Blog

  • Fiscalitatea romaneasca trage in jos inchirierile de proprietati

    Impozitul perceput pentru cladiri persoanelor juridice este mult mai mare decat cel perceput persoanelor fizice, ceea ce a dus la impiedicarea dezvoltarii de proiecte destinate inchirierii, a declarat ieri Gabriel Biris, managing partner la firma de avocatura Biris Goran, in cadrul unui seminar despre piata imobiliara locala.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Isarescu: Suntem catalogati prost de investitorii straini si de bancheri

    Si totusi, experienta ne arata ca autoritatile locale au depus prea putine proiecte ca sa scoata repede din saracie agricultura, zona de business mic si mijlociu, ori satele romanesti. Problema cea mare este ca, desi avem bani, nu stim sa ii folosim.

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Bulgaria si Romania sunt cele mai sarace state din UE

    Bulgaria are cea mai redusa cota a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, doar 38 de unitati, urmata de Romania cu 41 de unitati si Turcia, stat care aspira sa adere la UE, cu 42 de unitati.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
     

  • Ora exacta de la Moscova

    Jennings a explicat ca potentialul pietei actuale din Rusia este cu mult peste cele mai optimiste asteptari pe care cineva le putea avea cu cinci ani in urma. Principalul argument in favoarea Rusiei este intrarea in al zecelea an consecutiv de boom economic, cresterea PIB in primul trimestru fiind de 8,5%. Anul trecut, Rusia a fost a treia piata din lume in privinta numarului de oferte publice initiale, Jennings sustinand ca se pregatesc multi noi emitenti, care asteapta doar putina stabilitate pe pietele internationale pentru a iesi pe piata de capital.

  • Achizitie record pentru Gorenje

    Pretul tranzactiei este de 130 de milioane de euro, din care aproximativ 37 de milioane de euro vor fi achitate sub forma de actiuni proprii, iar restul in numerar. Prin aceasta achizitie, Gorenje intra pe piata Benelux, cu un total de 20 de milioane de locuitori.

    Aproximativ 90% din vanzarile ATAG provin din aceasta zona. Franjo Bobinac, CEO al companiei slovene, citat de agentia Reuters, spune ca pana la sfarsitul lunii iulie spera sa finalizeze o alta achizitie, de dimensiuni mai reduse, fara a da insa detalii. Anul trecut, firma olandeza a inregistrat vanzari de 150 de milioane de euro si a obtinut un profit net de 11 mil. euro. In aceeasi perioada, grupul Gorenje a avut un profit net de 23,7 mil. euro, la vanzari de 1,3 mld. euro.
     

  • Miracolul romanesc, la bani marunti

    “In economie, tot ce creste trebuie sa mai si scada la un moment dat”, enunta Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata (GEA), un principiu arhicunoscut, care in mai toate dezbaterile despre mersul economiei romanesti tinde de ceva vreme sa capete infatisarea unei sabii a lui Damocles, aflata undeva deasupra clasicelor formule ale autoritatilor despre “economia care duduie”. Dupa un 2006 exceptional, cu un avans al economiei de 8%, 2007 a fost anul in care au inceput sa se stranga norii negri: inflatia a explodat, deficitul de cont curent a atins cote alarmante, economia a crescut cu doar 6%, leul a intrat intr-un vartej de depreciere fara precedent, iar agentiile de rating si mare parte a analistilor internationali nu au intarziat sa prevada un posibil dezastru.

    Pe un asemenea fundal, vestile de la finele primelor trei luni din 2008 apar cu atat mai surprinzatoare: nu doar ca economia n-a cazut, ba dimpotriva, a crescut cu 8,2% fata de aceeasi perioada din anul trecut, ceea ce inseamna cea mai buna performanta din ultimii zece ani. Cu atat mai mare a fost surpriza, cu cat cifrele se refera la o perioada a anului in care agricultura, unul dintre principalele resorturi ale economiei romanesti (fie ca inclina balanta intr-un sens sau in altul), nu intra prea mult in calcule.

