BusinessMagazin

Blog

  • Producătorul de prăijturi Senneville din Timişoara va face o nouă fabrică în oraşul Călan din Hunedoara. Investiţia se ridică la 12 mil. euro şi va crea cel puţin 60 de locuri de muncă

    Producătorul de prăjituri şi produse de patiserie Senneville din Timişoara, cu o cifră de afaceri de 3,7 milioane euro în 2023, vrea să investească într-o nouă fabrică, în judeţul vecin, Hunedoara.

    Aceasta va fi construită în oraşul Călan, iar în toamna anului 2025 este prevăzută punerea sa în funcţiune, ca urmare a cererii crescute pentru produsele companiei din partea reţelelor de comerţ modern.

    Compania a depus proiectul cu această investiţie în Programul Tranziţie Justă, apel ce sprijină dezvoltarea durabilă şi crearea de noi locuri de muncă, pentru a atrage fonduri publice. Întreprinderile mici şi mijlocii din judeţele Hunedoara, Galaţi, Gorj, Dolj, Prahova şi Mureş pot accesa fonduri de 775 milioane de euro prin Programul Tranziţie Justă. În luna ianuarie a anului 2024, rata şomajului în Hunedoara a fost de 4,7%, iar prin deschiderea fabricii de la Călan, Senneville va angaja circa 60 de oameni.

    David Alb a menţionat că acum proiectul este în analiză la ADR Vest şi speră să obţină finanţarea nerambursabilă, dar şi co-finanţare din alte surse, pentru a da drumul la licitaţia pentru construcţie, fiind prevăzut ca în toamnă să înceapă lucrările în teren, iar în toamna anului 2025 să producă acolo.

  • Sunt tratate femeile la fel ca bărbaţii în România? Unde se află ţara noastră când este vorba de egalitate de gen în comparaţie cu media europeană

    După o carieră de aproape 20 de ani în resurse umane şi cu o formare iniţială de psiholog, Florentina Ciontea, HR şi CSR director în cadrul companiei de beneficii extrasalariale Pluxee România şi Bulgaria, spune că nu a fost ferită de stereotipurile de gen pe parcurs. Privind industria muncii în ansamblu, ea susţine că în ultimii ani se văd mişcări ale organizaţiilor de pe piaţa locală spre egalitatea de şanse, dar, pentru a atinge cu adevărat obiectivele legate de gen, subliniază că trebuie să punem accentul pe educaţie. Ce defineşte însă cu adevărat un lider, dincolo de gen?

     

     

    Egalitatea de şanse este unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare durabilă, fiind inclus în Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României şi în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la nivel global de către ONU şi UE. Cu toate acestea, România se află la finalul clasamentului în ceea ce priveşte indicele egalităţii de gen în UE, conform Institutului European pentru Egalitatea de Gen. Cu un scor de 56,1 din 100, suntem sub media UE cu 14,1 puncte, fiind depăşiţi de vecinii noştri, Ungaria şi Bulgaria.

    Cu toate acestea, există un progres semnificativ pe termen lung”, atrage atenţia Florentina Ciontea, HR & CSR director în cadrul Pluxee România şi Bulgaria din anul 2022.

    Ea susţine că vede totuşi din ce în ce mai multe companii care îşi asumă angajamente clare şi planuri concrete pentru egalitatea de şanse, incluzând rezultate clare în rapoartele lor non-financiare anuale. „Abordările în acest sens variază în funcţie de industrie şi dimensiunea companiilor, dar este încurajator să vedem progrese în această direcţie. Cred că este important să ne aducem aminte că, pentru a ne atinge obiectivele legate de gen, trebuie să investim ca societate în educaţie, să creăm o mai bună conştientizare a acestei realităţi şi să luăm măsuri concrete prin care să preluăm o parte din responsabilitatea femeilor legate de îngrijirea familiei, educaţia copiilor şi să o sprijinim mai mult în dezvoltarea ei profesională.”

    Anterior, reprezentanta Pluxee a ocupat roluri de management în organizaţii din industria bancară şi farmaceutică, în companii precum Novo Nordisk, Intesa Sanpaolo Bank România, UniCredit Ţiriac Bank şi Banca Românească. La bază însă, ea are o formare de bază în psihologie generală, şi spune că psihologia, îmbinată cu resursele umane, a făcut lucrurile puţin mai uşoare în cariera sa, având în vedere că este un domeniu în care femeile sunt majoritare.  „Chiar şi aşa, reflectând la cariera mea, realizez cât de mult a contat pentru mine să demonstrez că pot. Am muncit mult pentru a obţine rolurile pe care le-am ocupat de-a lungul timpului chiar dacă a trebuit să sacrific din timpul dedicat familiei. Nu am fost ferită nici de stereotipurile de gen care văd  femeile ca fiind mai puţin competente sau prea emoţionale pentru roluri de conducere. Noi, femeile, tindem să mergem mereu cu un pas mai departe în a demonstra că suntem calificate pentru a ocupa o anumită poziţie.”

    Într-un studiu pe tema încrederii în propria capacitate profesională, femeile raportează că au simţit îndoieli cu privire la performanţa în carieră, mai mult cu 30% faţă de bărbaţi. Un alt studiu citat de Florentina Ciontea a analizat fenomenul în mediul universitar şi a arătat că bărbaţii iniţiază negocieri salariale de patru ori mai des decât femeile şi că, atunci când totuşi negociază, cer cu 30% mai puţini bani decât bărbaţii. „Şi în ceea ce priveşte salariul pe care cred că îl merită, studenţii de gen feminin indică un salariu cu 20% mai mic decât studenţii de gen masculin.”

