BusinessMagazin

Blog

  • Piaţa de birouri a amorţit în acest an, dar apar semne bune pentru anii care urmează: 126.000 mp de noi spaţii office sunt în construcţie

    ♦ Anul 2024 aduce în premieră zero metri pătraţi de birouri în proiecte mari pe o piaţă din Bucureşti obişnuită cu cel puţin 100.000 – 200.000 mp. Doar un proiect boutique de 16.000 mp va fi livrat anul acesta. Acum proprietarii, consultanţii şi dezvoltatorii se uită spre 2026.

    Dezvoltatorii prind tot mai mult curaj şi după un prim anunţ în primăvară, prin care Vastint anunţa demararea lucrărilor la faza a doua a Timpuri Noi Square, cei de la One United au venit cu anunţul legat de One Technology District, viitorul sediu Infineon. Acum, la început de septembrie, cehii de la PPF să anunţe oficial demararea lucrărilor la The Arc, proiect care iniţial era aşteptat să demareze în 2022.

    „Mesajul către piaţă este unul pozitiv, mai ales pentru că aceste dezvoltări vor seta un nou standard de construcţie având în vedere că vor încorpora cele mai noi tehnologii. Un alt aspect care transmite un semnal pozitiv este faptul că aceste proiecte implică atât o investiţie speculativă, cum este cazul Timpuri Noi Sqaure, cât şi una built to suit – ONE Techonology District. Dar dincolo de cifre şi sentimente pozitive, deciziile dezvoltatorilor au fost foarte pragmatice, logice şi atent studiate: Vastint construieşte exclusiv cu equity, fără a apela la finanţări externe, fără să aibă presiunea dobânzilor, într-o zonă foarte targetată de către ocupanţi, iar ONE a semnat un pre-lease pentru 20.000 mp cu Infineon Technology, cel mai mare producător de semicon­ductori din Germania“, a spus Eduard Turcoman, director office, Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Rata de neocupare a continuat să scadă în trimestrul II al anului, urmând trendul descendent al ultimelor trimestre, atingând un nivel de 14,2%, cu scăderi suplimentare aşteptate până la sfârşitul anului pe fondul unei oferte extrem de limitate în următoarele 18 luni.

    „Există diferenţe semnificative între ratele de neocupare înregistrate în cele 11 subpieţe ale Bucureştiului, cu Pipera Nord, unde stocul de birouri este printre cele mai vechi din oraş, şi totodată accesul este dificil, cu cel mai mare spaţiu gol. Pe de altă parte, sunt şi clădiri noi pe piaţă, în zone mult mai atractive pentru chiriaşi, precum Expoziţiei sau Centru-Vest, unde rata de neocupare este peste media pieţei, însă spre deosebire de Pipera Nord, cel mai probabil aceste spaţii vor fi absorbite de cererea care se uită la clădiri construite la cele mai înalte standarde“, a explicat Eduard Turcoman.

    În 2024 primul semestru a venit cu zero proiecte noi de birouri, însă anterior prima jumătate dintr-un an era o perioadă importantă de livrări.

    Spre exemplu, potrivit C&W Echinox în pri­mul semestru au fost livrate proiecte precum J8 Office Park dezvoltat de Portland Trust cu o suprafaţă de 46.000 mp, finalizat în 2020, One Cotroceni Park 1 al One United Properties cu o suprafaţă de 46.000 mp, finalizat de asemenea în 2020 şi Business Garden al celor de la Vastint, cu o su­prafaţă de 43.200 mp, livrat în 2019. Şi cel mai mare de fapt a fost Palas Iaşi – 60.000 metri pătraţi livrat în 2023.

    „Clădirea AFI Loft este singurul proiect de birouri care va fi livrat în 2024, astfel că în acest an vom avea cea mai mică ofertă de spaţii de birouri noi din ultimii 25 de ani. AFI Loft va fi finalizată la sfârşitul trimestrului IV şi va avea apro­xi­mativ 15.000 mp“, a spus consultantul.

    Chiriile clădirilor livrate în această perioadă sunt corelate cu costul actual de construcţie şi cu particularităţile subzonei, însă există şi factori precum costul finanţării, modul de lucru hibrid, problemele de autorizare, care dictează într-o măsură mai mică sau mai mare investiţia într-o clădire de birouri, şi în consecinţă costul la care este închiriată.

