BusinessMagazin

Blog

  • Alin Burcea, noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism: „Este necesară înfiinţarea a două fonduri de garantare pentru biletele de avion şi pentru agenţiile de turism“

    ♦ Prin înfiinţarea fondului de garantare a biletelor de avion, va fi colectată o taxă de 1 euro de la fiecare pasager care aterizează în România.

    Alin Burcea, fondatorul turoperatorului Paralela 45, a fost ales preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiile de Turism, poziţie ocupată înainte de Dumitru Luca, administratorul agenţiei de turism Corali. Alin Burcea a mai condus ANAT-ul în trecut. Noul preşedinte spune că unul din planurile sale este de a lucra la proiectul pentru înfiinţarea a două fonduri de garantare pentru biletele de avion, în cazul în care operatorii aerieni intră în faliment, şi a agenţiilor de turism, pentru a despăgubi turiştii în cazul în care o agenţie de turism va intra în faliment.

    Odată cu căderea Blue Air, mulţi pasageri care aveau bilete achizi­ţio­nate la compania aeriană şi agen­ţiile de turism care lucrau cu ope­ratorul nu şi-au mai recuperat banii.

    Un fond de garantare ar putea despăgubi turiştii şi agenţiile de turism în cazul falimentului unei companii aeriene.

    „Există în cinci ţări europene un astfel de model. Noi ne-am uitat la modelul danez. Prin înfiinţarea fondului de garantare, se va colecta de pe fiecare aeroport din România 1 euro de la fiecare pasager care aterizează în România. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri ar putea prelua colectarea acestor bani“, spune Alin Burcea.

    Un al doilea fond de garantare ar fi cel pentru falimentul agenţiilor de turism. Agenţiile de Turism sunt obligate prin lege să încheie o asigurare în caz de faliment, însă Alin Burcea spune că sumele pierdute sunt, de multe ori, mai mari decât sumele asigurate, astfel că păgubiţii nu îşi recuperează toţi banii.

    Anual, există cazuri de agenţii de turism care intră în incapacitate de plată, ceea ce face ca turiştii ce au achiziţionat pachete de vacanţă de la aceşti operatori să nu îşi mai poată recupera banii sau să mai plece în vacanţe.

    Alin Burcea îşi doreşte ca din guvernul ce va fi format după alegerile din acest an să facă parte o autoritate naţională pentru turism, o instituţie care s-ar ocupa exclusiv de acest domeniu.

    „Nu vom reuşi să avem un minister a turismului, dar ar fi bine să existe o autoritate a turismului, care să fie în subordinea prim-ministrului. Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află şi turismul, este prea mare şi e greu să se ocupe de toate problemele turismului. Vom face demersuri pe lângă toate partidele ca să aibă în vedere înfiinţarea autorităţii naţionale de turism“, mai spune Burcea.

    Noul preşedinte al ANAT îşi doreşte ca în timpul mandatului său să facă toate demersurile necesare, în limita a ceea ce ar putea face o asociaţie patronală, pentru creşterea bugetului de promovare turistică alocat de minister. În bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului pe 2024 este prevăzuta suma de 3 milioane de lei pentru marketing şi promovare turistică. Alin Burcea spune că a iniţiat discuţii cu Radu Oprea, ministrul economiei, pentru a mări acest buget la 10 milioane euro de anul viitor, adică aproape 50 milioane lei, de 16 ori mai mare decât cel de anul acesta.

    Acestea sunt câteva dintre temele pe care le are în vedere Alin Burcea în mandatul pe următorii doi ani. O parte din aceste teme care ţin de situaţia turismului românesc sunt deja discutate în spaţiul public de câţiva ani, fără să existe măsuri concrete, în special luate de decidenţii politici.

    Turismul local generează sub 6% din PIB-ul naţional, iar pentru a schimbat situaţia turismului românesc este necesară o reală colaborare între mediul privat şi instituţiile statului.

  • Antreprenori locali. Fabrica Deltaica Seafood din Tulcea a bugetat afaceri mai mari cu 20% în acest an. Am instalat noile capacităţi construite, mai este loc de creştere pe piaţă. Consumul de preparate de peşte este încă sub media europeană“.

    Compania Deltaica Seafood, care produce preparate din peşte, deţinută de soţii Daniela şi Daniel Buhai din Tulcea, a finalizat anul trecut cu afaceri de 40  milioane de lei, în uşoară creştere faţă de anul trecut iar pentru acest an a bugetat un avans cu 20%, potrivit oficialilor companiei.