    Meritocraţia, prima. Deşi România a înregistrat progres în promovarea egalităţii de gen în business, din 2016 şi până în 2022 proporţia angajatelor în poziţii de conducere a crescut cu numai 3,6%, până la 36,9%, potrivit raportului Global Gender Gap Report, realizat de World Economic Forum. Când vine vorba despre normele de gen impuse în companii, în consiliile de administraţie ale organizaţiilor, şi despre necesitatea lor în România, reprezentanta Pluxee spune că există întotdeauna păreri pro şi contra acestor norme, mai ales când sunt impuse fără a înţelege diferenţele dintre diverse industrii sau contexte culturale. „În primul rând, rolurile trebuie să fie ocupate de persoanele potrivite, care au calificările necesare. Consider că nu putem impune un anumit număr de femei într-un consiliu de administraţie, dacă nu avem şi candidate potrivite pentru aceste roluri. Pe de altă parte, însă, este nevoie de o asemenea normă pentru a putea pune în practică planuri de dezvoltare care să susţină accelerarea pregătirii femeilor pentru a accede la aceste roluri. Aceste norme susţin diversitatea şi incluziunea, asigurând astfel o reprezentare corectă care să ducă la perspective diferite”, explică ea.

    De altfel, Florentina Ciontea este de părere că un lider de succes nu este definit de gen, ci de viziunea pe care o are pentru sine şi pentru compania sa, de rezilienţă, de empatie şi de autenticitate. „Aş defini un lider de succes, fără să îi atribui un gen anume, în funcţie de calităţi precum claritatea viziunii pentru dezvoltarea sa şi a companiei pe care o conduce, capacitatea de comunica această viziune celorlalţi şi modul în care îi inspiră pe cei din jurul său. Un lider bun în viziunea mea este rezilient, nu renunţă atunci când devine greu sau apar schimbări neprevăzute. Empatia este o altă calitate pe care eu o atribui liderilor buni. Însă aş sublinia că un lider empatic în mod autentic spune totuşi lucrurilor pe nume, dă feedback valoros, cu intenţia de a-i susţine în dezvoltare pe cei din jur, susţinându-i şi împingându-i să îşi depăşească limitele. Nu în ultimul rând, comunică eficient şi este deschis la dialog. O cultură autentică a feedbackului creşte de aproape cinci ori şansa de a avea un leadership de înaltă calitate şi o bază valoroasă de talente.”

     

    ezvoltare continuă, dezvoltarea relaţiilor şi un echilibru bun viaţă – muncă. Ca să aibă o carieră de succes în România, o tânără la început de drum trebuie să aleagă un domeniu în care se simte confortabil şi în care poate contribui la schimbarea societăţii, crede Florentina Ciontea. „Cred că cel mai important sfat este să aleagă o carieră care să îi permită să meargă în fiecare zi la birou cu un zâmbet pe buze şi în care să simtă că poate contribui la schimbarea în bine, indiferent care ar fi ea. Cred că este nevoie să investim mult mai mult ca societate în orientarea profesională şi în susţinerea tinerilor care, de prea multe ori, aleg un job într-un mod superficial, influenţaţi de societate, dorind să-şi mulţumească părinţii sau luând în calcul aspecte strict financiare.”

    Din punctul său de vedere, o carieră de succes respectă următoarele trei valori: dezvoltarea continuă, dezvoltarea relaţiilor şi un echilibru bun viaţă – muncă. „Rămânem relevanţi învăţând permanent şi având motivaţia de a fi mai buni, de a ne actualiza abilităţile constant ţinând cont de apariţia ultimelor tehnologii, de tendinţele care ţin de meserie dar şi de industria în care activăm. În paralel, trebuie să acordăm atenţie dezvoltării relaţiilor sociale şi reţelelor profesionale prin care câştigăm acces la mentorat şi oportunităţi, oferind totodată celorlalţi din resursele şi cunoaşterea noastră. Nu în ultimul rând, este necesar un bun echilibru între viaţa profesională şi personală pentru a ne asigura că dorinţa de reuşită şi evoluţie nu ne duce într-o zonă de stres sau chiar de burnout.”

    În ceea ce priveşte compania în care lucrează, ea spune că pune accentul pe diversitate şi echitate. „Avem 60% angajaţi femei iar în rolurile de conducere jumătate din acestea sunt ocupate de femei. Urmărim acest aspect la nivelul întregului grup iar obiectivul nostru este ca între 40 şi 60% dintre rolurile de leadership să fie deţinute de femei”, a concluzionat Florentina Ciontea.  

  • Povestea tinerei care după ce şi-a încercat norocul peste hotare s-a întors acasă pentru a-şi îndeplini visul. Acum ea are două afaceri profitabile în oraşul natal şi vrea să se extindă şi în Bucureşti

    Visul din copilărie era să fie antreprenor şi să aibă un business propriu. Astfel că după ce şi-a petrecut mai puţin de un an în Marea Britanie, lucrând în recrutare, a decis să se întoarcă în România pentru a fi aproape de familie şi pentru A porni un startup în domeniul IT. În cele din urmă însă, atenţia i s-a îndreptat spre HoReCa, unde a deschis o două businessuri de profil chiar în oraşul natal, la Galaţi.

