BusinessMagazin

Blog

  • Octavian Radu vrea sa vanda RTC – GALERIE FOTO

    Restructurarea grupului RTC a inceput in ianuarie 2005, prin separarea diviziilor si prin retragerea treptata din afacere a lui OCtavian Radu. Pentru acest an, grupul intentioneaza finalizarea acestui proces de restructurare si extinderea actionariatului. Intentia este ca in anul 2009 sa fie cooptati in actionariat angajati si parteneri de afaceri, in 2010 fonduri de investitii, urmand ca ulterior diviziile RTC sa fie vandute catre actionari strategici sau sa fie listate la bursa, dupa cum arata un comunicat de presa al companiei.

    "Prima faza o reprezinta atragerea managementului de top in actionariat printr-o schema de optiuni si actiuni. Aceasta ar trebui sa se finalizeze pana la toamna. Concomitent, vom incepe atragerea unor parteneri de afaceri in actionariat (unii ne-au semnalizat deja de mult timp aceasta dorinta a lor), iar faza a treia va cuprinde fonduri de investitii si va fi demarata la inceputul anului 2010. Faza a patra o va constitui listarea fiecarei divizii in parte la bursa sau, ca alternativa, dupa o abordare oportunistica, vanzarea unor divizii catre investitori strategici", a declarat Octavian Radu.

    Banii atrasi din vanzarea de actiuni au in primele doua faze rolul de a intari capacitatea grupului de a supravietui crizei printr-o diminuare a creditelor si o crestere a capitalurilor proprii, dar si motivarea managementului, mai spune omul de afaceri. Pentru urmatoarele etape, banii atrasi de la fondurile de investitii vor da posibilitatea RTC-ului sa exploateze toate oportunitatile de crestere la momentul iesirii din criza, iar cei din faza a patra au ca scop diversificarea portofoliului de investitii personal, investitia in proiecte noi si finantarea actiunilor cu incarcatura emotionala.

    RTC Holding este unul dintre cele mai mari grupuri de retail, distributie si servicii din Romania, fondat in 1990, de catre Octavian Radu (48 de ani). Din grupul RTC fac parte lantul de librarii Diverta, divizia de retail de fashion si hospitality Sebra, liderul natonal din distributie si birotica PrOffice, dezvoltattoul de software Sistec, compania de transport si logistica TCE, divizia de productie de articole pentru industria autor si aerticole de birou Flaro, divizia de imobiliare Rimobi si cel mai nou proiect al grupului, din zona de energie, Q Power.
     

  • Udrea vrea taxa hoteliera unica de 2%

    În prezent această taxă este stabilită de autorităţile locale şi variază de la 0,5% la 5%, în funcţie de nivelul de clasificare al unităţii de primire turistică. Asta înseamnă că hotelierii care percep o taxă mai mare de 2% vor trebui să o reducă, cum sunt cei din Bucureşti şi de pe litoral. Pentru anul viitor, taxa hotelieră pentru hotelurile din Capitală este stabilită la 3%, iar consiliile locale de pe litoral au stabilit o taxă de la 3,5% pentru unităţile de o stea şi de până la 5% pentru cele de patru şi cinci stele.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • BNR va reduce marti rata dobanzii de politica monetara

    Majoritatea analiştilor văd posibilă şi o reducere a ratei rezervei minime obligatorii, în special pentru pasivele în lei. Ei consideră că relaxarea politicii monetare de către Banca Naţională este necesară pentru a stimula creşterea economică, ale cărei perspective s-au înrăutăţit, iar temperarea ratei inflaţiei din ultimele luni, precum şi stabilitatea cursului de schimb, permit, în acest moment, o astfel de măsură.
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Criza economica nu a atins punctul maxim in Romania!

    Peste 400 de economisti, romani si straini, incearca sa gaseasca solutii pentru problemele cu care se confrunta tara noastra. Ei cred ca aceasta perioada dificila va mai dura cel putin un an, dupa care economia isi va reveni incet. "Din punctul meu de vedere, cred ca acum noi simtim doar un aer rece al crizei in ceafa, dar la noi inca nu si-a spus ultimul cuvant , nu a ajuns la fundul sacului. Este o situatie grea, chiar inspaimantatoare", a spus prof.univ.dr. Ion Mihailescu, presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Adio Rompetrol. Miliardul e la Patriciu, datoriile la kazahi