    „Am instalat noile capacităţi construite iar în acest an am bugetat o creştere cu 20% pe cifra de afaceri. În primul trimestru am fost sub ce am bugetat şi am avut o creştere de sub 10%. Vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă. Mai este loc de creştere dat fiind că la noi consumul de preparate de peşte este de 8,5 kg pe cap de locuitor anual în medie, faţă de 14 kg media europeană“, a declarat pentru ZF Daniel Buhai, director general al Deltaica Seafood (fosta Miadmar HDP).

    Compania, ce vinde conserve şi preparate din peşte bazate pe reţete tradiţionale din Delta Dunării, deţine o fabrică în Tulcea. Deltaica are produse certificate pe scheme de calitate europeană, precum scrumbia de Dunăre afumată, salata cu icre de ştiucă de Tulcea dar şi salata tradiţională cu icre de crap. Pe reţeaua tradiţională vinde şi batogul de sturion.

    Compania a demarat investiţia în extindere şi modernizare încă din 2022, în total suma investită a ajuns la 1,7 mil. euro, o parte din această sumă reprezentând un credit Agro IMM Invest. Prin această investiţie producătorul şi-a dublat  capacitatea de producţie.

    „Vom lansa noi produse pe piaţă, din categoria preparatelor afumate vom lansa fileu de macrou condimentat dar şi alte produse. Pe salata de icre de crap avem vânzări constante. Considerăm că este spaţiu de dezvoltare pe piaţa locală, nu exportăm pentru că produsele noastre nu au conservanţi şi termenul de valabilitate este limitat“

    Produsele sunt vândute în marile lanţuri de retail atât sub mărci proprii ale acestora, cum ar fi „Gusturi româneşti“ pentru Mega Image, „Drag de România“ pentru Carrefour dar şi sub brandul propriu „Deltaica“.

    La export compania trimite doar produse congelate în Ungaria sau Cehia.

    Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că anul trecut firma Deltaica Seafood a încheiat cu o cifră de afaceri de 40 mil. lei, faţă de 39,4 mil. lei anul anterior şi un profit de 1,8 mil. lei, faţă de 2,6 mil. lei anul anteior. Compania avea 141 angajaţi în 2022, mai arată datele de pe mfinante.ro.

    În 2018 compania a semnat un contract de finanţare în valoare totală de  4,6 milioane de lei pe FEPAM măsura IV.4. – Prelucrarea produselor pescăreşti şi de acvacultura, proiect cu titlul „Modernizarea unităţii de procesare peşte“ în vederea creşterii şi modernizării capacităţii de producţie.

    Principalii competitori ai Deltaica Seafood sunt companiile Ecotroutfish, Quality Natural (marca Valeputna) şi altele, potrivit ultimelor date.

  • Noul laborator al Centrului de inginerie Huf România: Cea mai mare şi modernă locaţie de testare a companiei la nivel global

    Huf, companie specializată în sisteme de acces şi autorizarea în condiţii de siguranţă a maşinii, a inaugurat saptămâna aceasta Laboratorul de testare al Centrului de inginerie România (TCRL) din Timişoara. TCRL este cel mai mare centru de testare şi validare al companiei la nivel global.

    “Huf urmăreşte o strategie clară de creştere: compania îşi propune să atingă vânzări nete de 2 miliarde de euro până în 2031 – iar Huf România va juca un rol extrem de important în atingerea acestui obiectiv”, a declarat Bogdan Nuna, CTO al Huf, astăzi, la inaugurarea noului Laborator de testare al Centrului de inginerie România. “La Timişoara, dezvoltăm deja software şi produse electronice pentru a oferi cele mai inovatoare soluţii de acces auto şi autorizare pentru industria automotive. Prin noul TCRL, înfiinţăm cel mai mare centru de testare şi validare din reţeaua globală de centre de competenţă Huf. Acesta va deservi toate cele cinci locaţii Huf din Europa – Portugalia, Spania, Polonia, Germania şi România – pentru a furniza produse de înaltă calitate clienţilor noştri din domeniul industriei automotive.”

    Pe o suprafaţă de 1700 mp, Huf a instalat echipamente de top pentru testarea şi validarea unor produse precum sisteme de acces auto, dar şi chei auto clasice, inteligente şi digitale . Noul TCRL este acum cel mai mare centru de testare şi validare din reţeaua globală Huf. În total, Huf are laboratoare de testare în Germania, România, China, Mexic şi India.

    “După unitatea de producţie din Arad şi Centrul de inginerie Huf din Timişoara, ne extindem acum competenţele în România prin noul TCRL”, a declarat Cristian Enculescu, directorul Centrului de inginerie Huf România (TCR) .  “În noul laborator, ne concentrăm activităţile de testare şi validare pentru a asigura produse de înaltă calitate. În plus, creştem testele iniţiale, validările de proiectare şi de proces şi consolidăm rolul Huf România în dezvoltare tehnologică şi inovare.”

