sunt enumerate veniturile care sunt neimpozabile, în cazul cărora nu există obligaţia declarativă din partea contribuabilului. La lit. p) sunt prevăzute sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur de investiţii, primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez sunt venituri neimpozabile”, potrivit ANAF.

    Conform comunicatului, potrivit prevederilor art. 117 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat potrivit Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

    „Astfel, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, astfel cum sunt prevăzute la art. 61 şi 62. În concluzie, sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez nu sunt venituri impozabile, nefiind supuse obligaţiei declarării”, precizează ANAF.

  • Se impozitează darul de nuntă sau botez? ANAF a dat răspunsul pentru toţi românii

    Sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă sau de botez nu sunt venituri impozabile, nefiind supuse obligaţiei declarării, precizează luni ANAF.

    „În cadrul fiecărei categorii de venituri, sunt prevăzute obligaţiile declarative ale veniturilor impozabile. Astfel, cum este prevăzut la art. 64, cota de impozit de 10% se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie, făcând excepţie cotele de impozit prevăzute expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul IV. Totodată, la art. 62 din acelaşi act normativ, sunt enumerate veniturile care sunt neimpozabile, în cazul cărora nu există obligaţia declarativă din partea contribuabilului. La lit. p) sunt prevăzute sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur de investiţii, primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez sunt venituri neimpozabile”, potrivit ANAF.

    Conform comunicatului, potrivit prevederilor art. 117 din acelaşi act normativ, astfel cum a fost modificat potrivit Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

    „Astfel, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, astfel cum sunt prevăzute la art. 61 şi 62. În concluzie, sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez nu sunt venituri impozabile, nefiind supuse obligaţiei declarării”, precizează ANAF.

  • Cucşa: Pentru favorizarea lui Coldea, Predoiu trebuie să fie înlăturat urgent din funcţie

    Pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea, ministrul de interne Cătălin Predoiu trebuie să fie înlăturat urgent din funcţie, spune Marian Cucşa, preşedinte Partidul Republican.

    „Ministerul de Interne aplica un tratament preferential pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea şi pentru a-l proteja pe acesta în faţa mass-media! Florian Coldea a fost singurul personaj din spaţiul public românesc pentru care Ministerul de Interne a adus zeci de jandarmi pentru a-l apăra la ieşirea de la DNA de întrebările presei şi ale românilor. Este evident că ministrul Predoiu, părintele spiritual al binomului SRI-DNA, îl ajută acum pe vechiul său prieten, Florian Coldea, de a nu fi deranjat cumva la controlul judiciar. Nu am mai văzut până acum această opţiune a unui inculpat de a semna cât vrea el controlul judiciar. Dar, din nou, vorbim de Coldea, cel care i-a avut la degetul mic pe toţi politrucii din fruntea Guvernului, a coaliţiei PSD-PNL, dar şi a USR-ului care azi se comportă asemenea unei fecioare”, declară Marian Cucşa.

    El afirmă că ministrul de Interne are de dat câteva explicaţii în faţa românilor.

    „1) De câte ori ai vorbit în ultimele zile cu Florian Coldea? 2) Mai primeşti ordine de la Florian Coldea? 3) Ai primit ordin de la Coldea şi gaşca lui să îl ajuţi pe Iulian Dumitrescu? Sunt întrebări la care Cătălin Predoiu trebuie să răspundă, iar
    ulterior, având în vedere trecutul său tenebros şi legăturile lui cu statul paralel, trebuie demis de urgenţă de Marcel Ciolacu”, încheie Cucşa.

    Generalii Florian Coldea, Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăilă au fost puşi sub control judiciar pe cauţiune de 500.000 de lei.

  • Cucşa: Pentru favorizarea lui Coldea, Predoiu trebuie să fie înlăturat urgent din funcţie

    Pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea, ministrul de interne Cătălin Predoiu trebuie să fie înlăturat urgent din funcţie, spune Marian Cucşa, preşedinte Partidul Republican.

