Blog

  • Vand apartament la Varsovia

    Tot mai multi investitori care au cumparat apartamente aflate in constructie in Polonia doresc sa le vanda. Daca aceasta miscare va fi urmata de marii investitori straini, care au achizitionat un numar semnificativ de apartamente noi, atunci preturile locuintelor ar putea inregistra un regres.

     

    Potrivit unor analisti, citati de cotidianul Rzeczpospolita, aproape 20% din apartamentele cumparate in marile orase sunt achizitionate exclusiv ca investitie, spre a fi vandute ulterior. Marcin Janczuk, director de dezvoltare la compania Polanowscy Nieruchomosci, estimeaza ca aproape 10% din apartamentele aflate la vanzare in Varsovia apartin acestor investitori. Alti experti cred ca tendinta se va extinde in curand si asupra altor orase mari, cum ar fi Cracovia, Wroclaw sau Poznan. Cuvantul decisiv il vor avea insa marii investitori.

  • Micul gigant IT din Polonia

    O megacompanie IT este pe cale sa ia nastere in Polonia. Prokom Group va uni cele patru firme IT pe care le detine si va crea o companie cu o capitalizare de 2,63 miliarde de euro, anunta publicatia Puls Biznesu.

     

    O astfel de firma nu ar avea rival la licitatiile pentru marile proiecte IT din tara. In prezent, imperiul IT al Prokom este format din Prokom Software, jucatorul cu cele mai mari contracte IT din sectorul public, Asseco, firma specializata in sisteme IT pentru sectorul financiar-bancar, ABG Spin, care actioneaza in domenii precum agricultura, energie si sanatate, si Comp, specializata in securitate IT. Ryszard Krauze, CEO al Prokom, a decis ca cele patru firme sa fuzioneze cel mai probabil sub denumirea de Asseco. Mutarea pare sa fie inspirata de cresterea exploziva inregistrata de Asseco dupa formarea sa prin fuziunea dintre Softbank si Comp Rzeszów. Przemyslaw Sawala-Uryasz, analist la CA IB, spune ca pe langa similitudinile in modul de operare pe care le va genera noua companie, aceasta va oferi un leadership respectat si un brand de incredere.

  • Zece ani fara caviar

    Rusia a interzis pentru zece ani producerea si comercializarea de caviar. Masura se va aplica si asupra caviarului confiscat; acesta nu va mai fi livrat in magazine, ci va fi distrus.

     

    Populatia de sturioni din bazinul Marii Caspice a scazut la un nivel care ar putea duce la disparitia totala a acestora in urmatorii trei ani. Conform estimarilor expertilor de mediu citati de cotidianul rus de afaceri Kommersant, populatia de sturioni din bazinul Marii Caspice a scazut de 38,5 ori in ultimii 15 ani. Tot in scopul salvarii speciei a fost interzisa si comercializarea acestei delicatese in magazine in urmatorul deceniu. Sturionii si caviarul au constituit o parte importanta din exporturile fostei Uniuni Sovietice; la sfarsitul anilor ‘70 erau trimise peste granita peste 2.000 de tone de caviar negru in fiecare an. In prezent, cantitatea nu depaseste 1.200 de tone anual. Din aceasta, piata legala nu absoarbe decat cel mult 10 tone. Se estimeaza ca economia Rusiei pierde in fiecare an cel putin 360 de milioane de euro din vanzarile ilegale de produse de peste.

  • Lupte pentru distributia ziarelor

    Fondul ceh de private equity Penta Investments este interesat de achizitionarea lantului polonez de distributie a presei Ruch. Compania, prin care se vand aproape jumatate din ziarele din Polonia, este detinuta in poportie de 62% de Ministerul Finantelor.