    Încă din copilărie, am visat să am un business propriu. Mă fascina ideea de a construi ceva de la zero şi de a aduce inovaţie în lumea afacerilor. Astăzi, această dorinţă continuă să mă ghideze şi să-mi inspire fiecare pas pe care îl fac. Întoarcerea în ţară a fost provocatoare, cu ajustări la nivel personal şi profesional. Am întâmpinat diverse provocări, dar am şi identificat oportunităţi semnificative, cum ar fi participarea la un program cu finanţare europeană”, povesteşte Ana Savin, antreprenor, proprietar al hotelului Bordeaux şi al restaurantului Stage Nice Dining – ambele businessuri active în Galaţi.

    Ea a adăugat că, în România, a apreciat oportunităţile pentru afaceri şi adaptabilitatea la schimbare. „Pe de altă parte, în Marea Britanie, am observat o seriozitate remarcabilă în respectarea legislaţiei şi a normelor. Cred că putem învăţa de la englezi disciplina în respectarea regulilor, iar ei ar putea beneficia de creativitatea şi adaptabilitatea noastră în gestionarea oportunităţilor de afaceri într-un mediu în continuă schimbare.”

    Fonduri europene pentru un start în forţă

    Despre decizia de a investi în piaţa HoReCa din Galaţi, Ana Savin a spus că alegerea i-a fost determinată de achiziţionarea în prealabil a terenului în zonă. Provocările nu au întârziat să apară, procesul de creare a proiectului pentru a obţine fonduri europene necesare deschiderii hotelului Bordeaux fiind unul anevoios, legat de obţinerea avizelor, însă, cu sprijinul unui consultant, a reuşit să depăşească cu succes toate obstacolele întâlnite. „M-am adresat unui consultant şi am obţinut un prim grant de 200.000 de euro, la momentul acela 100% nerambursabil, şi am reuşit să fac o vilă turistică cu restaurant foarte mic. Când a început să meargă foarte bine businessul, am mai accesat fonduri europene şi am mai construit două etaje şi restaurantul, care acum este la etajul patru al clădirii şi are o vedere panoramică. Practic, investiţia iniţială în deschiderea celor două business – hotel şi restaurant – a inclus două granturi cu fonduri europene în valoare totală de aproximativ 600.000 de euro”, a spus Ana Savin.

    În prezent, hotelul funcţionează cu o echipă de 30 de angajaţi şi înregistrează, în medie, un număr constant de vizitatori lunar, dată fiind dimensiunea redusă a acestuia, având o capacitate de 15 camere şi fiind la bază un hotel de business. „Evoluţia numărului de vizitatori nu are variaţii semnificative, dar concentrăm eforturile pentru a oferi o experienţă de calitate şi servicii excelente. La noi vin în general din delegaţi ai firmelor şi datorită restaurantului cu mâncare foarte bună, având în vedere că lucrăm cu un chef bucătar recunoscut. Restaurantul atrage în primul rând pentru că e important pentru cei care vin să aibă şi unde să mănânce, şi este un factor de diferenţiere având în vedere că în zona noastră (în Galaţi – n. red.) încă nu este dezvoltat foarte bine turismul. Practic, cele două businessuri din Galaţi rezistă datorită implicării, consecvenţei şi calităţii oferite în servire, preparare şi experienţă culinară, atrăgând astfel oaspeţi loiali oameni plecaţi în deplasări de business.”

    La rândul său, restaurantul Stage Nice Dining are 80 de locuri, iar bonul mediu la este în jur de 120 lei. „Românii cheltuie în medie 200 de lei pentru o masă în oraş. Comparativ cu obiceiurile de consum ale englezilor, sumele cheltuite de români sunt mai accesibile şi reflectă o preferinţă pentru opţiuni mai economice”, a transmis Ana Savin.

    Bucureştiul, obiectiv pe termen scurt

    Anul acesta, gălăţeanca are ca obiectiv extinderea, aşa că vrea să deschidă un nou restaurant. „Pentru 2024, planific deschiderea unui nou restaurant în Bucureşti pentru a extinde prezenţa noastră şi a oferi o experienţă gastronomică distinctivă în Capitală. Apoi, vom continua să ne concentrăm pe consolidarea calităţii serviciilor şi satisfacţia clienţilor în hotelul nostru. Deschiderea este planificată în aproximativ şase – opt luni. Restaurantul va avea o capacitate de aproximativ 100 de locuri şi se estimează că vor lucra în cadrul acestuia în jur de 30 de angajaţi.”

    Pe termen lung, antreprenoarea îşi propune să se extindă în mai multe oraşe din ţară. „Văd o evoluţie pozitivă în industria HoReCa în următorii cinci ani, cu o accentuare pe inovaţie şi experienţe personalizate. Planurile mele pentru business, pe termen lung, includ extinderea în mai multe oraşe, consolidarea brandului şi adaptarea la tendinţele în schimbare ale pieţei pentru a menţine succesul şi creşterea.”

    Ana Savin consideră că o stabilitate în legislaţie şi reducerea schimbărilor frecvente ar oferi un climat de afaceri mai predictibil în domeniul HoReCa, facilitând dezvoltarea şi investiţiile în acest sector. „De asemenea, colaborarea între stat şi industrie pentru simplificarea procedurilor administrative şi sprijin în promovarea turismului ar contribui la creşterea durabilă a sectorului. Dacă ar fi să schimb ceva la acest domeniu, aş dori să promovez o colaborare mai strânsă între instituţiile guvernamentale şi sectorul privat, asigurând astfel un cadru legislativ stabil şi simplificat pentru industria HoReCa”, a punctat fondatoarea.