    Începută în 2006 la Arad, cu prima unitate de producţie, Huf a deschis în 2011, Centrul de inginerie în Timişoara, care s-a mutat, în decembrie 2019, în birourile moderne din clădirea ISHO. În urmă cu câteva săptămâni, locaţia Huf din Timişoara a atins pragul de 300 de angajaţi. În total, Huf are peste 1000 de experţi în România.

    Dezvoltarea rapidă a sediului din România reflectă creşterea companiei Huf. În istoria sa de 116 ani de existenţă, Huf s-a impus ca specialist în sisteme de acces şi autorizare în condiţii de siguranţă a maşinii, cu o permanentă forţă de inovaţie. Compania beneficiază de megatrendurile industriei automotive şi stimulează inovarea pentru produsele OEM din întreaga lume datorită orientării sale spre client şi spre piaţă. Odată cu reorganizarea finalizată anul trecut, compania şi-a consolidat strategia de dezvoltare şi intenţionează să atingă o cifră de afaceri anuală netă de 2 miliarde de euro până în 2031.

    Huf Group este o companie specializată în sisteme de acces şi autorizarea în condiţii de siguranţă a maşinii. Înfiinţată în Velbert de Ernst Hülsbeck şi August Fürst în 1908, compania are astăzi 17 locaţii în Europa, America şi Asia şi furnizează soluţii mecanice, electronice şi software pentru industria automotive din întreaga lume. În anul financiar 2023, Grupul Huf a generat vânzări de peste 1,1 miliarde de euro şi a avut 7.500 de angajaţi la nivel global.

  • Val de scăderi pe bursele europene, inclusiv la BVB. Tensiunile din Orientul Mijlociu aduc o pierdere de 0,6% pe indicele local BET. Indicii din Germania şi Franţa pierd 1,5% – 1,6%

    Toate pieţele de capital dezvoltate din vestul Europei au înregistrat scăderi considerabile marţi, 16 aprilie pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi potenţialelor efecte generate de un conflict militar la scară largă.

    Indicele paneuropean Stoxx 600 pierdea 1,6% spre finele celei de a doua şedinţe de tranzacţionare a săptămânii, în timp ce, la Londra, FTSE 100 cobora cu 1,85%, iar indicele DAX se deprecia cu 1,6% la Frankfurt, potrivit MarketWatch. În Franţa, CAC 40 înregistra o scădere de 1,5%, iar indicele italian FTSE-MIB pierdea 1,7%.

    „Pieţele financiare se vor confrunta cu o săptămână marcată de volatilitate ridicată, fiind influenţate de atacul fără precedent al Iranului asupra Israelului. Cele mai recente activităţi de pe piaţă au prefigurat o escaladare a tensiunilor în Orientul Mijlociu însă,  în acest moment, evoluţia burselor va depinde de modul în care va răspunde Israelul”, scriu analiştii casei de brokeraj XTB, conform unui comunicat.

    Preţul unui baril de petrol West Texas Intermediate creştea marţi după-amiaza cu 0,2% la 85,6 dolari, în vreme ce aurul spot ajungea în Statele Unite la 2.395 dolari pe uncie (28,35 grame), în urcare cu 0,5%, aproape de un nou maxim istoric.

    La Bursa de Valori Bucureşti, indicele de referinţă BET a închis sesiunea cu minus 0,57% la 16.811,2 puncte, după ce a început săptămâna cu un plus de 0,15%. Benchmark-ul s-a depreciat săptămâna trecută în patru din cinci zile, în contextul în care înregistrase anterior multiple maxime istorice.

    De altfel, aproape toţi indicii de la BVB au consemnat pierderi marţi, de la 0,56% pe BET-FI la 0,87% în cazul BET-BK. Din structura BET, cele mai mari scăderi au fost afişate de Transport Trade Services (-2,3%), TeraPlast Bistriţa (-1,6%) şi Electrica (-1,5%).

    Lichiditatea pe toate instrumentele financiare a însumat 113,8 milioane de lei, peste media zilnică din 2024.

     

  • O nouă rută aeriană din Oradea: Lot, compania de stat a Poloniei, va zbura de patru ori pe săptămână de la Oradea la Varşovia

    LOT Polish Airlines, compania aeriană deţinută de statul polonez, va efectua începând din 3 iunie patru zboruri săptămânale pe ruta Oradea-Varşovia, capitala Poloniei, şi retur în zilele de luni, miercuri, vineri şi sâmbătă, potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţean Bihor.