    „Un element în premieră şi cu impact asupra chiriilor proiectelor care urmează să fie dezvoltate,  o reprezintă disponibilitatea pe piaţă a unor spaţii în clădiri de foarte bună calitate, în zone foarte bune şi la chirii foarte competitive. Nu mai poţi să construieşti proiecte pe care să le închiriezi la chiria la care sunt disponibile spaţiile deja existente, astfel că toate clădirile în dezvoltare sunt promovate la chirii prime, indiferent de zona în care se dezvoltă. Acest lucru nu se va schimba până nu vom vedea o reducere şi mai accentuată a ratei de neocupare în clădirile de clasa A, dezvoltate în zonele de business consacrate“, a conchis Eduard Turcoman.

     

    La ce birouri lucrează dezvoltatorii în Capitală:

    ► AFI Loft – 15.000 metri pătraţi în Centru-Vest, dezvoltat de AFI Europe, finalizat în acest an.

    ► Promenada Offices – dezvoltat de NEPI Rockcastle – 23.400 metri pătraţi – final 2026.

    ► One Techonology District – One United Properties – 20.000 metri pătraţi – 2026.

    ► Timpuri Noi Square Faza II – Vastint – 50.000 metri pătraţi  – 2027.

    ► Queens District – Speedwell – 23.500 de metri pătraţi  – 2027 (construcţia începe în toamnă).

    ► The Arc – PPF Real Estate – 30.000 de metri pătraţi – 2026.

     

     

     

  • Afaceri de la Zero. Florina şi Marius Ioniţă şi-au urmat pasiunea pentru dans şi dezvoltă şcoala Good Mood Dance Studio din Bucureşti

    ♦ În medie, circa 70-80 de persoane participă la orele de dans din studioul aflat chiar lângă Piaţa Victoriei ♦ Cele mai cerute cursuri sunt pentru salsa, kizomba, semba şi bachata.

    Marius Ioniţă a creat în 2015 şcoala de dans Good Mood Dance Studio, chiar în centrul Capitalei, la Piaţa Victoriei, pentru a-şi pune în practică pasiunea pentru dans. Ulterior, în business s-a alăturat şi Florina Ioniţă, soţia sa, iar în prezent cei doi predau cursuri pentru circa 70-80 de persoane în medie.

    „Când eram mică îmi plăcea foarte mult să dansez. Tata asculta foarte multă muzică şi cumva tot timpul am fost orientată spre partea de dans, însă nu am făcut niciodată ceva concret în această direcţie. Am zis că atunci când o să ajung în Bucureşti la facultate, o să mă duc la prima şcoală de dans latin, să învăţ salsa, bachata. Am dansat din ce în ce mai mult, am învăţat să dansez şi corect, şi tehnic şi apoi am început să predăm împreună”, povesteşte Florina Ioniţă.

    Printre cele mai cerute cursuri de dans sunt salsa, kizomba, care este un stil de dans originar din Africa, semba, bachata. În plus, sunt şi alte evenimente care se petrec în cadrul Good Mood Dance Studio.

    „Pe lângă cursurile de dans de grup am diversificat activitatea. Acum avem şi ore cu cupluri care se pregătesc pentru dansul mirilor.“

    „Avem şi ore private cu anumiţi dansatori, dansatoare care vor doar să repete, să evolueze mai repede. Organizăm evenimente, petreceri, bootcamp-uri, congrese, participăm la competiţii”, a spus Marius Ioniţă.

    El a completată că în fiecare an organizează cursuri gratuite pentru oricine vrea să participe, mai ales înainte de a deschide grupele de începători, iar astfel oamenii pot vedea dacă sunt pasionaţi de vreun stil de dans.

    „Noi credem că există potenţial în oricine îşi doreşte cu adevărat şi de cele mai multe ori munca bate talentul. Aşa că încurajăm pe toată lumea să încerce pentru că este o activitate tare drăguţă şi foarte benefică pe mai multe planuri pentru fiecare individ în parte”, a spus Florina Ioniţă.

    Numărul participanţilor variază în funcţie de sezon, vara oamenii fiind în general în concediu. Cursurile de dans sunt căutate atât pentru o activitate artistică în plus, de conectare cu alţi oameni, cât şi ca o formă de mişcare, mai spun cei doi antreprenori.

    „De când lucrăm împreună e mult mai uşor să împărţim task-urile şi Florina se ocupă mai bine de gestiunea cursanţilor. Eu mă ocup mai mult de partea fiscală, de emitere de facturi, contracte. Iniţial a fost o necesitate, dar acum e ceva ce chiar ne face plăcere să creăm materiale foto, video, să le edităm, să le postăm, să ne ocupăm de tot aspectul acesta creativ”, a spus Marius Ioniţă.