     

    Restul de 38% sunt tranzactionate pe Bursa din Varsovia. „Dupa succesul achizitiei lantului Zabka si dezvoltarea activitatilor noastre de retail din Polonia suntem foarte interesati de aceasta achizitie“, a declarat Marek Dospiva, partener la Penta, pentru Thomson Financial News. Penta a invins anul trecut Ruch in cursa pentru preluarea lantului de magazine Zabka. Dupa mai multi ani de amanari, statul polonez a vandut anul trecut un pachet minoritar de actiuni, iar managerii companiei asteapta momentul in care un investitor strategic va prelua pachetul majoritar. Ministerul Finantelor anuntase anterior ca intentioneaza sa vanda 50% plus o actiune din pachetul detinut la Ruch. Ulterior s-a anuntat insa ca un investitor interesat va trebui sa cumpere actiuni listate la bursa, printr-o oferta publica si apoi sa inainteze statului o oferta pentru un pachet suplimentar de actiuni. Potrivit cotidianului Rzeczpospolita, alti investitori interesati sunt Rautakirja, cel mai mare distribuitor finlandez de presa, care face parte din grupul Sanoma, lantul polonez de magazine cu discount Eurocash si omul polonez de afaceri Zbigniew Jakubas. Ruch a anuntat ca va rata tinta de profit pentru 2007, de 13 milioane de euro, dupa intelegerea incheiata cu sindicatele in privinta cresterii salariilor. In prima jumatate a anului a obtinut un profit de 5,2 milioane de euro, la o cifra de afaceri de 53,9 milioane de euro.

  • Macquarie cauta profit pe drumurile rusesti

    Macquarie Bank, cea mai mare banca de investitii din Australia axata pe lucrari de infrastructura, s-a decis sa intre pe piata din Rusia in alianta cu banca locala de investitii Renaissance Capital.

     

    Acestea au format un vehicul de investitii denumit Macquarie Renaissance, detinut in proportii egale de cele doua banci. Noua entitate detine deja in Moscova o echipa formata din zece consultanti. Alexander Pertsovski, director executiv al bancii Renaissance Capital, estimeaza ca in urmatorii cinci ani se vor cheltui in Rusia pe lucrari de infrastructura pana la 145 de miliarde de euro. Jim Craig, coordonatorul operatiunilor Macquarie Group in Europa, a reamintit dorinta guvernului rus de a atrage sectorul privat in programul de imbunatatire a infrastructurii existente. Grupul Macquarie este cel mai mare administrator privat de investitii in infrastructura din lume, cu proiecte in valoare de 35,5 miliarde de euro.

  • Cetelem s-a extins in Bulgaria

    BNP Paribas a achizitionat prin intermediul subsidiarei Cetelem compania bulgara JetFinance, cea mai mare firma din tara de pe piata creditelor de consum. Reprezentantii bancii franceze nu au facut publice detaliile financiare ale tranzactiei.

     

    JetFinance are 800 de angajati si este prezenta in peste 150 de orase din tara prin 3.600 de puncte de vanzare. Modelul de dezvoltare a retelei este extrem de asemanator cu cel folosit de Cetelem in cele 29 de tari din Europa in care este prezenta compania. Anul trecut, JetFinance a ajuns la cifra de 500.000 de clienti si a inregistrat o crestere de 60% a volumului creditelor oferite. La sfarsitul lui 2006, activele totale ale firmei erau de 109 milioane de euro. JetFinance a fost infiintata in 2001 de catre doi manageri de top aflati si acum la conducerea companiei. In iunie 2004, actionarul majoritar al firmei a devenit AIG Investments, divizia de administrare a activelor a grupului financiar American International Group.

  • Un nou Detroit al Estului

    Pana la 30 octombrie, Rusia isi propune sa incheie acorduri cu 15 investitori straini care doresc sa ridice fabrici pentru productia de componente auto.