    „Ministerul de Interne aplica un tratament preferential pentru favorizarea inculpatului Florian Coldea şi pentru a-l proteja pe acesta în faţa mass-media! Florian Coldea a fost singurul personaj din spaţiul public românesc pentru care Ministerul de Interne a adus zeci de jandarmi pentru a-l apăra la ieşirea de la DNA de întrebările presei şi ale românilor. Este evident că ministrul Predoiu, părintele spiritual al binomului SRI-DNA, îl ajută acum pe vechiul său prieten, Florian Coldea, de a nu fi deranjat cumva la controlul judiciar. Nu am mai văzut până acum această opţiune a unui inculpat de a semna cât vrea el controlul judiciar. Dar, din nou, vorbim de Coldea, cel care i-a avut la degetul mic pe toţi politrucii din fruntea Guvernului, a coaliţiei PSD-PNL, dar şi a USR-ului care azi se comportă asemenea unei fecioare”, declară Marian Cucşa.

    El afirmă că ministrul de Interne are de dat câteva explicaţii în faţa românilor.

    „1) De câte ori ai vorbit în ultimele zile cu Florian Coldea? 2) Mai primeşti ordine de la Florian Coldea? 3) Ai primit ordin de la Coldea şi gaşca lui să îl ajuţi pe Iulian Dumitrescu? Sunt întrebări la care Cătălin Predoiu trebuie să răspundă, iar
    ulterior, având în vedere trecutul său tenebros şi legăturile lui cu statul paralel, trebuie demis de urgenţă de Marcel Ciolacu”, încheie Cucşa.

    Generalii Florian Coldea, Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăilă au fost puşi sub control judiciar pe cauţiune de 500.000 de lei.

  • Crăciunul se mută în iunie pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti: marile companii listate, precum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, distribuie luna aceasta dividende de 12,2 mld. lei. “Vine Moş Dividend”. Cum s-ar putea reflecta pe cotaţii

    Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Hidroelectrica (H2O), Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN) îşi remunerează luna aceasta acţionarii cu dividende de aproximativ 12,2 mld. lei din profiturile anului 2023, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, cotaţiile acestor companii ar putea fi sub presiune de cumpărare în contextul în care investitorii preferă să reinvestească dividendele primite în conturi, ceea ce s-ar putea reflecta în sens pozitiv pe cotaţii şi indici bursieri. Însă, spune un analist, o parte din dividende chiar ar putea fi păstrată de investitori dat fiind istoricul foarte bun de listări de anul acesta şi care ar putea continua. În acest context, se anticipează o creştere a lichidităţii pe piaţa de capital, având în vedere sumele semnificative distribuite

    “La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne pregătim de Moş Dividend, care anul acesta aduce investitorilor peste 12,2 miliarde lei, mai mult de jumătate fiind acordate statului, bani necesari pentru încercarea de a îndeplini obiectivele bugetare”, spune Alexandru Dobre, director finanţe corporative la TradeVille.

    Pentru investitori, BVB ne răsfaţă cu dividende substanţiale, iar anul acesta nu diferă foarte mult.

    “Faptul că indicele BET este alcătuit din unele dintre cele mai profitabile companii din România contribuie la această dinamică. Istoric vorbind, dividendele alocate de către companii s-au întors în piaţă şi am asistat la un buying pressure pe parcursul lunii iunie. De exemplu, în 2023, indicele BET a săltat cu 4-5%. Totodată, o parte din dividende consider că ar putea fi păstrate de investitori pentru ofertele care urmează în piaţă, fie că vorbim de acţiuni sau de obligaţiuni. Se anunţă o vară agitată la BVB, care profită de tendinţele macroeconomice globale, iar acest lucru ar trebui să se vadă şi în evoluţia indicilor”.

    Cea mai mare repartizare de dividende în luna iunie vine de la Hidroelectrica: 6,3 mld. lei din care statul român – în calite de acţionar majoritar – primeşte 5 mld. lei. Compania va acorda investitorilor un dividende brut de 13,99 lei pe acţiune ceea ce la preţurile curente de tranzacţionare înseamnă un randament de 10,4%. Data plăţii este 28 iunie.

    Petrom distribuie pe 5 iunie dividende de 2,6 mld. lei, Banca Transilvania 1 mld. lei pe 26 iunie, Nuclearelectrica 1,1 mld. lei pe 21 iunie, BRD 817 mil. lei pe 6 iunie. Care este valoare sumelor distribuite, cât ia statul român în calitate de acţionar – acolo unde este cazul – şi când sunt aceste distribuiri, în tabelul care însoteşte acest material.