    El a vandut pachetul de 25% din actiuni pe care-l mai detinea catre KazMunaiGaz din Kazahstan, care cumparase si pachetul majoritar de 75% in august 2007. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica, singura referire facuta de catre kazahi fiind ca aceasta s-a realizat "in baza termenilor acordului initial care a fost semnat in august 2007".  Patriciu a incasat atunci circa 1,6 mld. dolari, prin intermediul Rompetrol Holding, pentru 75% din actiuni.
    Cititi mai multe pe  www.zf.ro

  • Rompetrol si SIF-urile au deschis bursa

    Primele tranzactii cu actiuni Rompetrol Rafinare au fost realizate la un pret de 0,0447, cu 0,7% sub valoarea de vineri. Actiunile SIF 5 erau cotate la 0,845 lei, pret in scadere cu 0,6% fata de referinta, iar SIF 2 la 0,700 lei, in scadere cu 0,7 fata de referinta. Actiunile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 0,9%. Primele tranzactii cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi cu 0,14% mai mari fata de referinta.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de VAE APCAROM (APC) cu 4,3% peste referinta si TMK ARTROM (ART) cu 3,5% peste referinta. Scaderea cea mai semnificativa a pretului de tranzactionare a fost inregistrata de SIF Banat Crisana (SIF1), cu 2,4% sub referinta. Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile era cotat la ora 10:30 cu 0,3% sub valoarea de vineri. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 0,6%. Evolutia pietei de la Bucuresti a fost diferita de cea a marilor burse europene, care la debutul perioadei de tranzactionare a sedintei de luni erau in crestere cu 0,1% – 0,5%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de luni in scadere cu 0,2-1,2%.

  • Falimentul Sky Europe – GALERIE FOTO

    Ca sa fiu sincer, la sfarsitul anului trecut credeam ca primul faliment de care voi auzi pe piata low-cost va fi Wizz Air”, spunea saptamana trecuta Stefan Mladin, directorul aeroportului Baneasa, principala poarta pentru cursele low-cost in Romania. Mladin simte printre primii piata dupa ritmul in care companiile aeriene care opereaza pe Baneasa cer sloturile (intervalele orare pentru aterizare/decolare), iar la sfarsitul anului trecut simtise o incetinire importanta a cererilor Wizz Air. La inceputul lui 2009 insa, compania ungara a primit o infuzie de capital si si-a relansat cresterea. Sky Europe, in schimb, isi scazuse semnificativ ritmul curselor in Romania inca de la jumatatea anului trecut, cand ajunsese sa opereze doar doua curse din Bucuresti si renuntase la o parte din flota, ramanand cu cinci aeronave.

    Atunci, slovacii de la Sky motivasera faptul ca au ramas cu doar doua curse pe Baneasa prin parteneriatul pe care il facusera cu MyAir (companie italiana care opereaza pe Baneasa din 2005 pe curse catre Italia si Franta), parteneriat care le permitea sa opereze doar pe pietele unde nu zbura operatorul italian. “Parteneriatul dintre Sky Europe si MyAir presupunea doar vanzarea de bilete pe site, cele doua companii luand decizia de a-si completa portofoliul de curse prin achizitia de locuri in aerovanele celuilalt, dar nu au operat niciodata impreuna”, explica Alina Rus, director pe piata locala al companiei MyAir.

    In ultimii doi ani, compania slovaca nu a mai primit infuzii de capital de la actionari, iar actiunile sale pe bursa de la Viena, unde este cotata, au evoluat preponderent negativ. Sky Europe plecase la drum in 2001 cu fonduri suficiente de la actionarii sai, iar dezvoltarea lor rapida a scos de pe piata slovaca operatorul aerian national. La finele lunii martie a acestui an, compania a anuntat o pierdere neta de 31,9 milioane de euro pentru primul semestru, in conditiile in care avea acumulate si datorii de peste 100 de milioane de euro. Dupa publicarea acestor rezultate, oficialii companiei de la Bratislava au incercat mai multe strategii pentru a-si relansa pozitia, insa saptamana trecuta au cerut intrarea sub protectia legilor falimentului pentru a putea demara un program de reorganizare si restructurare. Ultima campanie derulata de cei de la Sky a fost una prin care vindeau 1 milion de bilete la 1 euro – ceea ce a facut ca peste 100.000 de pasageri din CEE sa cumpere bilete pentru aceasta vara. Compania a comunicat ca va onora cursele, insa problemele au inceput saptamana trecuta pe mai multe aeroporturi, catre care Sky Europe are datorii.