    Florina Ioniţă: Noi credem că există potenţial în oricine îşi doreşte cu adevărat şi de cele mai multe ori munca bate talentul.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea tânărului care la doar 31 de ani este un lider din a doua generaţie, în afacerea de familie Transavia

    100 tineri manageri de top. Radu Popa, Transavia: Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în cariera mea este că succesul nu este un rezultat al hazardului sau norocului

    Radu Popa, director adjunct abator, Transavia, 31 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 991,4 mil. lei

    Profit net (2022): 205,3 mil. lei

    Nr. de angajaţi (2022): 2.338

    La 31 de ani, Radu Popa este un lider din a doua generaţie a afacerii de familie Transavia. Din 2018, este director adjunct al abatorului, având un rol esenţial în gestionarea acestui sector vital al companiei. De profesie inginer în industria alimentară, cu o experienţă profesională de peste 8 ani în cadrul companiei, şi-a perfecţionat continuu competenţele profesionale şi abilităţile de leadership. Are o licenţă în Tehnologia Prelucrării Produselor Alimentare şi un master în Sisteme de Procesare şi Controlul Calităţii Produselor obţinut în cadrul USAMV. Obiectivele sale principale sunt să aducă, spune el, plusvaloare afacerii de familie şi să fie un pilon solid atât pentru familie, cât şi pentru echipa pe care o conduce. „Vreau să dezvolt şi să implementez strategii inovatoare care să crească continuu eficienţa noastră operaţională şi să reducă amprenta de mediu în timp ce continuăm să oferim produse sigure şi de cea mai înaltă calitate clienţilor noştri. Un alt obiectiv pe care îl urmăresc este să menţin un mediu de lucru pozitiv şi motivant pentru echipa mea, să îmi încurajez colegii să îşi dezvolte abilităţile şi să contribuie la succesul comun al afacerii noastre.”

    „Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în cariera mea este că succesul nu este un rezultat al hazardului sau norocului, ci rezultatul unei munci asidue, al determinării şi al perseverenţei constante, al lucrului făcut exact aşa cum trebuie. La fel ca un sportiv de performanţă, trebuie să «te antrenezi zi de zi», să munceşti mult, disciplinat şi să ai şi un «antrenor» (lider) care să te susţină, să te motiveze. E nevoie de încredere în propria persoană şi în capacitatea de a lua decizii pentru a face faţă provocărilor. Şi, foarte important, în construirea relaţiilor şi a unei echipe puternice este fundamental să îi respecţi pe cei cu care lucrezi, pentru că doar aşa poţi să primeşti la rândul tău respect şi poţi primi încrederea celor pe care îi conduci. Astfel, am cultivat întotdeauna un mediu de lucru bazat pe respect reciproc, în care fiecare este valorizat şi apreciat pentru contribuţia sa. ”


     

     

  • Dunărea, culoarul pe care se transportă 30 de milioane de tone de mărfuri anual, are nevoie de investiţii în lucrări de dragaj şi în infrastructura portuară. „Ocolim astăzi 100 km ca să ajungem în Constanţa şi încărcăm 1.000 de tone de cereale pe barjă în loc de 1.400 de tone“

    ♦ Debitul Dunării continuă să scadă pe fondul secetei şi al lipsei de investiţii în lucrări de dragaj ♦ 12 dintre porturile dunărene nu au încă conexiuni la reţeaua feroviară. În multe porturi, infrastructura rutieră şi feroviară este veche, prost întreţinută, nu corespunde cerinţelor transportatorilor.

    Dunărea, culoarul pe care se transportă anual 30 mil. tone de mărfuri, ce are nevoie de in­vestiţii în infrastructura por­tuară, dar şi în condiţiile de navigaţie, se confruntă cu o nouă pro­vocare dat fiind seceta din vara aceasta: de­bi­tul fluviului a scăzut şi continuă să se re­ducă, ceea ce pune probleme trans­po­r­tatorilor.