    Dmitri Levcenkov, vicepresedintele departamentului de politici investitionale din cadrul Ministerului Dezvoltarii Economiei si Comertului, citat de agentia Ria Novosti, a spus ca la negocierile preliminare au participat 50 de producatori. Toyota, de exemplu, nu doreste doar sa asambleze masini in Rusia, ci si sa realizeze o parte din componentele auto. Compania canadiana Magna, unul din cei mai mari producatori mondiali de componente auto, s-a aliat cu Bazovii Element, holding controlat de omul de afaceri rus Oleg Deripaska, pentru a construi patru fabrici in Rusia: la Nijni-Novgorod, Kaluga, Sankt-Petersburg si in regiunea Samara. Firma americana Johnson Controls intentioneaza, la randul sau, sa-si extinda operatiunile – productie de componente pentru masinile Ford care sunt asamblate la uzina din Vsevolojsk. In prezent, sunt in curs de desfasurare si discutii cu alti cativa producatori din Europa si Japonia, a declarat Levcenkov.

  • Google prefera Ucraina

    In acest an, piata de publicitate pe Internet din Ucraina va creste cu 83%, pana la nivelul de 8 milioane de euro, suna cele mai noi estimari, dupa ce la inceputul anului, Coalitia Ucraineana pentru Publicitate estima o valoare a pietei de publicitate pe Internet pentru 2007 de 7,2 milioane de euro.

    Datorita rezultatelor peste asteptari din prima parte a anului, Coalitia a majorat estimarea initiala. Modul de evolutie a pietei ucrainene este similar cu cel din Rusia, dar volumul pietei rusesti de publicitate online este de 20 de ori mai mare. Desi ca volum este printre cele mai mici segmente ale pietei de publicitate din Ucraina, piata online are de departe cel mai ridicat ritm de crestere. In acest clasament, urmatorul segment a fost publicitatea radio, cu o crestere de 43%. Aleksei Basov, directorul general al Begun, una din cele mai mari platforme de publicitate online din Rusia, spune ca pietele din Ucraina si Rusia au evoluat dupa un scenariu asemanator, cu exceptia pozitiei Google. Compania americana a fost mult mai interesata de piata ucraineana, atat in ceea ce priveste piata motoarelor de cautare, cat si in privinta publicitatii pe Internet. Pentru comparatie, piata ruseasca de publicitate pe Internet a ajuns anul trecut la 152 de milioane de euro. Trebuie avut insa in vedere ca notiunea de piata ruseasca de publicitate pe Internet se refera nu la amplasarea geografica, ci la totalul populatiei vorbitoare de limba rusa. Prin urmare, piata din Rusia si cele din fostele state ale Uniunii Sovietice sunt in stransa legatura, iar site-urile dezvoltate in Rusia reusesc in general sa satisfaca nevoile publicului rusofon din aceste tari.

  • Stada se extinde in Rusia

    Compania germana Stada Arzneimittel AG va cumpara 100% din actiunile grupului farmaceutic rusesc Makiz. Pretul ce va fi achitat actualilor proprietari, un grup de investitori privati, depinde de rezultatele financiare inregistrate in 2007.

     

    Achizitia va costa cel putin 125 de milioane de euro in afara de datorii, dar nu mai mult de 135 de milioane de euro. Pretul maxim a fost stabilit la de 2,6 ori vanzarile Makiz si de 18 ori profitul obtinut. Anul trecut, firma a realizat un profit net de 7,1 milioane de euro, la o cifra de afaceri de 52 de milioane de euro. Portofoliul Makiz este format din peste 50 de medicamente, din care jumatate sunt generice. Firma are peste 600 de angajati, din care aproximativ o treime lucreaza in vanzari si marketing. Fabricile detinute sunt amplasate in Moscova si in orasul Riazan. Prin aceasta achizitie, grupul Stada, prezent deja pe piata ruseasca, a obtinut acces la unitati de productie low-cost si la centre de dezvoltare. In prezent sunt in derulare peste 40 de proiecte de dezvoltare a unor medicamente, din care peste 30 sunt in faza de obtinere a aprobarii pentru a fi comercializate pe piata ruseasca.

