El a apreciat că problemele în contractul cu Bechtel au fost generate de conducerea “incompetentă şi iresponsabilă” a Ministerului Transporturilor din 2005, care a început să renegocieze contractul în loc să-l pună în aplicare.
În 2005, Ministerul Transporturilor era condus de către democratul Gheorghe Dobre.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Aceeaşi taxă de 54 lei va fi achitată şi pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 3,5-7,5 tone, conform unei hotărâri de guvern.
Pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 7,5-12 tone, taxa va urca la 81 lei (18 euro).
O taxă de 113 lei (25 euro) vor plăti şoferii de maşini cu mai mult de 23 locuri pe scaune şi autovehiculele de transport marfă cu o greutate mai mare sau egale cu 12 tone şi cu maximum 3 axe, în timp ce pentru maşinile de transport marfă cu o greutate mai mare sau egală cu 12 tone, dar cu 4 axe va fi plătită o taxă de 167 lei (37 euro).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Totodată, Gândul LIVE urmăreşte consolidarea Comunităţii Gândul prin implicarea permanentă a userilor săi. Aceştia se pot conecta prin intermediul contului lor de Facebook sau prin Skype, având astfel posibilitatea de a trimite feedback instantaneu şi de a se implica direct în transmisia şi dezbaterea video.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Flaşnetele au fost unele din cele mai răspândite instrumente muzicale din Grecia timp de aproape un secol, fiind cărate în spate de proprietarii care obişnuiau să străbată străzile, aceştia fiind muzicieni talentaţi, relatează Greek Reporter.
Economia elenă este în recesiune de şase ani, pierzând aproximativ 20% din PIB în urma programelor de austeritate, în timp ce şomajul a atins cote record.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Duchatczek şi ceilalţi opt suspecţi sunt acuzaţi de dare de mită, spălare de bani şi alte delicte, potrivit unui comunicat al procuraturii, citat de New York Times.
Banca centrală nu a comentat decizia procurorilor şi a afirmat că Duchatczek, care este şeful imprimeriei, nu va da declaraţii presei.
Pedeapsa maximă este de până la zece ani de închisoare pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi cei nouă, potrivit postului public TV din Austria ORF.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În ultimii ani, colectarea de date despre consumatori s-a dezvoltat într-o industrie de miliarde de dolari, în care cei mai importanţi jucători obţin informaţii analizând căutările online, activitatea de pe reţelele sociale, cumpărăturile şi date publice, potrivit Financial Times. Activitatea acestora este în mare parte nereglementată, în timp ce oamenii sunt tot mai îngrijoraţi de supravegherea strictă de către state.
“Dosarele” rezultate includ mii de detalii despre persoane, inclusiv probleme de sănătate, bonitate financiară şi chiar date despre femeile gravide. Companiile folosesc algoritmi pentru a determina pe baza datelor adunate cum să anticipeze şi să influenţeze comportamentul consumatorilor.
Informaţii simple despre vârstă, sex şi locaţie se vând chiar şi cu 0,0005 dolari pe persoană, sau 0,5 dolari la 1.000 de persoane, potrivit unor oferte de preţuri obţinute de Financial Times. Informaţiile despre persoane considerate influente în reţeua socială au un preţ mai ridicat, de 0,00075 dolari, sau 0,75 dolari pentru 1.000 de astfel de indivizi. Detaliile privind veniturile şi istoricul cumpărăturilor sunt uşor mai valoroase, cu preţuri de 0,0001 dolari pe persoană.
Potrivit unor surse din industrie, “dosarul” complet al unei persoane se vinde cu mai puţin de un dolar.
“Nu ai o valoare prea mare”, a afirmat Dave Morgan, fondator al uneia dintre primele companii care folosesc datele despre traficul pe internet pentru a transmite ulterior reclame în funcţie de profilul consumatorului.
Întrucât informaţiile de bază despre consumatori sunt tot mai uşor disponibile, brokerii de date urmăresc chiar şi mai multe detalii. Pentru 0,26 dolari pe persoană, LeadsPlease.com vinde nume şi adrese de email ale persoanelor cu afecţiuni precum cancer, diabet şi depresie. Informaţiile includ şi detalii despre medicaţia acestora.
Semnalele de pe pieţele externe sunt tot mai proaste, iar după creşterile puternice care au dus principalele burse din lume la noi maxime istorice în primele luni ale acestui an pare să fi venit vremea corecţiilor.
În Japonia, unde bursa a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere până la jumătatea lunii mai, indicele Nikkei a pierdut deja 22% de la maximul de 16.000 de puncte atins în urmă cu trei săptămâni. Astăzi, indicele bursei din Tokio a plonjat din nou cu 6,4%, după ce în ultimele săptămâni a mai avut scăderi de 7% sau 5% pe parcursul unei sigure şedinţe.
Bursele europene scădeau şi ele în deschiderea şedinţei de astăzi, cu 1-2% după ce Banca Mondială şi-a redus estimările privind creşterea economică globală în 2013. Şi bursele americane au scăzut ieri cu până la 1%, deoarece investitorii sunt îngrijoraţi că banca centrală a SUA (Fed) îşi va retrage injecţiile de lichidităţi.
Contextul extern nefavorabil afectează şi bursa de la Bucureşti, unde indicele BET, care urmăreşte cele mai importante zece acţiuni locale, a pierdut 1,34% în primele două ore de tranzacţionare, iar indicele BET-FI, care urmăreşte SIF-urile şi Fondul Proprietatea, a scăzut cu 0,8%.
„Numărul de unităţi în acest format (de proximitate n-red.) se ridică la 27, dintre care trei magazine operate în sistem integrat şi 24 în franciză”, se arată într-un comunicat al companiei.
Carrefour operează în prezent în România 119 magazine în trei formate dintre care 24 de hipermarketuri Carrefour, 68 de supermarketuri Market şi 27 de magazine de proximitate denumite Express.
Recent Carrefour a încheiat un contract de franciză cu lanţul local de magazine Gulliver, cele nouă unităţi ale reţelei locale transformându-se în Carrefour Express, brandul sub care francezii se extind pe formatul magazinelor de proximitate.
Sediul Google de la Mountain View are o mulţime de caracteristici unice şi interesente, precum un teren de volei în aer liber, staţii de lucru sferice şi un campus plin cu sculpturi Android sau alte forme de artă.
Internilor li s-au dat chiar şi pălării de nou-veniţi, “noogle”, pentru a arăta statutul lor de proaspăt iniţiaţi în companie.
Cine-si imagineaza ca poate face orice in Bucuresti si trece neobservat se insala amarnic.
Peste o mie de camere de supraveghere sunt amplasate in tot orasul, iar autoritatile locale monitorizeaza traficul si pietonii.
Sistemul, similar cu cele din capitalele europene, are ca scop reducerea infractiunilor. Mai avem insa pana o sa ajungem din urma Londra, de exemplu, unde sunt functionale 500 de mii de camere.
In cazul in care pe strada se comite o ilegalitate, dispecerul anunta cel mai apropiat echipaj al politiei locale Bucuresti care se deplaseaza de urgenta la fata locului.