    “Piaţa românească este o piaţă, putem afirma că în mod tradiţional, a randamentelor înalte ale dividendelor. Anul curent confirmă această realitate. Pe măsură ce companiile au obţinut, în anul trecut, profituri în zona maximelor istorice, dividendele distribuite (în sumă fixă) se află tot în zona de top. În plus, Hidroelectrica va plăti pentru prima dată dividend, după momentul listării la BVB. Nu orice sumă, ci peste 6 miliarde lei, ceea ce practic dublează sumele distribuite sub formă de dividend de companiile componente ale indicelui BET. Cu siguranţă o bună parte din banii pe care îi vor primi acţionarii (în special cei de retail), se vor întoarce în piaţă. Asta şi pentru că istoricul recent de creşteri bursiere încurajează acest lucru. Plata dividendelor, concentrată în luna iunie, va substitui lipsa de informaţii noi financiare, specific verii, pentru a ţine interesul ridicat pentru piaţa locală. Probabil dividendele reinvestite în piaţă ar putea funcţiona ca un “amortizor” pentru posibile marcări de profit generate de aprecierile semnificative ale pieţei locale din ultima perioadă”, spune Alin Brendea, analist bursier Prime Transaction.

    Această lună este importantă pentru investitori, datorită valorii ridicate a dividendelor distribuite, reflectând performanţele financiare ale companiilor şi evualările acestora pe piaţă. Investitorii instituţionali şi de retail, alături de fondurile de pensii, vor beneficia de aceste plăţi, stimulând astfel lichiditatea şi dinamica pieţei de capital.

    “Investitorii de pe bursa noastră sunt foarte atenţi la dividendele distribuite de companii, evoluţia cotaţiilor acestora fiind puternic influenţată începând încă din primele luni ale anului de estimările de dividende. Interesul pentru acţiunile care distribuie dividende se menţine ridicat de obicei până la momentul datei de înregistrare pentru dividend, urmând ca după aceasta investitorii să fie din ce în ce mai atenţi la perspectivele pe care le are compania în anul curent”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor Investimental.

    Interesant este că motivaţia încasării dividendelor determină o parte dintre investitori să investească în acţiuni chiar dacă rezultatele aferente primului trimestru nu au fost la nivelul celor de anul trecut, iar cererea ridicată de acţiuni a condus în unele cazuri şi la creşterea preţului acestora.

    “Acesta a fost de exemplu situaţia Hidroelectrica, ale cărei dividende reprezintă peste 60% din valoarea totală a dividendelor companiilor din sectorul energetic şi în jur de 50% din dividendele totale distribuite de companiile de la BVB. Deşi atât profitul cât şi veniturile s-au situat pe o pantă descendentă în primul trimestru, preţul a crescut în prima parte a anului şi a avut tendinţa de creştere chiar şi după anunţarea rezultatelor financiare. Ulterior datei de înregistrare rămâne de văzut dacă interesul investitorilor se va mai păstra tot la fel de ridicat”.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    “Dintr-un alt punct de vedere însă, momentul plăţii dividendelor este un alt milestone important, deoarece o parte din dividende se vor reîntoarce în piaţă – este vorba de o parte din dividendele primite de investitorii de retail şi instituţionali. Aceasta creează o creştere a cererii pe termen scurt, ceea ce într-un context general pozitiv, conduce la o continuare a creşterii pieţei. Acesta poate fi scenariul şi anul acesta, în condiţiile în care valoarea totală a dividendelor plătite este mai mare ca în anii precedenţi. Singura necunoscută din tabloul general este evoluţia pieţelor externe, care într-un scenariu de corecţie poate impacta într-o anumită măsură şi percepţia investitorilor locali’, conchide Aldea.