    La originea acestui record au fost prin excelenta constructiile, care au crescut cu peste 32%, urmate la distanta de servicii (7,4%) si industrie (5,4%). In conditiile unui an agricol bun, chiar fara a pune la socoteala optimismul premierului Tariceanu, care anticipeaza cel mai bun an agricol din istoria tarii, “este foarte probabil sa avem o crestere cu mult peste cea de 6% prognozata la inceputul anului”, spunea recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Pentru urmatoarele trei luni, banca centrala prevede un ritm apropiat de cel din primul trimestru, chiar daca alte voci, precum cele ale analistilor de la UniCredit Group, cred posibila doar o crestere undeva intre 5% si 6%.

    La prima vedere, asemenea recorduri sunt vesti foarte bune, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, fie si pentru ca arata rezistenta Romaniei in fata turbulentelor de pe pietele internationale, care au afectat multe dintre economiile europene. Acesta ar putea fi un semnal bun pentru investitori, apreciaza Dumitru: cu investitii straine directe atrase anul trecut de 7,2 miliarde de euro si de circa 1,6 miliarde de euro in primul trimestru din 2008, potrivit BNR, Romania ramane in topul destinatiilor preferate pentru business. In clasamentul economiilor luate in considerare de straini pentru extinderea activitatii, Romania se plaseaza pe locul al treilea intre tarile din regiune, dupa Polonia si Rusia, iar la nivelul intregii Europe pe locul al cincilea, potrivit unui studiu recent realizat de compania de consultanta Ernst & Young.

    Reversul medaliei este insa, dupa Dumitru, faptul ca “excesul de cerere a crescut”, pentru ca performanta din primul trimestru este “cu mult peste nivelul cresterii economice potentiale”, adica al cresterii PIB care nu genereaza inflatie si care s-ar plasa intr-un interval optim de 6-6,5%. Eugen Dijmarescu, viceguvernator al BNR, spunea si el de curand ca priveste cresterea economiei din primul trimestru ca “semanand putin a supraincalzire”, adica peste PIB potential. Supraincalzirea se manifesta atunci cand economia creste mai repede decat potentialul sau normal, generand inflatie, deficit de cont curent, deficit bugetar ori deficit de forta de munca specializata, precizeaza Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA Romania). In opinia lui, pentru Romania o crestere economica anuala mai mare de 4,5% pentru urmatorii 5-7 ani “este nesustenabila si va genera probleme”. Asa a fost in perioada 2003-2006, cand economia a crescut in medie cu 6,5%, ceea ce a dus in timp la dezechilibre. Pentru a avea o evolutie sanatoasa “ar trebui sa tintim un ritm de 5-5,5%, in progresie usoara de la an la an”, este de parere Dan Bunea, senior partner al companiei de consultanta DTD Team Advisory. Daca 2008 va fi un an agricol bun, spune el, este insa de asteptat sa avem un ritm sensibil peste 7%.

    Avem termeni de comparatie pentru ceea ce se petrece acum in Romania. “Tigrii baltici”, asa cum au fost numite Letonia, Estonia si Lituania datorita ritmului rapid de dezvoltare economica inregistrat dupa 2004, anul cand au intrat in UE, dau acum puternice semne de slabiciune. In primul trimestru al acestui an, spre exemplu, economia Estoniei aproape ca a stagnat, cu o crestere de doar 0,1%, dupa ce in 2006 si 2007 crescuse cu 11,2% si respectiv 7,1%. Explicatia a fost ca inflatia s-a accelerat, iar consumul si exporturile au cazut, afectand si vanzarile din retail, dar si piata imobiliara, principalul motor al economiei in ultimii trei ani. La finele anului trecut, deficitul de cont curent urcase in Estonia pana la 17,4% din PIB, potrivit datelor UniCredit, iar inflatia anuala a fost de 6,6%. Pentru 2008, an in care analistii italieni anticipeaza o crestere a economiei de doar 2,6%, inflatia ar urma sa urce spre 10%. Crize de crestere asemanatoare parcurg Letonia si Lituania, unde dupa ritmuri de 10,2% si respectiv 8,8% in 2007, anul acesta va aduce doar 3,2%, respectiv putin peste 5%, dar in conditiile unor deficite de cont curent uriase – 15,5% din PIB in Letonia si 11,9% in Lituania.  