  • Milionarii printre noi

    Silicon Valley este plin de cei care ar putea fi numiti clasa de „milionari muncitori” care lucreaza la fel de mult ca orice salariat al unei firme de IT. In general sunt multumiti de slujbele pe care le au, diferenta de baza fata de restul lumii fiind ca ei sunt la adapost de nelinistile celor mai multi dintre cei ce traiesc de la un salariu la altul.

    Dupa orice criteriu, poate doar in afara de ale lui si ale vecinilor lui din Silicon Valley, Hal Steger este un om de succes. La 51 de ani, are peste doua milioane de dolari in banca, locuinta de 1,3 milioane de dolari pe care o detine impreuna cu sotia lui pe un promontoriu cu vedere la Oceanul Pacific este deja achitata, iar venitul anual net al cuplului, de aproape 3,5 milioane de dolari, ii plaseaza in primele 2% din topul familiilor din America.

    Si totusi, Steger continua sa trudeasca in ceea ce un coleg de-al lui numeste „minele de sare din Silicon Valley“, ca director de marketing pentru o nou-infiintata companie de tehnologie. In cele mai multe zile, Hal poate fi gasit la biroul lui de la 7 dimineata. In mod obisnuit lucreaza cate 12 ore pe zi si mai adauga inca zece ore in weekend. „Stiu ca oamenii care privesc din exterior se vor intreba de ce cineva ca mine continua sa munceasca atat de mult“, spune Steger. „Dar cateva milioane in cont nu mai inseamna atat de mult ca inainte. Poate in anii ’70, cateva milioane de dolari insemnau un stil de viata ca in «Celebri si bogati» sau ca al lui Richie Rich, intr-o casa mare cu un majordom. Dar asta nu mai e valabil.“

    Clasa de „milionari muncitori“ din Silicon Valley e compusa din oameni ca Steger. Multi dintre acesti impliniti si ambitiosi membri ai elitei digitale inca nu se considera pe sine cu adevarat norocosi, in parte pentru ca sunt inconjurati de oameni mai bogati decat ei – adesea cu mult mai bogati.

    Cand directorii executivi sunt in mod obisnuit retribuiti cu zeci de milioane de dolari pe an si cand un manager de fond speculativ poate ridica un miliard de dolari intr-un an, cei cu cateva milioane de dolari isi considera adesea averea acumulata ca fiind minora, o oglindire a statutului lor modest in noua Epoca de Aur, cand sute de mii de oameni au strans averi cu mult mai mari.

    „Toti cei de aici se uita la oamenii care sunt mai sus decat ei“, spune Gary Kremen, 43 de ani, fondatorul serviciului de matrimoniale Match.com. „E ca pe Wall Street, unde sunt toti finantistii aia care valoreaza cate sapte milioane de dolari si care se intreaba ce-o fi asa de special la ei atata vreme cat sunt o gramada de tipi care valoreaza sute de milioane de dolari.“

    Kremen isi estimeaza averea neta la 10 milioane de dolari, ceea ce il situeaza intre americanii cu averi mari, potrivit statisticilor Rezervei Federale, dar cu greu intra in esaloanele de varf ale oraselor bogate precum Palo Alto, Menlo Park sau Atherton. Asa ca lucreaza cate 60-80 de ore saptamanal, pentru ca, spune el, nu crede ca are destui bani ca s-o lase mai moale. „Aici esti nimeni la 10 mil. dolari“, recunoaste Kremen intr-o discutie la un pahar de Pinot Noir.

    Fireste, nu toti milionarii din Silicon Valley impartasesc aceasta opinie. Celeste Baranski, 49 de ani, inginera, are o avere neta de aproape cinci milioane de dolari, traieste impreuna cu sotul ei in Menlo Park si nu mai duce grija ca trebuie sa puna deoparte bani pentru taxele de colegiu ale celor doi copii ai lor. Cu mult timp in urma a incetat sa se mai ingrijeasca de situatia carnetului de cecuri. Cand cele 18 ore zilnice de program la conducerea unui departament de 1.200 de oameni au extenuat-o, a renuntat si si-a oferit 12 luni de vacanta.