     

  • Crăciunul se mută în iunie pentru investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti: marile companii listate, precum Hidroelectrica, Petrom, Banca Transilvania, distribuie luna aceasta dividende de 12,2 mld. lei. “Vine Moş Dividend”. Cum s-ar putea reflecta pe cotaţii

    Marile companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, precum Hidroelectrica (H2O), Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Nuclearelectrica (SNN) îşi remunerează luna aceasta acţionarii cu dividende de aproximativ 12,2 mld. lei din profiturile anului 2023, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, cotaţiile acestor companii ar putea fi sub presiune de cumpărare în contextul în care investitorii preferă să reinvestească dividendele primite în conturi, ceea ce s-ar putea reflecta în sens pozitiv pe cotaţii şi indici bursieri. Însă, spune un analist, o parte din dividende chiar ar putea fi păstrată de investitori dat fiind istoricul foarte bun de listări de anul acesta şi care ar putea continua. În acest context, se anticipează o creştere a lichidităţii pe piaţa de capital, având în vedere sumele semnificative distribuite

    “La Bursa de Valori Bucureşti (BVB) ne pregătim de Moş Dividend, care anul acesta aduce investitorilor peste 12,2 miliarde lei, mai mult de jumătate fiind acordate statului, bani necesari pentru încercarea de a îndeplini obiectivele bugetare”, spune Alexandru Dobre, director finanţe corporative la TradeVille.

    Pentru investitori, BVB ne răsfaţă cu dividende substanţiale, iar anul acesta nu diferă foarte mult.

    “Faptul că indicele BET este alcătuit din unele dintre cele mai profitabile companii din România contribuie la această dinamică. Istoric vorbind, dividendele alocate de către companii s-au întors în piaţă şi am asistat la un buying pressure pe parcursul lunii iunie. De exemplu, în 2023, indicele BET a săltat cu 4-5%. Totodată, o parte din dividende consider că ar putea fi păstrate de investitori pentru ofertele care urmează în piaţă, fie că vorbim de acţiuni sau de obligaţiuni. Se anunţă o vară agitată la BVB, care profită de tendinţele macroeconomice globale, iar acest lucru ar trebui să se vadă şi în evoluţia indicilor”.

    Cea mai mare repartizare de dividende în luna iunie vine de la Hidroelectrica: 6,3 mld. lei din care statul român – în calite de acţionar majoritar – primeşte 5 mld. lei. Compania va acorda investitorilor un dividende brut de 13,99 lei pe acţiune ceea ce la preţurile curente de tranzacţionare înseamnă un randament de 10,4%. Data plăţii este 28 iunie.

    Petrom distribuie pe 5 iunie dividende de 2,6 mld. lei, Banca Transilvania 1 mld. lei pe 26 iunie, Nuclearelectrica 1,1 mld. lei pe 21 iunie, BRD 817 mil. lei pe 6 iunie. Care este valoare sumelor distribuite, cât ia statul român în calitate de acţionar – acolo unde este cazul – şi când sunt aceste distribuiri, în tabelul care însoteşte acest material.

    “Piaţa românească este o piaţă, putem afirma că în mod tradiţional, a randamentelor înalte ale dividendelor. Anul curent confirmă această realitate. Pe măsură ce companiile au obţinut, în anul trecut, profituri în zona maximelor istorice, dividendele distribuite (în sumă fixă) se află tot în zona de top. În plus, Hidroelectrica va plăti pentru prima dată dividend, după momentul listării la BVB. Nu orice sumă, ci peste 6 miliarde lei, ceea ce practic dublează sumele distribuite sub formă de dividend de companiile componente ale indicelui BET. Cu siguranţă o bună parte din banii pe care îi vor primi acţionarii (în special cei de retail), se vor întoarce în piaţă. Asta şi pentru că istoricul recent de creşteri bursiere încurajează acest lucru. Plata dividendelor, concentrată în luna iunie, va substitui lipsa de informaţii noi financiare, specific verii, pentru a ţine interesul ridicat pentru piaţa locală. Probabil dividendele reinvestite în piaţă ar putea funcţiona ca un “amortizor” pentru posibile marcări de profit generate de aprecierile semnificative ale pieţei locale din ultima perioadă”, spune Alin Brendea, analist bursier Prime Transaction.

    Această lună este importantă pentru investitori, datorită valorii ridicate a dividendelor distribuite, reflectând performanţele financiare ale companiilor şi evualările acestora pe piaţă. Investitorii instituţionali şi de retail, alături de fondurile de pensii, vor beneficia de aceste plăţi, stimulând astfel lichiditatea şi dinamica pieţei de capital.