    Aceeasi sa fie si soarta economiei romanesti? “Supraincalzirea provine din faptul ca exista un exces de cerere care nu poate fi satisfacut de oferta interna, iar acest lucru creeaza presiuni atat pe inflatie, cat si pe deficitul de cont curent”, comenteaza Ionut Dumitru de la Raiffeisen Bank.

    Intr-adevar, importurile au generat o presiune continua asupra cursului de schimb si a deficitului de cont curent, care a explodat in ultimii ani, ajungand la sfarsitul lui 2007 sa reprezinte circa 14% din PIB. E de observat totusi ca daca deficitul comercial, diferenta dintre importuri si exporturi, s-a adancit cu 14,3% intre ianuarie si aprilie, aceasta cifra e mult mai mica decat in primele patru luni de anul trecut, cand atinsese 66%, iar aceasta inseamna ca “incepem sa avem exporturi, si mai mult decat atat, structura lor s-a imbunatatit mult”, considera Aurelian Dochia, fost director general al BRD Corporate Finance si fondator al companiei de consultanta Concept Business Consult. Fapt e ca in aprilie, pentru a cincea luna consecutiv, viteza de crestere a exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor, valoarea exporturilor ajungand la circa 2,7 mld. euro.

  • Preturi in prag de inghet

    Printre acestea, se numara painea, carnea, laptele, untul, ouale, faina, merele, cartofii si zaharul. Katarina Belicka, purtatorul de cuvant al Ministerului slovac al Agriculturii, citata de agentia de presa Reuters, spune ca inghetarea este doar o optiune, la care nu se va recurge daca retailerii nu vor cauta sa speculeze trecerea la euro prin majorarea preturilor la alimente.

    Ministrul slovac al agriculturii a anuntat ca va efectua impreuna cu ministrul de finante si cu cel al economiei o analiza asupra conditiilor de piata si a masurilor propuse. Una dintre masuri este stabilirea unui procent maxim cu care fiecare categorie de produs alimentar ar putea sa se scumpeasca. Belicka a precizat ca intentia autoritatilor este de a oferi guvernului instrumente prin care sa lupte impotriva speculei. Cresterea preturilor la produsele alimentare a dus inflatia din luna mai la cel mai inalt nivel inregistrat in Slovacia in ultimele 20 de luni.
     

  • Polonia, o divizie a RWE

    Prima termocentrala va fi amplasata in sudul tarii, in orasul Wola si va fi finalizata in 2015. Aceasta va beneficia de cele mai noi tehnologii si va avea nevoie de 2,5 milioane de tone de carbune pe an pentru a functiona la capacitate maxima. Daca in prezent rata de eficienta a folosirii carbunelui in Polonia se situeaza intre 33 si 35%, noua unitate va avea o eficienta de 46%, ceea ce echivaleaza cu o reducere a emisiilor anuale de dioxid de carbon cu 1,3 milioane de tone.

    In perioada 2008-2013, Polonia are alocate drepturi de emisii de dioxid de carbon de 208,5 milioane de tone pe an, ceea ce creeaza presiune asupra sistemului energetic in directia modernizarii tehnologiilor si a orientarii spre surse nepoluante.