    Cursele vor fi operate cu aeronave de tip Embraer E 70 (76 de locuri), E 75 (82 sau 86 de locuri), E 90 (106 locuri) şi E 95 (112 sau 118 locuri). Preţurile biletelor sunt stabilite de compania aeriană, iar în cazul în care operarea curselor nu va fi profitabilă, Consiliul Judeţean Bihor va compensa cheltuielile cu serviciile aeriene şi cheltuielile aferente operaţiunilor pe aeroporturile din Oradea (OMR) şi Varşovia (WAW).

    ’’Cursa către Varşovia creează legături puternice între Oradea şi restul lumii şi deschide oportunităţi importante pentru comunitatea locală. În primul rând, bihorenii vor avea o conexiune foarte bună cu vestul Europei, America şi Asia. Vor fi dezvoltate, de asemenea, schimburi de afaceri, turism şi cultură între Oradea şi Varşovia, şi nu numai’’, a declarat Călin Gal, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    Noua rută către Oradea marchează a treia destinaţie pentru LOT Polish Airlines în România, după Bucureşti şi Cluj-Napoca. Locuitorii judeţului Bihor şi ai regiunii vor avea asigurată conexiunea nu doar cu Varşovia, ci şi cu alte aeroporturi din Polonia, vestul Europei, America şi alte destinaţii, potrivit reprezentanţilor companiei LOT Polish Airlines. În 2022, LOT a avut venituri de 1,9 miliarde de euro şi un profit net de 220 milioane euro.

  • Consiliul Investitorilor Străini: Percepţia investitorilor asupra României este moderat-optimistă. Incertitudinile legislative rămân principala provocare pentru mediul de afaceri

    Peste 70% dintre investitorii care au răspuns celei mai recente ediţii a Business Sentiment Index (BSI) efectuat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) spun că principala provocare cu care se confruntă mediul de afaceri o reprezintă neclarităţile şi incertitudinile legislative.

    Analiza surprinde totuşi o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, moderat-optimistă, asupra mediului economic din România ca urmare a mesajelor transmise de Guvern cu privire la limitarea pentru o perioadă determinată a noului impozit pe cifra de afaceri, asigurarea că în anul 2024 nu vor fi introduse taxe noi, dar şi că autorităţile vor lucra îndeaproape şi transparent cu sectorul privat pentru setarea principiilor reformei fiscale.

    În ceea ce priveşte apetitul pentru investiţii, 42% dintre companii spun că au în vedere majorarea capitalului pentru investiţii în perioada următoare şi 40% afirmă că îşi vor menţine nivelul investiţiilor constant faţă de ultimele 12 luni.

    Raportat la aşteptările de creştere a afacerilor, 60% dintre respondenţi prognozează o evoluţie pozitivă pentru anul viitor. Totodată, mai mult de jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o creştere a veniturilor în următoarele 12 luni.

    Cu toate acestea, investitorii sunt mai precauţi cu privire la costuri, aproape 60% dintre respondenţi nu intenţionează să angajeze persoane noi, iar 67% au în vedere reducerea cheltuielilor în perioada următoare.

    În ceea ce priveşte competitivitatea României, investitorii consideră că România este necompetitivă din punct de vedere al transparenţei şi al coerenţei aplicării politicilor (64%), al sarcinii fiscale (57%), al reglementărilor împovărătoare (51%) şi infrastructurii (42%). Cu toate acestea, atractivitatea proiectelor din România în comparaţie cu locaţiile similare a crescut de la ultima ediţie a BSI (53% faţă de 34% în octombrie 2023), dar mai mult de o treime (35%) dintre respondenţi consideră România mai puţin atractivă decât locaţiile similare.

    Având în vedere că 2024 este un an electoral pentru multe ţări din întreaga lume, inclusiv România, aproximativ 70% dintre respondenţi consideră că alegerile le vor afecta afacerile şi că există ameninţări comune care ţin de potenţialele schimbări ale politicii şi legislaţiei guvernamentale, cu accent pe aspectele fiscale şi de impozitare.

    În acest context, investitorii subliniază că este important ca România să păstreze o abordare strategică pentru sustenabilitatea bugetului de stat, cu o perspectivă prudentă în ceea ce priveşte cheltuielile administraţiei publice.

    “Principalele oportunităţi de care România poate beneficia în perioada următoare constau în atragerea de noi investiţii, transformarea digitală şi proiecte în domeniul energiei”, spun reprezentanţii FIC.

    Cifra de afaceri a companiilor membre FIC (115 companii) a reprezentat în anul 2022 aproximativ 25% din PIB nominal. Tot în anul respectiv, investiţiile companiilor FIC au fost peste 10 miliarde lei, reprezentând 25% din cheltuielile de capital conform execuţiei bugetului consolidat.