    Campaniile cu preturi scazute au fost in ultimul an principala arma pentru cota de piata a operatorilor low-cost din Romania. In special ungurii de la Wizz Air au marsat pe campanii cu preturi scazute in cursa lor pentru obtinerea locului unu pe piata. Wizz Air a anuntat, la inceputul lunii iunie, ca a transportat 312.000 de pasageri in Romania in primul trimestru din 2009, ceea ce l-ar face lider de piata. Numarul raportat de Wizz Air este considerat destul de mare de catre Stefan Mladin, directorul aeroportului Baneasa: “Trebuie sa ne gandim ca Blue Air are mai multe curse si a raportat un numar mai mic de pasageri, plus ca mai sunt si alte companii aeriene care opereaza pe Baneasa, iar aeroportul a inregistrat 410.000 de pasageri in primul trimestru”. Aeroportul Baneasa a avut anul trecut o cifra de afaceri de 28 de milioane de euro si 1,7 milioane de pasageri, in crestere cu peste 600.000 fata de 2007, iar pentru 2009 Stefan Mladin estimeaza depasirea a 2 milioane de pasageri: “Zborurile low-cost au crescut o data cu criza economica, multi dintre pasagerii curselor de linie migrand catre zboruri mai ieftine”.

    In acest context, intrarea in faliment a unuia dintre competitorii de pe aceasta piata ascute competitia intre ceilalti operatori. Wizz Air a anuntat deja ca se gandeste la un zbor de conexiune care sa aduca la Budapesta, hub-ul Wizz Air, pasagerii de la Bratislava. O ruta care ramane neacoperita low-cost in acest context este Bucuresti-Viena – de altfel singurul zbor care a mai tinut pe piata zborurile Sky din Romania.

    Blue Air, cea mai mare companie romaneasca low-cost, a initiat primul zbor catre Viena la inceputul acestei luni, dar nu din Bucuresti, ci de la Suceava. Adrian Ionascu, directorul Blue Air, spune ca deschiderea cursei catre Viena nu a avut nicio legatura cu problemele Sky Europe si ca nu crede ca problemele unui singur operator slabesc competitivitatea pietei, ci dimpotriva.

    Adrian Ionascu este de parere ca oricum aceasta criza va arata cat de solida a fost dezvoltarea fiecarei companii aeriene, in special in domeniul low-cost, unde lupta pentru oferirea celui mai mic pret a dus de multe ori la aparitia problemelor: “Un business de transport aerian centrat doar pe promisiunea celui mai mic pret nu poate rezista pe o piata concurentiala. Dinamica pietei face ca oricand un alt competitor sa poata oferi, chiar si pentru o perioada limitata, un pret mai bun”. Ionascu se refera nu numai la strategiile diferite ale competitorilor sai, dar si la faptul ca lupta care urmeaza cu Wizz Air va fi una destul de dura, in care operatorul ungar va incerca sa acapareze cat mai multa cota de piata prin preturi cat mai scazute. Oricum, dupa cum spunea si Stefan Mladin, nu este momentul sa se gandeasca nimeni la ce va fi maine pe o piata atat de imprevizibila si relativ lipsita de profituri. Viitorul este, deocamdata, in aer.

    Lupta stransa pe Baneasa
    Un cer doar pentru ei
     

  • Cum se pot scurta linkurile

    Cand Mike Stuart, un adolescent din Canada, a inceput sa foloseasca platforma de microblogging Twitter, a aflat de la un prieten si de existenta TinyURL, un serviciu web care reduce dimensiunea link-urilor lungi. “Link-urile trimise la prieteni prin Twitter ocupa foarte mult spatiu din mesaj, asa incat un asemenea serviciu era binevenit”, a spus tanarul, referindu-se la limita de 140 de caractere impusa de specificul microbloggingului.

    Daca Twitter a aparut in 2006, dar a capatat notorietate mai mult in ultimii doi ani, TinyURL este unul din primele site-uri de scurtare a adreselor de site-uri, creat inca din 2002 de Kevin Gilbertson. Evident, necesitatea de a obtine link-uri mai scurte din secventele de cifre si litere uneori interminabile care compun o adresa de site n-a aparut odata cu microbloggingul; un link kilometric arata prost si daca exista, si daca nu exista o limita in privinta numarului total de caractere permise intr-un un post sau un comentariu dintr-un blog sau intr-o comunitate online. In timp insa, cresterea numarului de membri ai retelelor sociale online cu interfete specifice, unde link-urile lungi fie nu pot fi postate, fie strica estetica paginilor, fie obstructioneaza cursivitatea lecturii – de la MySpace la Blogger si de la Facebook la Twitter sau Tumblr – a stimulat aparitia de solutii la acest gen de problema aparent marunta. Usor de construit, astfel de servicii au aparut in numar mare in ultimii ani, cu nume minimaliste precum Bit.ly, Is.gd, Tr.im sau Sp2.ro, majoritatea fiind create din pasiune, fara sa aiba un model de business in spatele lor.