    Totusi, la fel ca alti milionari muncitori din Silicon Valley, si ea are o serie de nelinisti cu privire la viitorul sau financiar. Celeste – care pentru o scurta perioada, in 2000, a avut o avere de cam 200 de milioane de dolari, dar a incasat doar un milion de dolari inainte de colapsul companiilor din tehnologie – a revenit la munca in martie. Impreuna cu doi parteneri, a fondat o companie de software, Vitamin D, si deja a reluat noptile nedormite si stresul care o asteptau inainte. „Ma intreb tot timpul: de ce fac asta?“, marturiseste ea.

    Munca intr-un start-up a fost dintotdeauna revigoranta, spune Celeste. Dar impreuna cu sotul ei, in varsta de 62 de ani, care lucreaza si el, a ajuns la concluzia ca trebuie sa continue sa munceasca daca vrea sa traiasca pe mai departe la aceleasi standarde ca acum. Recent, cei doi au ajuns la o intelegere: ea va mai lucra inca cel putin cinci ani ca sa-si asigure economiile.

    „Oamenii de pe aici, daca au doua sau trei milioane de dolari, nu se simt in siguranta“, spune David W. Hettig, avocat specializat pe imobiliare din Menlo Park care i-a consiliat pe bogatii din Silicon Valley vreme de doua decenii.

    Multi dintre milionarii mai modesti de aici se simt ciudat, chiar vinovati cateodata, pentru averile lor. Talentul a jucat un rol in succesul lor financiar, dar si faptul ca au fost in locul potrivit la momentul potrivit. „Multi recunosc ca daca s-ar fi intamplat sa intre in alt birou, lucrurile ar fi iesit cu totul altfel“, spune Marilyn Holland, un psiholog din Menlo Park care ii consiliaza de 25 de ani pe cei din elita Silicon Valley. Aceasta este o diferenta majora intre milionarii muncitori si cei mai bogati magnati ai tarii, care tind sa se priveasca drept stalpi ai comunitatii pe masura sutelor de milioane sau poate chiar a miliardelor de dolari pe care le poseda. „O gramada de bani aici este un accident“, spune Bruce Karsh, 51 de ani, inginer care isi estimeaza averea intre doua si patru milioane de dolari. „Oamenii de aici n-au plecat la drum ca sa ajunga miliardari.“

    Celeste Baranski este una dintre ei. Fiica a unui profesor de colegiu care a murit cand ea avea 12 ani, lasand in urma o mama cu trei copii de crescut, Baranski a inceput colegiul cu gandul sa se faca muzician. Dar ingrijorarile cu privire la datoriile pe care le stransese au facut-o sa se transfere la politehnica, unde a obtinut in cele din urma un master in inginerie electrica. Faptul ca azi are o avere in jur de cinci milioane de dolari „ar fi fost ceva de neimaginat pe cand aveam 20 de ani“, spune Celeste, care a lucrat ca menajera ca sa-si poata plati studiile. „Tot timpul ma intreb: merit toate astea?“, spune ea. „Niciodata nu ti se pare ca meriti, pentru ca sunt o gramada de bani.“

    Si nu e singura milionara care-si pune intrebarea asta. Holland spune ca adesea lucreaza cu multimilionari care se intreaba de ce ei sunt atat de bine recompensati, in vreme ce altii, cum ar fi profesorii, care au o contributie atat de mare in societate, nu sunt.

    Momentul norocos din cariera lui Celeste Baranski a venit in septembrie 1999, cand si-a luat o slujba ca inginer-sef la Handspring, producator de dispozitive mecanice. Pana la sfarsitul lui 2000, actiunile pe care le acumulase au facut-o pentru o scurta perioada una dintre cele mai bogate femei din Silicon Valley.