    Doar în primele două zile din septembrie debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a ajuns la 2.550 m3/s şi  va continua să scadă până la 2.200 de m3/s, sub media multianuală a lunii septembrie de 3.800 m3/s, potrivit celor mai recente date publicate de lnstitutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

    În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia – Giurgiu, în creştere pe sectorul Olteniţa – Galaţi şi în staţionare pe sectorul Isaccea – Tulcea, mai arată datele de pe hidro.ro. „Ne afectează foarte mult reducerea cotelor mai ales pe zonele Turnu Măgurele – Zimnicea, zona Călăraşi – Cernavodă unde trebuie acum să ocolim 100 de kilometri prin canalul Borcea, Hârşova să ajungem la destinaţie şi în final în portul Constanţa cu cerealele. Mai mult, în trecerile dificile rupem convoaiele de 6 barje şi trecem cu câte o barjă-două ca să nu se afunde. Iar în loc să încărcăm cu 1.400 de tone de cereale o barjă, punem 1.000 de tone“, a spus Cristian Antistescu, armator, directorul general al companiei Romnav, care are o flotă de 55 de barje. El spune că lipsesc lucrările de amploare pentru a asigura şenalul navigabil aşa cum au făcut vecinii sârbi şi unguri.

    Mai mult, Antistescu precizează că 6 barje ca tonaj reprezintă echivalentul a 300 de camioane şi deşi transportul pe Dunăre este mai „verde“ decât cel rutier lipsesc investiţiile.

    România are 1.075 de kilometri de Dunăre, adică 40% din totalul sectorului navigabil al fluviului, şi mai multe porturi fluviale, însă doar în patru porturi fluviale au acces şi nave maritime, respectiv la Sulina, Galaţi, Brăila şi Tulcea.

    Este nevoie de menţinerea şenalului na­vigabil pentru un transport cât mai eficient, Dunărea fiind un culoar ce ar putea avea un rol strategic în transportul de mărfuri.

    „În această perioadă este nevoie de lucrări de dragaj înainte ca apa să scadă prea mult după seceta din vară. An de an este nevoie de menţinerea şenalului navigabil. Dunărea este un sector strategic, mai puţin poluantă decât restul căilor de transport“, a spus Petru Ştefănuţ, directorul general al Transport Trade Services (TTS), cel mai mare transportator integrat de mărfuri pe Dunăre, cu afaceri de 904 milioane de lei anul trecut, potrivit datelor de la mfinante.ro. Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean. Pentru acest an grupul TTS anunţa în prima parte a anului că estimează un trafic de mărfuri similar cu cel de anul trecut, cu creştere la minerale şi scădere la cereale, în special la operarea portuară din Constanţa.

    Anul trecut, pe Dunăre, artera principală a căilor navigabile interioare, s-au trans­por­tat 32 de milioane de tone marfă, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, dar mai puţin faţă de nivelul din 2019, când s-a înregistrat cel mai mare trafic din ultimul deceniu.

    Spre comparaţie, pe fluviul Rin, care are un sector navigabil de sub 800 de kilometri, se transportă circa 200 de milioane de tone de marfă anual, arătau ultimele date.

    Importanţa Dunării a devenit şi mai vizibilă după începerea războiului din Ucraina, fluviul a devenit principala arteră de transport pentru cerealele din Ucraina.

    „Am ales să transportăm cerealele pe cale feroviară, unde avem asigurată logistica. Silozurile noastre sunt dezvoltate lângă calea ferată, iar traderii sunt cei care au unele spaţii închiriate. Nu am folosit până acum transportul pe Dunăre“, a spus  Constantin Chimişliu, proprietarul  Biochem din Constanţa, care distribuie către fermierii români îngrăşăminte, seminţe de cereale, pesticide şi colectează cereale.

    Strategia din transporturi prevede creşterea atractivităţii transportului naval prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, dar şi prin investiţii în infrastructura portuară.

    Datele din Programul de Transport arată că de-a lungul Dunării şi a canalelor navigabile există 30 de porturi dar 12 porturi dunărene nu au încă conexiuni la reţeaua feroviară şi doar 8 porturi sunt situate pe reţeaua transeuropeană de transport TEN-T centrală.

    Lipsa legăturilor multimodale şi procedurile lente de manipulare a fluxurilor existente reduce atractivitatea acestor porturi.

    Mai mult, în multe porturi infrastructura rutieră şi feroviară este veche, prost întreţinută şi nu corespunde cerinţelor transportatorilor.