    “Investitorii de pe bursa noastră sunt foarte atenţi la dividendele distribuite de companii, evoluţia cotaţiilor acestora fiind puternic influenţată începând încă din primele luni ale anului de estimările de dividende. Interesul pentru acţiunile care distribuie dividende se menţine ridicat de obicei până la momentul datei de înregistrare pentru dividend, urmând ca după aceasta investitorii să fie din ce în ce mai atenţi la perspectivele pe care le are compania în anul curent”, spune Gabriel Aldea, şeful brokerilor Investimental.

    Interesant este că motivaţia încasării dividendelor determină o parte dintre investitori să investească în acţiuni chiar dacă rezultatele aferente primului trimestru nu au fost la nivelul celor de anul trecut, iar cererea ridicată de acţiuni a condus în unele cazuri şi la creşterea preţului acestora.

    “Acesta a fost de exemplu situaţia Hidroelectrica, ale cărei dividende reprezintă peste 60% din valoarea totală a dividendelor companiilor din sectorul energetic şi în jur de 50% din dividendele totale distribuite de companiile de la BVB. Deşi atât profitul cât şi veniturile s-au situat pe o pantă descendentă în primul trimestru, preţul a crescut în prima parte a anului şi a avut tendinţa de creştere chiar şi după anunţarea rezultatelor financiare. Ulterior datei de înregistrare rămâne de văzut dacă interesul investitorilor se va mai păstra tot la fel de ridicat”.

    Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România şi cel mai mare emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti în funcţie de capitalizare, a raportat pentru primul trimestru din 2024 un profit net de 1,3 mld. lei, minus 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce veniturile s-au diminuat cu 22% la 2,5 mld. lei.

    Producţia de energie electrică brută a scăzut cu 3% la 4.403 GHW.

    Zilele trecute, compania a propus o rectificare a cifrelor bugetate pentru 2024 acţionarilor care se vor întruni pe 28 iunie, aşteptându-se la un profit net de 4,15 mld. lei, rezultat în scădere cu 14,2% faţă de bugetul aprobat anterior şi în scădere cu 34,4% comparativ cu rezultatul anului trecut, conform calculelor ZF.

    “Dintr-un alt punct de vedere însă, momentul plăţii dividendelor este un alt milestone important, deoarece o parte din dividende se vor reîntoarce în piaţă – este vorba de o parte din dividendele primite de investitorii de retail şi instituţionali. Aceasta creează o creştere a cererii pe termen scurt, ceea ce într-un context general pozitiv, conduce la o continuare a creşterii pieţei. Acesta poate fi scenariul şi anul acesta, în condiţiile în care valoarea totală a dividendelor plătite este mai mare ca în anii precedenţi. Singura necunoscută din tabloul general este evoluţia pieţelor externe, care într-un scenariu de corecţie poate impacta într-o anumită măsură şi percepţia investitorilor locali’, conchide Aldea.

     

  • Ministerul Finanţelor împrumută la începutul lunii iunie 863 mil. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,63% şi 6,83% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat pe 3 iunie suma totală de 862,9 mil. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,63% şi 6,83% pe an.

    În prima licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni tip benchmark scadentă în octombrie 2033 şi a împrumutat de la bănci 403,8 mil. lei, sub valoarea de 500 mil. lei programată, la o dobândă anuală de 6,83%. 

    La licitaţie au participat 8 dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. 

    Volumul total al cererii a fost de 457,8 mil. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 456,2 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 1,6 mil. lei

    Din suma totală adjudecată, de 402,8 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 401,2 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost 1,6 mil. lei.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat de tipul obligaţiuni benchmark, scadentă în aprilie 2029 şi a împrumutat de la bănci suma de 460 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,63%.

    La licitaţie au participat 7 dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 490 mil. lei, din care ofertele necompetitive au însumat 40 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 460 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 420 mil. lei, iar ofertele necompetitive au însumat 40 mil. lei.

     

  • Ministerul Finanţelor împrumută la începutul lunii iunie 863 mil. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,63% şi 6,83% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat pe 3 iunie suma totală de 862,9 mil. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,63% şi 6,83% pe an.