    Potrivit analistilor, singura popularitatea lui TinyURL a dus la crearea a cel putin 100 de astfel de site-uri. Un exemplu in acest sens este chiar Sp2.ro, primul site romanesc menit sa scurteze linkuri. Creat dupa modelul TinyURL de catre Constantin Cocioaba si lansat la sfarsitul lunii aprilie, Sp2.ro a ajuns intr-un timp scurt la aproape 5.000 de vizitatori unici pe zi, in conditiile in care in primele 10 zile de la lansare site-ul a fost vizitat de 1.000 de persoane. “Cred ca numarul de utilizatori va inregistra o crestere in continuare si ma bucur ca Sp2.ro este preluat de multi membri romani ai Twitter”, a declarat fondatorul site-ului.

    Numarul de membri ai Twitter a crescut semnificativ in toata lumea in ultimele luni. In noiembrie anul trecut, Twitter avea in jur de 4-5 milioane de utilizatori, potrivit lui Jeremiah Owyang, analist al companiei de cercetare Forrester Research, iar in februarie acest an, blogul Compete.com a plasat Twitter chiar pe locul al treilea in topul celor mai populare retele sociale, cu un numar de utilizatori estimat la aproximativ 6 milioane.

    Una dintre cele mai mari probleme ale site-urilor independente de scurtare a linkurilor este ca marile companii de pe piata si-ar putea crea pe rand propriile servicii de acest fel. Reteaua FriendFeed si-a lansat de curand propriul sau serviciu de scurtat linkuri, acelasi lucru l-ar putea face si Facebook, iar in plus exista posibilitatea si ca Google insusi sa patrunda pe aceasta piata. “Exista intotdeauna un risc, dar noi incercam sa ne impunem prezenta”, a comentat Andrew Weissman, director de operatiuni al Betaworks, companie ce detine Bit.ly, un serviciu de scurtare a link-urilor, despre care blogurile de specialitate au remarcat de curand ca pe nesimtite a luat locul TinyURL in calitate de serviciu “oficial” de scurtare pentru Twitter.

    Deocamdata, alianta cu Twitter a ajutat semnificativ Bit.ly. Betaworks sustine ca saptamanal sunt accesate in jur de 50 de milioane de link-uri Bit.ly, mai mult decat dublul celor accesate la inceputul lunii aprilie. “Saptamanile viitoare ne asteptam sa atingem 60 de milioane de accesari”, a spus Andrew Weissman.

    Parteneriatul vechi intre Twitter si TinyURL a cedat locul acceptarii Bit.ly posibil din cauza chestiunilor legate de finantare: Betaworks a sustinut si Summize, un motor de cautare cumparat de Twitter vara trecuta, iar printre finantatorii Betaworks se afla si cativa dintre primii investitori si consultanti ai Twitter. Aceste relatii i-au facut pe comentatori sa se intrebe daca nu cumva preferinta pentru Bit.ly semnalizeaza o posibila intentie a Twitter de a cumpara serviciul de scurtare. Compania de microblogging care n-a izbutit sa-si gaseasca drumul propriu spre un mecanism de monetizare ar cumpara astfel un serviciu care a reusit sa atraga de curand nu mai putin de 2 milioane de dolari de la investitori precum Alpha Tech Ventures, Mich Kapor, un nume cunoscut in industria de software, si Ron Conway, unul din recentii investitori in Google. Si daca spunem “nu mai putin”, avem in vedere ironiile comentatorilor de pe blogul TechCrunch, de pilda, care se intrebau ce mare lucru poate sa faca un serviciu de scurtare a link-urilor pentru a merita atatia bani. Daniel, unul dintre comentatori, spunea ca si-a creat propriul serviciu de scurtare, http://tcbp.net, intr-o singura ora.