    Despre ultimii ani, povesteşte că i-au adus multe lecţii, atât pe plan profesional cât şi pe plan personal. „M-au învăţat să gestionez mai eficient echipele şi să obţin o balanţă mai bună între viaţa personală şi profesională. În acest an, îmi propun să continuu să învăţ şi să cresc în plan profesional, menţinând totodată echilibrul şi liniştea în viaţa personală.”

    De asemenea, dacă ar putea să înceapă totul de la zero ar alege să investească tot în sectorul HoReCa. „Aş alege să investesc din nou în domeniul HoReCa, dat fiind că am o experienţă solidă în acest sector şi îmi pasă profund de experienţa clienţilor în industria ospitalităţii, încât să vreau să îmbunătăţesc mereu lucrurile.” Ca sfat pentru tinerii care vor la rândul lor să îşi deschidă o afacere, ea punctează că sunt importante persistenţa şi deschiderea la învăţare – două elemente care vor fi cheile succesului oricui îşi doreşte o carieră. „Fii dedicat/ă, caută oportunităţi de creştere şi rămâi curios/curioasă în tot ceea ce faci.”   

     

    Carte de vizită
    Ana Savin, proprietar al hotelului Bordeaux şi al restaurantului Stage Nice Dining

    1. Şi-a luat diploma de licenţă în Economie de Afaceri/Managerială – Strategii de Marketing şi Dezvoltare de Afaceri, în 2001, în cadrul FEAA Galaţi;

    2. După finalizarea studiilor, a avut două joburi în ţară şi unul în străinătate înainte de a deschide propria firmă la 26 de ani, în 2008, când a înfiinţat Ana Soft, care are ca obiect de activitate facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, funcţională şi în prezent;

    3. În 2015 a pus bazele unui nou business – Stage Nice Dining, un restaurant ce îşi desfăşoară activitatea în Galaţi. Şi tot în 2015, ea a deschis şi hotelul Bordeaux din Galaţi;

    4. În 2022, antreprenoarea a deschis şi compania Galaxy Bizz SRL – care are ca obiect de activitate „alte forme de învăţământ”;

    5. Este pasionată de călătorii, explorarea de locuri şi restaurante, precum şi de citit.

  • Ne înlocuieşte A.I.-ul? Fondator Academia de HR: „Anumite ocupaţii vor dispărea, iar pentru mulţi oameni va însemna sfârşitul carierei”

    69% dintre manageri sunt preocupaţi de impactul pe care A.I. îl are asupra forţei de muncă. 67% dintre manageri consideră că adoptarea soluţiilor cu A.I. pot genera provocări tehnice. 72% dintre angajatori se tem de pierderea controlului asupra datelor proprii.

    Peste 65% dintre managerii români sunt îngrijoraţi de riscurile asociate cu Inteligenţa Artificială. Asta reiese dintr-un studiu comandat de Hight-Tech System and Software. Mai mult decât atât, 71% dintre managerii români participanţi la studiu sunt îngrijoraţi că adoptarea de soluţii cu Inteligenţă Artificială ar putea expune companiile la risc.

    Care ar fi principalele probleme invocate de către manageri?
    „Sunt riscuri strict tehnologice care ţin de adaptarea tehnologiei. Foarte multe activităţi vor fi afectate, fiind necesară reconversia profesională a multor oameni. Foarte mulţi oameni vor fi nevoiţi să înveţe alte skill-uri, iar acest lucru va fi unul costisitor. Anumite ocupaţii vor dispărea, iar pentru mulţi oameni va însemna sfârşitul carierei”, a declarat Sorin Faur, fondator Academia de HR, pentru Aleph News.

    Care sunt temerile companiilor din România cu privire la A.I.?
    „În România, pe parte de tehnologie, oamenii se tem de tot ceea ce e nou. Securitatea datelor este o altă problemă, pentru că hackerii pot accesa foarte uşor datele”, a adăugat acesta.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • România nu are absolut nicio soluţie pentru a relansa consumul de energie, dar injectează 3 mld. euro pentru a-i sprijini pe verzi să facă investiţii pe care şi le permit oricum. Ironia? Panourile solare sunt mai ieftine ca niciodată, tehnologia este matură

    ♦ Cu un consum tot mai deprimat de energie electrică, România merge pe repede înainte să îi susţină, din nou, pe producătorii de energie verde cu o schemă de sprijin pe 15 ani de zile, când foarte mulţi spun că de fapt proiectele lor se susţin oricum ♦ Guvernul a aprobat ieri schema de Contracte pentru Diferenţă (CfD), dar nu pune pe masă nicio soluţie pentru a stimula consumul de energie şi pentru a accelera investiţiile în stocare ♦ Ironia este că în timp ce verzii primesc iar un sprijin substanţial, tehnologia în solare este mai ieftină ca niciodată ♦ Practic, schema va avea aceeaşi durată ca a certificatelor verzi, subvenţiile cu care România şi-a hrănit primul val de regenerabile, din perioada 2009-2014 ♦ Diferenţa majoră este că atunci tehnologia costa atât de mult încât proiectele nu erau rentabile ♦ Acum tehnologia este matură, iar alte proiecte, cum este cazul stocării, SMR nuclear sau hidrogen, bat pasul pe loc în lipsa fondurilor.