    Conform estimarilor, se asteapta ca proiectul sa revigoreze economia locala si sa creeze mii de locuri de munca. Jurgen Grossman, CEO al RWE, a precizat ca Polonia este una din cele mai importante piete unde opereaza grupul pe care il conduce; RWE controleaza deja 6% din piata poloneza de energie si intentioneaza sa-si majoreze cota prin constructia unei a doua termocentrale similare, reprezentantii companiei fiind in stadiul de analiza a posibilelor amplasamente. De asemenea, grupul german va investi pana in 2012 intr-un parc eolian in nordul tarii, care va avea o capacitate de 300 de megawati. In urmatorii cinci ani, RWE are programate investitii de 32 de miliarde de euro in Europa, din care 10 miliarde in Germania, iar restul in alte tari, inclusiv in Polonia.

    Conform declaratiilor lui Grossman, cererea de energie pe piata poloneza inregistreaza o crestere anuala situata intre 3 si 5%. Potrivit datelor Biroului de Reglementare in domeniul energetic, cererea anuala de electricitate a crescut in ultimii trei ani cu aproape o cincime, astfel incat sistemul energetic actual este folosit la capacitate maxima. Planuri privind investitii semnificative in noi capacitati de productie au fost anuntate si de compania belgiana Electrabel, de cea franceza EDF si de cea suedeza Vattenfall.
     

  • Opera de arta

    Sa spui ca nu-ti place Coldplay e ca si cum ai spune ca nu esti de acord cu genocidul sau ca Holocaustul a fost “o chestie destul de nasoala” – afirmatii considerate ca de la sine intelese. In ultimii ani, Coldplay a reusit sa devina “omul negru” al lumii muzicale, trupa pe care te simti obligat sa o detesti. Ai voie sa-ti placa Britney Spears, pentru ca are o muzica pop “accidentata” impecabil produsa, ai voie sa-ti placa Phil Collins. pentru ca e ironic, merge sa zici ca iti plac The Eagles si sa-ti pastrezi credibilitatea. Dar e vai si amar de bietul jurnalist care-o lauda pe Coldplay – ti-ai strica mai putin reputatia daca ai spune ca Hitler “nu era chiar asa de rau”. De ce? Pentru ca trupa Coldplay, desi imposibil de populara, nu e “cool”. Chris Martin & Co. si-au dat seama de acest lucru si nu pare sa le pese – sau cel putin asa sustin in interviuri. Adevarul este ca, de fapt, le pasa foarte mult. Dupa ce au vandut un numar aproape incredibil de exemplare din albumul lor anterior, zece milioane, sunt disperati sa obtina credibilitatea artistica. Tocmai de aceea si-au petrecut atat timp si au facut atatea eforturi la ultimul album, proclamat de ei “dificil”. Sa aruncam o privire asupra dovezilor. Proba A: albumul are un titlu dublu, “Viva La Vida or Death and All His Friends”, care-l face sa semene un pic cu opera lui Damien Hirst. Proba B: titlul si piesa “Viva La Vida” este inspirata de pictorita suprarealista Frida Kahlo. Proba C: l-au chemat pe “bunicul muzicii ambientale” din Marea Britanie, Brian Eno, sa le fie producator. Proba D: au ales o pictura de Delacroix pentru coperta albumului. Pur si simplu, albumul n-ar avea cum sa semene mai mult cu o “opera de arta”, ceea ce e bine, deoarece majoritatea celor care il vor cumpara din benzinarii si supermarketuri pe tot cuprinsul tarii n-ar sti ce e o opera de arta decat daca ai scrie asta pe o caramida si le-ai arunca-o in cap. Mai stim si ca este un album “dificil” si “experimental” pentru ca ne-a spus-o Chris Martin. “Nu ne pasa daca vindem cu un milion mai putine discuri”, a declarat solistul. Suna ca o indepartare de modelul Coldplay.