    La o privire de suprafata, Celeste si sotul ei, Paul, traiesc modest. Ea conduce un Subaru din 2006, iar sotul ei un Saab vechi de sase ani. Copiii lor merg la scoala publica, iar vacantele tind sa fie excursii modeste, in special pentru vizitarea rudelor. Baranski nu e pasionata de haine sau de bijuterii. Au o piscina, dar numai pentru ca ea a facut mari presiuni – un vis de-al ei inca de pe vremea pe cand era copil, in California de Sud.

    Ca multi dintre vecinii ei, Celeste a cheltuit o multime de bani pentru o casa intr-o comunitate impanzita de unele dintre cele mai scumpe proprietati din tara. La inceputul lui 2001, cand Celeste parea mai bogata decat era, sotii Baranski au platit 1,95 de milioane de dolari pentru o casa darapanata din Menlo Park, stiind ca urma sa o darame. Au cheltuit un milion in urmatorii ani ca sa-si ridice casa lor de vis.

    Celeste recunoaste, bineinteles, ca se descurca mult mai bine decat multi dintre vecinii ei. Chiar administratorii de colegiu, profesorii si alti membri ai corpului academic, toti bine platiti, se zbat sa-si plateasca facturile in aceasta comunitate scumpa din sudul orasului San Francisco. „Nu-mi dau seama cum pot oamenii sa traiasca aici doar din salariu“, spune ea.

    Hettig, avocatul specializat pe imobiliare, rezuma: „Ne aflam intr-un mediu atat de rarefiat, incat oamenii de aici pierd perceptia despre cum arata restul lumii“. Silicon Valley ofera o perspectiva neobisnuita despre cum sa tii pasul cu vecinii. Investitorul cu capital de risc care sta doua case mai jos s-ar putea sa aiba un avion particular Cessna Citation X. Tatal prietenului tau in varsta de 8 ani, care nu lucreaza de doi ani, sta la volanul unui Ferrari galben stralucitor. Tentatiile incoltesc oriunde.

    Apoi mai sunt problemele suplimentare ale acestei elite digitale, spune psihologul Holland, lucruri carora ei nu sunt obisnuiti sa le faca fata. „Sunt o multime de oameni care vin la tine pentru bani“, spune Holland. „Rude, parinti etc. Diversele organizatii te cauta pentru contributii de caritate. Exista ideea asta, ca tu ai toti banii, asa ca de ce sa nu scrii un cec gras pentru scoala asta sau pentru alta opera de caritate?“ Alte presiuni vin din interiorul cercului social. Tony Barbagallo, spre exemplu, isi aduce aminte cand mai multe cupluri au incercat sa-i momeasca pe el si pe sotia lui – fara succes insa – sa zboare la Las Vegas pentru un bal de caritate la care participa Andre Agassi. „Te uiti in jur si presiunile ca sa cheltuiesti mai mult sunt peste tot“, spune Barbagallo, 44 de ani, care in ultimele doua decenii a strans in jur de 3,6 milioane de dolari, in actiuni si optiuni de cumparare, de la companiile pe la care a lucrat. Copiii vor aceleasi ultime modele de haine pe care le poarta colegii lor si cele mai la moda jucarii. Mobila nu mai pare indeajuns de buna in momentul in care te muti intr-o casa de mai multe milioane de dolari. Familiile discuta si deodata statiunea aceea din Mexic care le-a placut atat de mult iarna trecuta nu este indeajuns de buna cand se fac planurile pentru concediul urmator. Tabara din vacanta de vara, o menajera full-time, vinuri de colectie si country cluburi: costul vietii creste.

    Lui Umberto Milletti, care a tot visat sa traiasca mai modest ca sa usureze presiunea financiara pe care o tot resimte in ciuda unei averi de aproape cinci milioane de dolari, i se pare un maraton fara linie de finis. „Aici, cei 1% din varf fug dupa zecimea din varful acestui 1% si zecimea din varful acestui procent fuge dupa sutimea de la varful acestui 1%“, spune el. „Incerci sa nu te lasi prins, dar e greu.“

    Traducere si adaptare: Mihai MITRICA