    „Operaţionalizăm azi şi cea mai mare inves­tiţie pentru tranziţia energetică. Vorbim despre 3 miliarde de euro, sumă finanţată din fonduri europene. Este o schemă de ajutor de stat pentru creş­terea producţiei de energie din surse rege­nerabile: eolian, solar fotovoltaic, resurse hidro şi nucleare, hidrogen. Foarte impor­tant este că finanţăm şi tehnologia pentru stocarea energiei. Finalizarea acestor inves­ti­ţii va conduce la un preţ mai mic pe termen mediu şi lung şi o producţie mai mare de energie verde“, a precizat premierul Marcel Ciolacu înainte de şedinţa de guvern de ieri. În cadrul şedinţei, a fost adoptată hotărârea de guvern care stabileşte cadrul general de funcţionare a schemei de Contracte pentru Diferenţă (CfD).

    Astfel, în câteva săptămâni, visul dez­vol­tatorilor de energie verde ar putea deveni realitate prin lansarea primelor licitaţii CfD, o altă schemă de sprijin pe care o pune statul la dispoziţia verzilor pentru ca aceştia să dea drumul la investiţii. Princi­pa­lul magnet pentru investitori legat de aceas­tă schemă este garantarea preţului la ener­gie pentru 15 ani. Negocierile vor începe de la 91 de euro/MWh pentru energia solară şi 93 de euro pentru energia eoliană, în con­textul în care preţul energiei spot se află pe o pantă descendentă. Un alt aspect foarte important legat de implementarea schemei este faptul că România va putea utiliza ba­nii din Fondul de Modernizare, 3 miliarde de euro, pentru a finanţa funcţionarea schemei pe timpul duratei sale de viaţă. Cu toate acestea, dacă banii nu vor ajunge, vor fi identificate alte surse, cel mai probabil facturile plătite de toţi consumatorii de energie.

    În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea unei contrapărţi. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către contraparte. În cazul de faţă, contrapartea va fi bursa de energie OPCOM.

    Potrivit unui comunicat dat ieri de Ministerul Energiei, tehnologiile eligible sunt cele care utilizează resurse eoliene onshore, resurse eoliene offshore, resurse solare fotovoltaice, resurse hidro, resurse nucleare, hidrogen, stocarea energiei. În realitate însă, licitaţiile se vor face numai pentru energie solară şi eoliană.

    „Ne dorim o primă licitaţie de succes pentru primele contracte pentru diferenţă: 1.000 MW capacităţi de producţie a energiei solare, respectiv 1.000 MW pentru energie eoliană. Toate procedurile se vor desfăşura în perioada mai-august a.c., cu semnarea contractelor – jalon în PNRR – prognozată pentru septembrie 2024. Împreună cu instituţiile abilitate, ministerul energiei va fi atent să existe proceduri pe deplin transparente şi competitive, pentru a rezulta cel mai bun preţ, proiecte solide şi o tranziţie verde accelerată a României“, a precizat Sebastian Burduja, ministrul energiei. Potrivit acestuia, „în cazul epuizării prognozate sau efective a resurselor financiare alocate din Fondul de modernizare, Ministerul Energiei va identifica modalităţi de acoperire al deficitului CfD si va notifica Comisiei orice modificare a ajutorului existent.“

    Tranziţia verde a sectorului de producere de energie din România are loc în contextual în care oricum România are 70% din producţia de electricitate din surse lipsite de emisii de CO2.

    A doua licitaţie în cadrul CfD-urilor este programată pentru anul viitor, alţi 3.000 MW în energie solară şi eoliană urmând să fie scoşi la licitaţie.

    Aprobarea acestei noi scheme de sprijin pentru energia verde, după cea prin certificate verzi care încă se aplică, vine în contextul în care numeroşi investitori din domeniul energiei regenerabile au spus chiar ei că proiectele se susţin şi singure. Totodată, pe zona de energie solară, tehnologia nu a fost niciodată mai ieftină. De exemplu, în 2023, panourile solare chinezeşti, esenţiale pentru tranziţia energetică europeană, s-au ieftinit cu 42%, până la 0,15$/watt, nivel la care concurenţii europeni sau cei din State pot să tragă obloanele. Dar cea mai serioasă problemă este cea legată de evoluţia consumului la energie, care este în scădere constantă. Această scădere a consumului, dublată de lipsa investiţiilor în unităţi de stocare a energiei face foarte dificilă gestionarea energiei verzi, iar acest lucru se vede în piaţa de echilibrare. Pentru aceste aspecte însă, guvernul întârzie să pună pe masă soluţii concrete. Între timp, doar de la începutul acestui an au fost emise avize de conectare la reţea pentru 6.600 de proiecte de energie verde.

  • La un pas de miliardul de euro business în 2023, Porsche România anunţă un nou director alături de Brent Valmar

    Andreas Burgholzer i s-a ală­turat lui Brent Valmar la conducerea companiei începând din luna martie a acestui an, înlocuind-ul pe David Gedlicka, care a fost numit CEO în cadrul Volkswagen Financial Services Slovacia.

    Cu o experienţă de peste 12 ani în cadrul grupului Porsche, Andreas Burgholzer vine la Porsche România din poziţia de finance manager în cadrul SIVA Portugalia, filială a concernului Porsche Holding Salzburg.