     

  • Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în grupul de inteligenţă artificială G42 din Abu Dhabi. Acordul face parte din planul meticulos definit de CEO-ul Satya Nadella de a domina acest spaţiu cu rate de creştere explozive

    Gigantul american Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în grupul de inteligenţă artificială G42 din Abu Dhabi, cel mai recent mare pariu al său pe această tehnologie, care subliniază întărirea relaţiilor dintre SUA şi Emiratele Arabe Unite, scrie Financial Times.

    Acordul oferă Microsoft o participaţie minoritară în G42, iar vicepreşedintele şi preşedintele Brad Smith va avea un loc în consiliul de administraţie. Acordul vine după ce G42 a rupt legăturile cu furnizorii chinezi de hardware, care au făcut obiectul unui control din partea autorităţilor americane.

    Investiţia va consolida poziţia Abu Dhabi ca un centru de inteligenţă artificială şi este un semn al ambiţiilor în domeniul tehnologiei al emiratului bogat în petrol. De asemenea, aceasta arată cum Golful, considerat de multă vreme de mulţi din Silicon Valley drept o sursă uşoară de finanţare, este considerat din ce în ce mai mult un partener credibil în domeniul tehnologiei.

    “Având în vedere importanţa tehnologiei şi cât de importantă este pentru cele două ţări şi pentru cele două guverne, am făcut acest prim pas în strânsă colaborare cu guvernele Emiratelor Arabe Unite şi al Statelor Unite”, a declarat Smith.

    Întrebat dacă acordul cu Microsoft a fost un premiu pentru tăierea legăturilor cu China, directorul executiv al G42, Peng Xiao, a declarat “M-aş concentra pe decizia noastră de a forma acest parteneriat cu Microsoft pentru a ne dezvolta cu adevărat capacităţile la scară global”.

    Acordul a necesitat negocieri cu administraţia Biden, pe fondul îngrijorării autorităţilor americane cu privire la legăturile G42 cu China.

    Ca parte a acordului, G42 va folosi platforma de cloud computing Azure a Microsoft “ca bază pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor de inteligenţă artificială pe care le oferim tuturor clienţilor noştri”, a declarat Xiao.

    Smith a precizat că firmele plănuiesc să se asocieze într-o etapă ulterioară pentru construirea de centre de date în alte ţări.

    De asemenea, ele vor susţine un fond de 1 miliard de dolari pentru dezvoltatorii de inteligenţă artificială.

    Samer Abu-Ltaif, vicepreşedinte corporativ al Microsoft şi preşedinte pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, a adăugat: “Investiţia noastră în G42 este o dovadă a peisajului tehnologic înfloritor şi dinamic din EAU şi din întreaga regiune. Acest parteneriat strategic este bine poziţionat pentru a oferi oportunităţi pentru clienţii şi partenerii noştri, pentru a accelera inovarea şi pentru a alimenta creşterea economică. Împreună cu G42, vom introduce tehnologii de ultimă generaţie care vor permite ţărilor şi pieţelor să avanseze în agendele lor digitale prin valorificarea puterii cloud-ului şi a inteligenţei artificiale.”

    Microsoft, cu sediul în Seattle, este principalul partener al OpenAI, şi a investit 13 miliarde de dolari în start-up, o mare parte din această sumă sub formă de credite pentru cloud-ul Microsoft. Microsoft se poziţionează în centrul unui boom al inteligenţei artificiale după lansarea chatbot-ului ChatGPT al OpenAI în noiembrie 2022.

    Satya Nadella, directorul executiv al Microsoft, consideră că dominaţia AI este esenţială pentru a devansa rivalii şi o modalitate de a acapara o parte din poziţia dominantă a rivalului Google în domeniul căutărilor.
    Nadella a încercat să acapareze piaţa prin investiţii masive. Luna trecută, Microsoft a încheiat un acord de 650 de milioane de dolari pentru a angaja fondatorii şi zeci de cercetători şi ingineri de la Inflection, un start-up în domeniul inteligenţei artificiale.

  • Care este ţara europeană care îmbătrâneşte cel mai repede din lume. Anul trecut a stabilit un record negativ, având cele mai puţine naşteri din istorie, de la momentul în care se fac statistici de acest fel

    Italia este ţara vest-europeană care îmbătrâneşte cel mai rapid, iar anul trecut a stabilit un record demografic trist. Numărul de naşteri a fost cel mai scăzut de când se ţine socoteala lor. 2023 este al 11-lea an consecutiv de declin al acestui indicator. La 11 decese s-au născut doar şase copii. Însorita Italie este în criză demografică. Experţii au denumit tendinţa „tsunami argintiu”. Însă există o regiune care sfidează acest curent potrivnic.