    De fapt, expertii cred ca diferenta o vor face in viitor serviciile care vor sti sa ofere cele mai utile facilitati, dincolo de scurtarea propriu-zisa. Cli.gs, unul dintre “scurtatoarele” cu cel mai mare set de facilitati auxiliare, a oferit nu numai posibilitatea de editare a link-urilor scurtate (in loc de combinatii aleatorii de cifre si litere, cum oferea TinyURL), ci si pe cea de monitorizare a traficului, ca pentru bloguri – cati utilizatori dau clic pe link si de unde vin. Go2.me ofera, in aceeasi fereastra cu pagina accesata prin intermediul scurtaturii, o interfata de chat, unde utilizatorii pot discuta rapid despre informatiile de pe pagina respectiva. Is.gd, in schimb, are avantajul ca produce link-uri mai scurte decat TinyURL, iar scurtimea ar putea fi un element decisiv in concurenta dintre astfel de servicii, dupa parerea multor utilizatori.

    In ceea ce priveste Bit.ly, pe langa modificarea link-urilor, Bit.ly foloseste un serviciu numit Calais, dezvoltat de Thomson Reuters, care poate sa realizeze cautari semantice in paginile unde utilizatorii Bit.ly plaseaza noile link-uri. Astfel Bit.ly poate sa urmareasca subiectele cele mai dezbatute in comunitatea de utilizatori, 24 de ore din 24. “Serviciul ar putea deveni o sursa de informatii despre modul in care oamenii folosesc internetul, deoarece putem sa vedem unde anume sunt postate link-urile”, a spus Christopher Sacca, un investitor in Bit.ly, Twitter si Photobucket. Betaworks spera ca abilitatea de a urmari distributia informatiilor care ruleaza pe retelele sociale in timp real ar putea sa fie relevanta pentru viitorul cautarilor pe internet.

    Ramane insa deschisa, pentru cine mai e atent la ea, problema intimitatii: cu toate ca serviciile de scurtare au imbunatatit mult si estetica site-urilor, si viteza de redactare si de lectura pe internet, toate raman expuse acuzatiei ca ar putea fi folosite drept camuflaj pentru spamuri sau atacuri de phishing sau pentru a redirectiona oamenii catre site-uri periculoase din punctul de vedere al securitatii. Pentru moment, nici cei ce dezvolta, nici cei ce folosesc “scurtatoarele” nu pot combate aceste riscuri. Dar cine a spus ca internetul e un taram lipsit de pericole?

    Evolutia TinyURL

  • Bursa a inchis in crestere

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni au fost efectuate la preturi in medie cu 1,4% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 0,8%. Indicele extins al Bursei BET-XT a incheiat sedinta de vineri in crestere cu 1,9%. Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 7,5 milioane de lei (1,8 milioane de euro). Cele mai lichide titluri au fost SIF-urile si Banca Transilvania (TLV).

    Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost cotate la 0,850 lei , pret in crestere cu 1,8% fata de referinta, SIF Transilvania (SIF3) au fost tranzactionate la 0,413 lei, pret in crestere cu 2% fata de referinta, SIF Moldova (SIF2) cu 0,705 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta, iar Banca Transilvania (TLV) cu 1,150 lei , pret in crestere cu 2,7% fata de referinta. Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de TERAPLAST (TRP) cu 5,8% si IMPACT Developer & Contractor (IMP) cu 5%. Cele mai mari scaderi au fost inregistrate de ZIMTUB (ZIM) cu 7,7% si CARBOCHIM (CBC) cu 7,5%. Evolutia pietei de la Bucuresti a fost diferita de cea a marilor burse europene, care au incheiat in scadere cu 0,1% – 0,8%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de vineri in crestere cu 0,7-1,8%.

  • Cresterea continua usor la bursa

    Bursa de la Bucuresti inregistra o crestere cu 1,23% (BET-C) la mijlocul perioadei de tranzactionare de vineri, iar actiunile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au crescut in medie cu 2,41%. Tranzactiile cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi cu 1,7% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 0,8%. Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile era cotat la ora 13:30 cu 1,9% peste valoarea de joi.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 4,6 milioane de lei (1,1 milioane de euro). Cele mai lichide societati erau SIF Oltenia (SIF5) , SIF Transilvania (SIF3), SIF Moldova (SIF2) si IMPACT Developer & Contractor (IMP). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) erau cotate la 0,855 lei, pret in crestere cu 2,4% fata de referinta, SIF Transilvania (SIF3) erau tranzactionate la 0,416 lei, pret in crestere cu 2,7% fata de referinta, SIF 2 la 0,710 lei, pret in crestere cu 2,9% fata de referinta, iar IMPACT Developer & Contractor (IMP) cu 0,363 lei , pret in crestere cu 0,8% fata de referinta. Cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare le-au avut ZIMTUB (ZIM) cu 7,7% sub referinta si CARBOCHIM (CBC) cu 7,5 sub referinta.