    Singura problema legata de indepartatea de modelul Coldplay este ca acest demers functioneaza. Coldplay face discuri care se vand in milioane de exemplare si face stadioane pline. In ciuda faptului ca trupa e clar jenata de eticheta de “rock de stadion” pe care si-a dobandit-o, pentru ca la asta se pricepe cel mai bine, membrii ei scriu chestii epice inaltatoare care-i fac pe studenti sa-si fluture brichetele in aer si care au niste refrene ce te indeamna sa le fredonezi, atat de euforice, incat ai putea face un elefant sa pluteasca de la ele.

    Mai mult, e greu sa supraestimezi importanta pe care o are Coldplay pentru casa lor de discuri, EMI. Atunci cand Coldplay si-a amanat lansarea albumului anterior, cotatia actiunilor EMI a fost, se pare, afectata. Cum EMI a fost recent achizitionata de catre Guy Hands, multimilionarul in lire sterline care si-a facut un nume din achizitia de companii aflate in dificultate, performanta “Viva” (titlul sub care va fi cunoscut in continuare) are o importanta deosebita.

    Si cum a mers? Au cedat presiunilor comerciale sau au lansat un baraj de experimentalism intentionat? Raspunsul, pe scurt, ar fi ca “VLV” (titlul sub care va fi cunoscut in continuare) e de fapt cam tot ce-a fost si inainte. Are pian, chitare cu ecou, refrene inaltatoare si Chris cu falsetul caraghios din vocea lui. Au renuntat la structurile traditionale de tip strofa-refren-strofa care le dominau repertoriul ca un profesor strict si au imprumutat ceva de la Radiohead. In principal insa e Coldplay recognoscibila – ceea ce e bine.

    Asa stau lucrurile cu Coldplay. In ciuda faptului ca e obligatoriu sa o dispretuiesti, este extrem de dificil sa-ti displaca muzica pe care o face. Lumea o dispretuieste pentru ceea ce reprezinta, dispretuieste ideea de rock de stadion, de Chris Martin multimilionar cu nevasta castigatoare de Oscar ce ne tin noua prelegeri pe tema saraciei globale. Cand se ajunge la muzica insa, nu prea mai are ce sa-ti displaca. Mi-a facut placere sa ascult “Death” (titlul sub care va fi cunoscut in continuare) aproape in pofida vointei mele. Iar aceasta este, probabil, cea mai mare lauda pe care ai putea-o aduce unui album.
     

  • Una si aceeasi stire

    Practic, pe masura ce presa scrisa a fost dublata de cea din mediul online, modul in care sunt consumate informatiile si stirile publicate in mass-media s-a schimbat, adaptandu-se noilor conditii. Compania de cercetare Context-Based Research Group a realizat un studiu pe un esantion de utilizatori cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani din SUA, Marea Britanie si India, pentru a determina modul in care acestia citesc informatiile din mass-media.

    Una dintre concluzii este faptul ca, desi sunt interesati in continuare de reportaje ample, utilizatorii sunt inundati de prea multe informatii, motiv pentru care nu isi mai pot indrepta intreaga atentie catre articolele elaborate. “Schimbarea comportamentului de informare al utilizatorilor poate fi pusa pe seama mediatizarii excesive a doar catorva informatii”, spune Robbie Blinkoff, cofondatorul Context-Based Research Group, referindu-se la stirile care apar intr-o anumita publicatie sau pe un site in 3-4 variante pana sunt finalizate, furnizand de fiecare data franturi suplimentare de informatii. Exista insa moduri de a structura clar aceasta succesiune de informatii. Agentia de presa Associated Press, de exemplu, a lansat recent un nou format de prezentare a stirilor, in trei etape: stirea de ultima ora in cateva cuvinte, informatia curenta mai pe larg si stirea completa, ulterioara, cu toate detaliile de fond si implicatiile ei. O abordare similara o are de ceva vreme si publicatia londoneza Telegraph, rezultatele fiind deja vizibile prin numarul in crestere al vizitatorilor pe site. Cei mai multi dintre ei se informeaza cu privire la evenimentele de ultima ora din stirea pe scurt, in timp ce intreaga poveste este citita doar de cei interesati de subiect.