     

    Într-o clădire a primăriei din inima oraşului alpin Bolzano, Stefano Baldo se opreşte din lucru. Este pauza de alăptat. Zona din jurul Bolzano are o reţea substanţială de sprijin familial oferit de guvern. Aceasta înseamnă o rată constantă a natalităţii într-o ţară care se confruntă cu scădere demografică, scrie The New York Times. Baldo este înscris în această reţea. „Este evident că nu eu alăptez”, a explicat domnul Baldo, un administrator de transporturi în vârstă de 38 de ani, din biroul său decorat cu poze cu soţia şi cei şase copii.

    Dar când unul dintre părinţi stă acasă cu un nou-născut, celălalt are dreptul, prin lege, să-şi ia timp liber şi să ia copiii de la grădiniţă sau de la şcoală. Soţia lui Baldo este acasă cu bebeluşul.  „Este foarte convenabil aşa.” Casele pline de copii devin din ce în ce mai mult istorie în Italia, unde premierul Giorgia Meloni, precum şi Papa Francisc, au avertizat că italienii sunt în pericol de dispariţie ca naţie. Dar provincia Alto Adige-Tirolul de Sud şi capitala sa, Bolzano, mai mult decât oriunde în altă parte a ţării, sfidează tendinţa şi par pentru Italia un univers paralel al procreării, cu rata natalităţii menţinându-se constantă de-a lungul deceniilor.

    Motivul, spun experţii, este că guvernul provincial a dezvoltat de-a lungul timpului o reţea solidă de beneficii pentru familie, depăşind cu mult bonusurile pentru bebeluşi pe care le oferă guvernul central. Părinţii beneficiază de reduceri la grădiniţe, la produse pentru bebeluşi, alimente, îngrijire medicală, facturi la energie, transport, activităţi după şcoală şi tabere de vară. Provincia suplimentează alocaţiile naţionale pentru copii cu sute de euro mai mult per copil şi se laudă cu programe de îngrijire a celor mici, inclusiv unul care le permite educatorilor să-şi transforme apartamentele în creşe mici.

    Toate acestea, spun experţii, ajută femeile să-şi continue lucrul, ceea ce este vital pentru economie. Ca şi în Franţa şi în unele ţări scandinave, aceasta arată, de asemenea, că o politică prin care se oferă servicii de îngrijire pe timp de zi la preţuri accesibile are puterea de a îndepărta Italia de prăpastia demografică spre care se îndreaptă pe măsură ce rata natalităţii scade.„Dacă nu investim bani în familii, nu există viitor pentru niciunul dintre noi”, spune Waltraud Deeg, fost membru al consiliului provincial şi arhitect al unora dintre politicile familiale din Bolzano. „Familia este un proiect pe termen lung, aşa că politicile trebuie să fie şi ele pe termen lung.”

    Această abordare nu numai că distinge zona din jurul Bolzano, ci iese în evidenţă în Italia prin alte moduri importante, care pot face exemplul său greu de reprodus.

    Pentru o bună parte din istoria sa, zona Alto Adige a aparţinut diverselor imperii ale Austriei, care au numit-o Tirolul de Sud, până când Italia a anexat-o la începutul anilor 1900. Îşi păstrează o măsură de independenţă în ceea ce priveşte taxele şi deciziile financiare şi, din punct de vedere cultural, poate fi percepută ca o altă lume, cumva mai austriacă decât restul Italiei. Majoritatea locuitorilor încă vorbesc germană şi sunt mai dispuşi să facă mâncare din pâine prăjită decât să-şi umple castronul cu paste. Zona are, de asemenea, cel mai mare venit pe rezident din Italia, potrivit ISTAT, agenţia de statistică a ţării.

    Cardul Family +, disponibil tuturor familiilor cu trei sau mai mulţi copii, le-a dat dreptul la reduceri de 20%  la multe achiziţii şi servicii din oraş şi era legat de supermarketul local Despar pentru reduceri suplimentare. Doamna Balzamá a spus că de reduceri a beneficiat şi la transportul public.

    Ieşit din biroul său, domnul Baldo trece pe lângă o coroană albastră care marchează sosirea primului nepot al unui coleg de muncă şi iese din clădire printr-un hol plin cu pliante care fac reclamă la ghiozdanele „Bun venit, bebe” pline cu sfaturi pentru noii părinţi şi cărţi ilustrate.

    Se urcă în dubiţa sa şi goneşte spre grădiniţă de unde-şi ia fiii de 4 şi 5 ani. „Oh, îi vrei pe amândoi?” glumeşte profesoara de la preşcolară. „Lasă-mă să ascund unul sub şorţ”.