    Porsche România a rulat anul trecut afaceri de 4,58 mld. lei sau 927 mil. euro, în creştere cu aproape 30% faţă de 2022. Aceasta este cea mai bună performanţă în ceea ce priveşte cifra de afaceri în lei, iar în 2007, atingea nivelul de 1 miliard de euro cifră de afaceri.

    „Andreas Burgholzer a fost implicat de-a lungul timpului în unele dintre cele mai complexe procese de preluare şi integrare a noilor pieţe, în sectoarele de activitate Retail şi Wholesales ale Porsche Holding Salzburg, contribuind activ la succesul operaţiunilor din cadrul tuturor subsidiarelor în care a activat. Sunt convins că expertiza sa va aduce plus valoare şi în plan local, şi va contribui la consolidarea poziţiei de lider a Porsche România pe segmentul auto. Împreună vom pune în practică iniţiative ample, care vor menţine compania pe direcţiile sale de dezvoltare strategică, pregătindu-ne, în acelaşi timp, pentru provocările viitoare ale industriei şi pentru tranziţia completă spre electro­mobilitate“, a declarat Brent Valmar, director general, Porsche România.

    Andreas Burgholzer şi-a început cariera în cadrul grupului Porsche Holding Salzburg în anul 2012, ca Finance Project Manager la Porsche Inter Auto Polonia, jucând un rol cheie în succesul preluării activităţilor de retail din această regiune. Ulterior, a ocupat poziţii strategice în structurile de Finance Management ale mai multor companii din grupul Porsche, cu responsabilităţi în zona de supervizare a activităţilor financiare, fuziuni şi achiziţii, integrare şi dezvoltare de noi segmente. El a avut o contribuţie determinantă în îndeplinirea obiectivelor grupului, graţie vastei sale experienţe în domeniile managementului financiar şi integrării şi consolidării de noi pieţe.

    În 2024, Porsche România  continuă dezvoltarea strategică în toate sectoarele de activitate, cu focus pe segmentul de maşini electrice şi soluţii de electromobilitate, vizând transformarea parcului auto local prin promovarea celor mai avansate tehnologii, cu impact minim asupra mediului înconjurător.

    Porsche România în primul trimestru al anului curent a înregistrat peste 6.000 maşini înmatriculate, reprezentând o creştere de 13,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Segmentul de vânzare a maşinilor electrice urmează, de asemenea, un trend ascendent, fapt dovedit de numărul în creştere de înmatriculări realizate. Astfel, procentul de maşini electrice al Porsche România din total înmatriculări este în prezent de 4%, cu 1.852 de maşini înmatriculate în 2023. Portofoliul Porsche România numără în prezent 10 modele electrice, lucru care dovedeşte interesul sporit şi ofensiva puternică a companiei spre viitorul electric. Până în 2025, portofoliul de maşini electrice al Porsche România va fi completat cu modele noi, precum Cupra Tavascan sau Skoda Elroq.

    O activitate specială, asupra căreia Porsche Romania şi concentrat cu precădere eforturile în ultimii ani, a fost promovarea şi câştigarea de poziţii de piaţă pentru marca MOON POWER, care livrează staţii de încărcare şi soluţii electrice, iar din 2022 oferă şi sisteme integrate de panouri fotovoltaice, cu tot ce implică acestea: vânzare, instalare şi mentenanţă. Pentru anul 2024, Porsche România şi-a propus livrarea a peste 450 staţii de încărcare tip hypercharger, cu puteri de la 75kW la 400kW, o iniţiativă ce vine să susţină ofensiva companiei în sectorul electromobilităţii, şi să consolideze planurile de a pune la dispoziţia clienţilor săi cât mai multe maşini electrice.

  • Preţul cafelei robusta, la cel mai ridicat nivel din 2008

    Pe piaţa londoneză, preţul cafelei robusta a crescut cu 50% în ultimul an, la 3.662 de dolari pe tonă, conform Les Echos.

    Preţul se situează astfel la un maxim istoric, după datele Bloomberg care au început a fi colectate în 2008.

    În Vietnam, cel mai mare exportator din lume, condiţiile meteo nefavorabile au dus la o scădere puternică a producţiei.

     

  • Ce schimbări aduce noul Cod silvic, recent adoptat de guvern: se introduce Registrul forestier naţional şi dreptul statului de a interveni pe terenurile private abandonate, dar lipsesc reforma administrării silvice şi sancţiunile pentru acte de corupţie

    ♦ „Aşteptările în privinţa Codului silvic au fost foarte mari şi faptul că există destul de multe nemulţumiri este o consecinţă a acestor aşteptări. Modul de reglementare arată că au primat interesele administraţiei silvice, ca principal factor interesat“, spune Laura Bouriaud, profesor universitar la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, doctor în Ştiinţe forestiere.

    Proiectul noului Cod sil­vic, a­doptat pe 21 martie în şedinţă de guvern şi înaintat parla­mentului, a stârnit ne­mul­ţumiri printre specialiş­tii în domeniu, unii dintre cei impli­caţi în elaborarea sa invocând faptul că nu au fost luate în considerare pro­punerile făcute.