    În prima licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni tip benchmark scadentă în octombrie 2033 şi a împrumutat de la bănci 403,8 mil. lei, sub valoarea de 500 mil. lei programată, la o dobândă anuală de 6,83%. 

    La licitaţie au participat 8 dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. 

    Volumul total al cererii a fost de 457,8 mil. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 456,2 mil. lei. Ofertele necompetitive au fost de 1,6 mil. lei

    Din suma totală adjudecată, de 402,8 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 401,2 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost 1,6 mil. lei.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat de tipul obligaţiuni benchmark, scadentă în aprilie 2029 şi a împrumutat de la bănci suma de 460 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,63%.

    La licitaţie au participat 7 dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 490 mil. lei, din care ofertele necompetitive au însumat 40 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 460 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 420 mil. lei, iar ofertele necompetitive au însumat 40 mil. lei.

     

  • Se schimbă lumea: Un istoric al artei german candidează pentru funcţia de primar al Florenţei şi e susţinut de coaliţia de la Roma

    Eike Schmidt şi-a făcut un nume în calitate de director al faimoasei Galerii Uffizi din Florenţa, luptând împotriva mafiei care vindea bilete la muzeu la preţuri exagerate, scrie FT. 

    Acum, istoricul de artă german – care a dobândit recent cetăţenia italiană – duce o altă bătălie improbabilă: să fie ales primar al oraşului din nordul Italiei.

    Candidatura sa este susţinută de coaliţia de dreapta a prim-ministrului Giorgia Meloni, care pariază că poate profita de faima locală a lui Schmidt pentru a prelua puterea în vechiul bastion de stânga. Alegătorii par să fie receptivi la candidatura sa, iar sondajele de opinie arată că acesta s-ar putea califica pentru un al doilea tur de scrutin cu rivala democrată, Sara Funaro.

    „Ceea ce este important … este să conducem municipalitatea în conformitate cu criteriile corporatiste, fără ideologie”, a declarat recent Schmidt în faţa unor florentini înstăriţi adunaţi într-o vilă din secolul al XIX-lea, deţinută de unul dintre susţinătorii săi.

    Vorbind într-o italiană fluentă – pe care a spus că a învăţat-o în timp ce îşi scria teza de doctorat în oraş între 1994 şi 2001, Schmidt a adăugat: „Trebuie să ne gândim mai presus de toate la competenţă”.

     Paola Fantacci, o florentină în vârstă de 80 de ani care se afla în public, a declarat că Schmidt – un expert în puternicii patroni ai Florenţei din epoca Renaşterii, familia Medici şi colecţia lor de sculpturi miniaturale din fildeş – are ceea ce trebuie pentru a ajuta oraşul să se confrunte cu relele cauzate de turismul excesiv.

    „Îl iubesc pe acest om – vorbeşte atât de încet, dar spune lucrurile corecte”, a spus Fantacci. „Florenţa era o bijuterie când eram tânăr – acum, nu ştiu cum să explic … . Eu cred în el”.

    Dar în cealaltă parte a oraşului, în cartierul muncitor Isolotto, alegătorii au fost sceptici, în special în ceea ce priveşte afirmaţia lui Schmidt că alianţa sa cu partidele de dreapta nu îi va influenţa abordarea problemelor locale.

    „Este un german”, a declarat graficianul pensionar Carlo Mannucci, în vârstă de 80 de ani. „Aş prefera cu mult mai mult un primar florentin”, a spus el, adăugând că „atunci când eşti în politică, este greu să fii apolitic”.

    Rezultatele cursei se vor răsfrânge mult dincolo de Florenţa, al cărei centru istoric – locul de naştere al băncilor moderne şi leagănul Renaşterii – este un sit înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO şi una dintre cele mai mari atracţii turistice din Italia.

    Oraşul – care a petrecut un an sub ocupaţie nazistă după ce Italia a schimbat tabăra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – este unul dintre ultimele bastioane de stânga din ţară. Pierderea sa ar reprezenta o lovitură semnificativă pentru Partidul Democrat şi pentru liderul său, Elly Schlein, care a preluat conducerea partidului anul trecut.

    Însă mulţi consideră că Schmidt – curator la alte muzee internaţionale de prestigiu înainte de a ajunge la Uffizi în 2015 – ar putea fi omul potrivit pentru a întoarce oraşul în favoarea coaliţiei lui Meloni, care furnizează voluntari pentru campania sa. 