    Băieţii îşi pun ghiozdanele „Bun venit, bebe” marca Bolzano şi traversează strada împreună cu tatăl lor pentru a-şi lua frăţiorul de la o creşă pentru copii mai mici. Cei patru trec  apoi strada spre apartamentul lor cu chirie reglementată de autorităţi, unde soţia domnului Baldo, Tiziana Balzamá, în vârstă de 39 de ani, îi întâmpină cu un copil în braţe.

    Experţii spun că angajamentul financiar susţinut şi de încredere al provinciei faţă de familii contează mai mult decât bonusurile pe termen scurt pentru copii pe care guvernele naţionale instabile ale Italiei le-au favorizat de zeci de ani.

    „Diferenţa este că acolo avem o investiţie constantă, de-a lungul anilor, spre deosebire de majoritatea politicilor naţionale care sunt vremelnice”, a spus Agnese Vitali, demograf la Universitatea din Trento. „Nimeni nu intenţionează să aibă copii pe baza unor politici vremelnice.” Familia Baldo spune că sprijinul provincial înseamnă totul pentru ei. Ca un aluat de prăjitură care creşte la căldură, Ruben, în vârstă de 2 ani, a cântat o melodie pentru copii, în timp ce fraţii săi Beniamino, 5 ani, şi Gioele, 4 ani, şi-au etalat legumele din plastic din bucătăria lor de joacă. Părinţii lor stau aşezaţi lângă o casă de marcat de jucărie explicând că, la fel ca oricare părinte din provincie, au primit 200 de euro pe lună pentru fiecare dintre copiii lor până la împlinirea a 3 ani. Ajutorului bănesc i se adaugă cecul lunar de 1.900 de euro pe care l-au primit de la guvernul naţional pentru copiii lor.

    Cardul Family +, disponibil tuturor familiilor cu trei sau mai mulţi copii, le-a  dat dreptul la reduceri de 20%  la multe achiziţii şi servicii din oraş şi era legat de supermarketul local Despar pentru reduceri suplimentare. Doamna Balzamá a spus că de reduceri a beneficiat şi la transportul public.

    Când au fost introduse subvenţiile pentru familii în anii 1980, provincia a importat din Germania de Est şi ideea sistemului de îngrijire Tagesmutter, adică o persoană are grijă de copii contra cost în propria locuinţă. Italienii numesc acest sistem Casa Bimbo. În cadrul lui, provincia certifică, înregistrează şi sprijină profesorii locali care îşi transformă casele în creşe. Este ceva deosebit de popular în zonele rurale.

    „Ei au pariat pe o reţea larg răspândită de microcreşe”, a explicat Mariangela Franch, profesor de economie la Universitatea din Trento.

    Când au fost introduse subvenţiile pentru familii în anii 1980, provincia a importat din Germania de Est şi ideea sistemului de îngrijire Tagesmutter, adică o persoană are grijă de copii contra cost în propria locuinţă. Italienii numesc acest sistem Casa Bimbo. În cadrul lui, provincia certifică, înregistrează şi sprijină profesorii locali care îşi transformă casele în creşe. Este ceva deosebit de popular în zonele rurale.

    Doamna Balzamá, care a fost profesoară înainte de a naşte primul  copil, a spus că a luat în considerare un curs de un an pentru a deveni Tagesmutter, dar a concluzionat că deocamdată are mai mult sens financiar să rămână acasă.

    „A fost alegerea mea să spun că voi face o pauză până să mă întorc la muncă”, a spus ea.

    Pentru mamele care doresc să se întoarcă la muncă – cum ar fi sora ei, asistentă medicală cu patru copii  – doamna Balzamá crede că provincia oferă şi grădiniţe publice mai ieftine.

    Unii experţi spun că atitudinea provinciei faţă de prestaţiile familiale îşi are rădăcinile în dorinţa unei culturi minoritare dintr-o zonă disputată istoric de a menţine vie o identitate puternică, încurajând oamenii să aibă mai mulţi copii. Acest factor cultural devine mai clar atunci când ne uităm peste gard către Trentino, cealaltă parte – şi mai italiană cultural – a regiunii mai mari.

    Trentino a investit, de asemenea, foarte mult în îngrijirea copiilor – o strategie care precede şi, în unele cazuri, o depăşeşte pe cea a provinciei vecine. Cu toate acestea, rata natalităţii a scăzut la 1,36 de copii per femeie, mult mai mică decât cea din Alto Adige-Tirolul de Sud şi mult mai aproape de media naţională îngrijorătoare.