    Specialiştii spun că pro­iec­tul de Cod silvic este un pas înainte pen­tru sectorul forestier, rezolvând unele pro­ble­me din domeniu, deşi are şi unele lacune. „De exemplu, se introduc mecanisme care permit asigurarea continuită­ţii pădurii şi gestionarea pădurilor pentru care nu s-a iden­ti­ficat proprietarul (succesiuni nerezolvate, litigii), inclusiv prin rea­lizarea lucrărilor de reîmpădurire, ceea ce este o inovaţie juridică deoarece se creează garanţiile necesare pentru ca statul să intervină cu lucrări pe un teren din domeniul privat, fără a aduce atingere proprietăţii pri­vate“, explică Laura Bouriaud, profesor universitar la Universi­tatea Ştefan cel Mare din Suceava, doctor în Ştiinţe forestiere.

    Tot în privinţa gestionării pădurii priva­te, se creează mecanisme prin care finanţarea sectorului privat să fie îmbunătăţită, inclusiv prin accesarea de fonduri europene.

    „Proiectul de cod introduce Registrul fo­res­tier naţional, care ar trebui utilizat similar sistemelor folosite în agricultură pentru implementarea de plăţi de agro-mediu.“

    De asemenea, noul Cod silvic, adaugă Laura Bouriad, instituie regimul de gestio­nare a terenurilor cu destinaţie agricolă, dar acoperite cu vegetaţie forestieră, fără a ridica obligaţia de marcare a arborilor destinaţi tă­ie­rii de pe aceste terenuri, şi exceptează de la includerea automată în fondul forestier a plantaţiilor constituite de proprietari ca per­dele forestiere de protecţie sau ca împădurire a terenurilor degradate.

    „Se creează astfel premisele restabilirii unui echilibru între utilizarea terenurilor pentru agricultură, unde proprietarii sunt eligibili la o varietate de scheme de plăţi, şi utilizarea terenurilor pentru silvicultură, care în general aduce doar restricţii, şi eventual plăţi compensatorii. Prin aceste măsuri, ar trebui ca instalarea pădurii să nu mai fie percepută ca o deposedare a beneficiului proprietăţii.“

    O altă schimbare în noua formă a Codului Silvic este în direcţia sistemelor de supraveghere şi pază a fondului forestier prin utilizarea imaginilor satelitare sau cu posibilitatea de a plăti servicii de pază pentru firme specializate.

    „În privinţa sistemului de sancţiuni penale, un aspect pozitiv ar fi acela al operaţionalizării şi actualizării unor proceduri de evaluare a pagubei şi a prejudicului forestier, care constituiau piedici serioase în instrumentarea cauzelor penale, precum şi instituirea unor mecanisme de raportare cu celeritate a faptelor susceptibile de a întruni elementele unor infracţiuni.“

    Printre aspectele deficitare ale noului Cod Silvic, adaugă Laura Bouriaud, se numără lipsa unor soluţii pentru armonizarea cu legislaţia de mediu, absenţa unei reforme a administrării silvice, lipsa sancţiunilor pentru fapte precum actele de corupţie de natură silvică, lipsa unor reglementări pentru adaptarea industriei lemnului din România la noile prevederi europene referitoare la prevenirea degradării pădurilor.

    „Aşteptările în privinţa Codului Silvic au fost foarte mari şi faptul că există destul de multe nemulţumiri este o consecinţă a acestor aşteptări. Modul de reglementare arată că au primat interesele administraţiei silvice, ca principal factor interesat. Rămâne de văzut dacă dezbaterile din Parlament vor aduce modificări de substanţă, deşi aceasta este puţin probabil, având în vedere că arhitectura proiectului de cod silvic este una destul de compactă. Există însă loc de îmbunătăţiri“, adaugă Laura Bouriaud.

    Varianta iniţială a proiectului noului Cod Silvic a fost realizată în 2023, în urma contractului atribuit de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) consorţiului format din Universitatea Transilvania din Braşov (Facultatea de Silvicultură şi exploatări forestiere), Universitatea Ştefan cel Mare (Facultatea de Silvicultură) şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea.

    „Am încercat să venim cu o descriere mai clară a terenurilor cu destinaţie forestieră. Am propus întărirea Consiliului Naţional al Silviculturii. O problemă reală este că sectorul nu a reuşit până acum să prezinte un set de date foarte precis în ceea ce priveşte fondul forestier. În România există mai multe entităţi care se ocupă de colectarea şi procesarea datelor, iar noul Cod spune că aceste date ar trebui colectate, procesate şi validate într-un sistem unic, sub umbrela autorităţii astfel încât monitorizarea sectorului forestier să devină mai transparentă“, explica, într-o prezentare online, Bogdan Popa, profesorul universitar de la Universitatea Transilvania care a fost lider de proiect în realizarea noului Cod Silvic.

    Acţionari suedezi, finlandezi şi câteva primării de comune se numără printre cei mai mari proprietari de suprafeţe împădurite în România, un domeniu unde „stocul“ a ajuns să numere, la finalul anului 2022, 6,4 milioane de hectare, potrivit unei analize ZF

    Imediat după statul român, care deţine prima poziţie, cu o suprafaţă de peste 3 milioane de hectare, administrată prin Romsilva, se află Ingka Investments Forest Assets, companie deţinută, potrivit platformei Termene.ro, de Ingka Investments România, având ca unic acţionar o companie cu sediul în Ţările de Jos. Grupul olandez Ingka este partener strategic al grupului suedez Ikea, cunoscut pentru reţeaua de magazine cu acelaşi nume.