    Înaintea votului din 8-9 iunie, sondajele arată că Schmidt se află la doar câteva puncte procentuale în spatele lui Funaro într-un câmp aglomerat – o evoluţie remarcabilă într-un oraş în care candidaţii de centru-dreapta au fost rareori competitivi.

  • Se schimbă lumea: Un istoric al artei german candidează pentru funcţia de primar al Florenţei şi e susţinut de coaliţia de la Roma

    Eike Schmidt şi-a făcut un nume în calitate de director al faimoasei Galerii Uffizi din Florenţa, luptând împotriva mafiei care vindea bilete la muzeu la preţuri exagerate, scrie FT. 

    Acum, istoricul de artă german – care a dobândit recent cetăţenia italiană – duce o altă bătălie improbabilă: să fie ales primar al oraşului din nordul Italiei.

    Candidatura sa este susţinută de coaliţia de dreapta a prim-ministrului Giorgia Meloni, care pariază că poate profita de faima locală a lui Schmidt pentru a prelua puterea în vechiul bastion de stânga. Alegătorii par să fie receptivi la candidatura sa, iar sondajele de opinie arată că acesta s-ar putea califica pentru un al doilea tur de scrutin cu rivala democrată, Sara Funaro.

    „Ceea ce este important … este să conducem municipalitatea în conformitate cu criteriile corporatiste, fără ideologie”, a declarat recent Schmidt în faţa unor florentini înstăriţi adunaţi într-o vilă din secolul al XIX-lea, deţinută de unul dintre susţinătorii săi.

    Vorbind într-o italiană fluentă – pe care a spus că a învăţat-o în timp ce îşi scria teza de doctorat în oraş între 1994 şi 2001, Schmidt a adăugat: „Trebuie să ne gândim mai presus de toate la competenţă”.

     Paola Fantacci, o florentină în vârstă de 80 de ani care se afla în public, a declarat că Schmidt – un expert în puternicii patroni ai Florenţei din epoca Renaşterii, familia Medici şi colecţia lor de sculpturi miniaturale din fildeş – are ceea ce trebuie pentru a ajuta oraşul să se confrunte cu relele cauzate de turismul excesiv.

    „Îl iubesc pe acest om – vorbeşte atât de încet, dar spune lucrurile corecte”, a spus Fantacci. „Florenţa era o bijuterie când eram tânăr – acum, nu ştiu cum să explic … . Eu cred în el”.

    Dar în cealaltă parte a oraşului, în cartierul muncitor Isolotto, alegătorii au fost sceptici, în special în ceea ce priveşte afirmaţia lui Schmidt că alianţa sa cu partidele de dreapta nu îi va influenţa abordarea problemelor locale.

    „Este un german”, a declarat graficianul pensionar Carlo Mannucci, în vârstă de 80 de ani. „Aş prefera cu mult mai mult un primar florentin”, a spus el, adăugând că „atunci când eşti în politică, este greu să fii apolitic”.

    Rezultatele cursei se vor răsfrânge mult dincolo de Florenţa, al cărei centru istoric – locul de naştere al băncilor moderne şi leagănul Renaşterii – este un sit înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO şi una dintre cele mai mari atracţii turistice din Italia.

    Oraşul – care a petrecut un an sub ocupaţie nazistă după ce Italia a schimbat tabăra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – este unul dintre ultimele bastioane de stânga din ţară. Pierderea sa ar reprezenta o lovitură semnificativă pentru Partidul Democrat şi pentru liderul său, Elly Schlein, care a preluat conducerea partidului anul trecut.

    Însă mulţi consideră că Schmidt – curator la alte muzee internaţionale de prestigiu înainte de a ajunge la Uffizi în 2015 – ar putea fi omul potrivit pentru a întoarce oraşul în favoarea coaliţiei lui Meloni, care furnizează voluntari pentru campania sa. 

    Înaintea votului din 8-9 iunie, sondajele arată că Schmidt se află la doar câteva puncte procentuale în spatele lui Funaro într-un câmp aglomerat – o evoluţie remarcabilă într-un oraş în care candidaţii de centru-dreapta au fost rareori competitivi.