    „Cultura locală joacă, de asemenea, un rol important”, a spus Alessandro Rosina, un proeminent demograf italian. „Şi asta este greu de exportat.”

    Domnul Baldo, care nu vorbeşte germană, spune că este la fel de italian ca oricare. El a povestit că credinţa sa catolică şi afecţiunea pentru haosul familiilor mari – soţia sa are şapte fraţi şi surori – au motivat cuplul să aibă copii, o decizie permisă de politicile provinciale.

    Capul familiei are o dubiţă albă. Dar a comandat una nouă, cu nouă locuri. Orice maşină mai mare ar necesita un permis special. Acum este cu duba şi îşi plimbă copiii. Le face cu mâna pensionarilor voluntari cu veste verzi fluorescente care alcătuiesc ceea ce provincia numeşte „bunicii poliţişti rutieri”. Pe lângă faptul că supraveghează trecerea, explică el, aceştia însoţesc copiii la şcoală dimineaţa într-un program numit „autobuzul cu picioare”.

    Băieţii mai mari ai domnului Baldo – Raffaele, 10 ani, şi Elia, 8 – se îngrămădesc în dubă pentru a ajunge cu toţii acasă. Bunica lor, Renata Canali, în vârstă de 71 de ani, a trecut pe acolo şi i-a cerut norei să-i dea nepotul. „Ciao, ciao, ciao”, i-a spus ea copilului, Giona, de doar 6 luni. „Eşti la fel de frumos ca soarele.” Unii dintre băieţi au desenat sau au dansat, în timp ce ceilalţi s-au pregătit pentru cină, au făcut duş sau s-au antrenat la fotbal.

    „Mulţi dintre prietenii noştri au unul sau doi copii pentru că vor să-şi trăiască viaţa. Dar aici, dacă vor, au ajutor”, a spus doamna Balzamà. „Avem un prieten la Roma care are patru copii. Ei plătesc mult pentru ajutor.”   

  • Femeile singure mănâncă mai mult şi mai prost. Cum le îndeamnă creierul spre alegeri nesănătoase

    Studiul, publicat în revista JAMA, a monitorizat obiceiurile alimentare ale femeilor singure şi a descoperit o tendinţă semnificativă de a alege alimente bogate în zahăr şi de a pierde controlul asupra consumului de alimente de confort, relatează Washington Post.

    Oamenii de ştiinţă au dorit să observe căile cerebrale asociate cu singurătatea şi comportamentul alimentar necontrolat. Se ştie că obezitatea este strâns legată de depresie şi anxietate şi că mâncatul “emoţional” şi “de confort” este considerat un mecanism prin care mulţi oameni încearcă să facă faţă singurătăţii.

    Cercetătorii au intervievat 93 de femei cu privire la sentimentele lor de singurătate şi izolare şi le-au împărţit în două grupuri în funcţie de răspunsuri. Femeile care au raportat niveluri mai ridicate de izolare socială au avut tendinţa de a avea o masă grasă mai mare, o dietă de calitate mai slabă, un apetit mai mare, mâncau compulsiv, dar aveau şi niveluri mai ridicate de anxietate şi depresie.

    Imaginile RMN au dezvăluit că, în timp ce se uitau la imagini cu alimente dulci şi sărate, femeile care se percepeau ca fiind singure prezentau o activare mai accentuată în regiunile creierului asociate cu dorinţa crescută de a consuma alimente dulci şi o activare mai scăzută în regiunea creierului responsabilă de autocontrolul alimentar.

    “Aceste rezultate sunt interesante pentru că aduc dovezi a ceea ce intuiam”, a declarat Arpana Gupta, autorul principal al studiului: “Când oamenii sunt singuri, ceea ce simt are un impact mai mare: ei subestimează ceea ce mănâncă, în special dorinţa de a consuma alimente nesănătoase. Foamea emoţională împinge spre alimente de obicei dulci şi <compensatorii>, care activează mecanismul <stimul-rutină-recompensă> care implică creierul. Se creează conexiuni neuronale specifice care fac ca acest comportament să devină automat şi repetitiv în timp”.

  • Iohannis a semnat cererile de urmărire penală a lui Petre Roman şi a lui Gelu Voican Voiculescu

    „Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis ministrului justiţiei, doamna Alina-Ştefania Gorghiu, cererile de urmărire penală astfel cum au fost solicitate, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, faţă de un fost prim-ministru al Guvernului României şi faţă de un fost viceprim-ministru al Guvernului României, în temeiul dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce îi vizează pe domnul Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, şi pe domnul Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României”, potrivit unui comunicat de presă.

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, au fost transmise ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a domnului Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii şi cererea de urmărire penală a domnului Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii.

    Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.