    În rândul celor mai mari zece proprietari de suprafeţe împădurite, conform datelor Ministerului Mediului, figurează şi primăria Maieru, comună din judeţul Bistriţa-Năsăud. Primăria a dobândit pădurile în perioada 2000-2005, conform angajamentelor silvice, iar acestea sunt administrate de Ocolul Silvic Maieru.

    În 1922, suprafeţele cultivate cu păduri în România ajungeau la 7,3 milioane de hectare. În 2022, adică un secol mai târziu, suprafaţa de păduri a României a ajuns la 6,4 milioane de hectare. Se constată că suprafaţa împădurită este în creştere de la un an la altul în ultimele două decenii, fiind totuşi cu aproape un milion de hectare sub ceea ce exista în urmă cu un secol. Astfel, cei mai mari zece proprietari, care au împreună 3,4 milioane de hectare de păduri, deţin practic aproape jumătate din suprafaţă totală forestieră a României.

  • În SUA, gripa aviară a atacat cel mai mare producător de ouă şi infectează vaci şi oameni. Va infecta şi economia?

    O crescătorie de păsări din Michigan şi un producător de ouă din Texas au raportat recent focare de gripă aviară după ce apăruseră deja ştiri privitoare la cazuri de infectare cu virusul a unor vaci de lapte şi pri­mul caz cunoscut de transmitere a virusului la om de la un mamifer. De asemenea, ministerul agriculturii din Mexic a anunţat că ia măsuri preven­tive după detectarea gripei aviare la vacile de lapte. Virusul a fost până acum detectat la vaci de lapte în cinci state americane.

    Deşi oficialii din sănătate spun că riscul pentru public rămâne scăzut, îngrijorările sunt în creştere. Mandy Cohen, director al Centers for Di­sease Control and Prevention, a decla­rat pentru Associated Press că agenţia ia gripa aviară în serios, dar a subliniat că virusul a fost deja bine studiat.

    „Virusul ne este cunoscut şi l-am studiat şi sincer ne pregătim pentru gripa aviară de 20 de ani“.

    Îngrijorările în creştere au legă­tură şi cu anunţul făcut de cel mai mare producător de ouă al SUA.

    Cal-Maine Foods a sacrificat aproximativ 3,6% din efective în ur­ma detectării gripei aviare, iar pro­ducţia unităţii din Parmer County a fost temporar suspendată, a anunţat compania, potrivit Bloomberg.

    Faptul că anunţul vine în condi­ţiile în care virusul se răspândeşte la vacile de lapte ridică îngrijorări cu privire la potenţialul impact asupra lanţului alimentar.

    Există posibilitatea înregistrării de noi cazuri, cu impact asupra pro­ducţiei industriei şi reducerii ofertei de ouă, avertizează analiştii.

    Compania a dat asigurări că viru­sul nu poate fi transmis prin inter­mediul ouălor dacă acestea sunt mânuite şi gătite adecvat.

    Deşi este prea devreme pentru a evalua potenţialul impact economic al unui focar de gripă aviară, ultimele evoluţii sunt îngrijorătoare, spun ex­perţii. „Există temeri legate de posi­bi­lul impact asupra altor pieţe, piaţa ouălor, a cărnii de vită“, a declarat Daren Detwiler, expert din cadrul Northeastern University, pentru Associated Press.

    Dacă situaţia nu este adusă rapid sub control, consumatorii s-ar putea confrunta în ultimă instanţă cu pre­ţuri în creştere, iar dacă virusul va con­tinua să se răspândească, unele industrii ar putea avea de suferit, pu­tând fi afectată şi industria de export.

    Inflaţia ar putea creşte astfel, dând peste cap planurile băncii centrale americane de a da startul reducerilor de dobânzi.

    Virusul, se pare, se dovedeşte deja deosebit de costisitor pentru contribuabilii americani, notează The New York Times. Anul trecut, Departamentul Agriculturii a plătit producătorilor de păsări peste o jumătate de miliard de dolari pentru păsările pe care aceştia au fost obligaţi să le sacrifice după detectarea virusului.

    Pe de altă parte, există de asemenea riscul apariţiei unei pandemii de gripă aviară în condiţiile în care oamenii nu au imunitate la acest virus. Avertismentul vine din partea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), potrivit Reuters.

     

     

  • Zi istorică: Pentru prima oară în ultimul deceniu, preţurile locuinţelor au început să scadă

    Preţurile locuinţelor din Europa au scăzut anul trecut pentru prima dată în ultimul deceniu, în condiţiile în care creşterea puternică de pe pieţele imobiliare din unele ţări din est şi sud a fost mascată de scăderile din multe state din nordul UE.

    Preţurile proprietăţilor rezidenţiale au scăzut cu 0,3% în UE în 2023 şi cu 1,1% în zona euro, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.

    Piaţa imobiliară din Germania a fost una dintre cele mai afectate, cu un declin de 8,4% în ritm anual, fiind depăşită doar de Luxemburg, cu o scădere de 9,1%. A fost urmată de Finlanda, cu 5,6%, şi Suedia, cu 5,3%.

    Cu toate acestea, preţurile au crescut în unele ţări, printre care Croaţia, Bulgaria, Lituania, Polonia şi Portugalia, unde au crescut între 8 şi 12%.

    Economiştii au declarat că o creştere economică mai puternică în ţările din sudul şi estul Europei în ultimii ani a ajutat pieţele imobiliare să continue să crească, în timp ce ţările centrale – cum ar fi Germania şi Franţa – au avut de suferit din cauza unei creşteri stagnante sau slabe.