    „Cauzele principalele ale utilizării inferioare a Dunării sunt lipsa fiabilităţii capacităţii de navigaţie la nivelul şenalului navigabil ce prezintă deficienţe atât în ceea ce priveşte lăţimea, cât şi adâncimea. Prin urmare, timpii de parcurs pentru barje sunt mai mari în raport cu alte moduri de transport din România, cu efect negativ semnificativ asupra costurilor şi atractivităţii transportului naval de marfă“, se arată în Programul de Transport 2021-2027, revizuit în august anul acesta şi publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor.

    Conexiuni directe cu Dunărea are portul Constanţa, cel mai mare port din ţară, care a ajuns la un trafic 92,5 mil. tone mărfuri anul trecut, plus 22% şi la  afaceri de 545 mil. lei. Cele mai multe mărfuri care au ajuns în port au fost cereale, minereuri de fier, petrol şi produs petroliere şi cărbune, faţă de acum două decenii când prin port treceau  utilaje industriale, strunguri sau tractoare.

  • Alertă de praf saharian: România, sub asediul particulelor fine din deşertul Karakum

    În perioada 3 septembrie, ora 19 – 5 iulie, ora 23, circulaţia aerului, predominant nord-estică, va favoriza avansul dinspre partea central-sudvestică a Asiei (zona deşertului Karakum) a unei mase de aer încărcată cu particule de praf, către estul Europei şi deasupra României, conform ANM.

    Din prima parte a nopţii de joi spre vineri (5 / 6 septembrie), masa de aer încărcată cu particule de praf se va îndepărta de ţară.

     

  • Ce investiţii în acţiuni şi titluri de stat au Dan Sandu şi Ştefan Nanu, preşedinţii Băncii de Investiţii şi Dezvoltare

    Dan Sandu, director general al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID), are investiţii în titluri de stat în euro, dolari şi lei în valoare totală de circa 1,7 mil. lei (342.000 de euro), pentru care a primit cupoane de 18.200 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere de la 12 iunie 2024, Dan Sandu deţine de asemenea 80.275 de acţiuni la Intesa Sanpaolo Spa în valoare de 283.090 de euro, pentru care a primit dividende de 18.790 de euro. Dan Sandu a fost ales preşedinte al directoratului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare în noiembrie 2023 prin hotărâre de guvern.

    Acesta a fost în trecut CEO al Intesa San Paolo Bank România, membru în consiliul de administraţie al Volksbank, CEO Nextebank România, vicepreşedinte Millenium Bank, vicepreşedinte Citibank România.

    Pe de altă parte, Ştefan Nanu, preşedintele consiliului de supraveghere al BID, avea la 14 iunie 2024 titluri de stat de 15.000 de euro şi 4.000 de lei. Totodată, avea deţineri la 14 companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (161.600 de lei), ETF-ul BET Patria-TradeVille (1.390 lei) şi trei companii străine – Wells Fargo (1.220 dolari), Bank of America (811 dolari) şi Hewlett-Packard (563 dolari). Cele mai mari deţineri la BVB sunt Hidroelectrica (99.873 lei), Banca Transilvania (30.241 lei), OMV Petrom (11.256 lei), Nuclearelectrica (7.373 lei), Transelectrica (3.200 lei), Premier Energy (2.562 lei) şi BRD (1.894 lei).

    Ştefan Nanu este director general al Trezoreriei Statului din 2022 şi a fost preşedinte al Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) până în vara acestui an.

    Între 2018 şi 2022 a fost reprezentant al României la Banca Internaţională de Investiţii, iar între 2009 şi 2013 a fost reprezentant al României la Banca Mondială.  Banca de Investiţii şi Dezvoltare, înfiinţată în anul 2023 prin hotărâre de guvern, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne, este administrată în sistem dualist de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat.

    Din primul Consiliu de Supraveghere al băncii fac parte Ştefan Nanu – preşedinte şi 6 membri, respectiv George-Romeo Ciobănaşu, Dorin-Alexandru Badea,  Ioana Tănase, Gheorghe Marinel, Mioara Popescu şi Daniela-Elena Iliescu.ame Durata mandatului primilor membri ai Consiliului de supraveghere nu poate depăşi 2 ani şi nu poate fi reînnoită.

     

  • Pagina verde. Harta ţărilor cu sisteme garanţie-returnare implementate. Cine are cele mai bune rezultate?

    ♦ În continuare Belgia, Franţa, Spania, Italia sau Bulgaria se află în discuţii în ceea ce priveşte implementarea unor sisteme similare.

    Germania, Finlanda şi Danemarca sunt ţările europene cu cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte sistemele de tip garanţie-re­turnare aplicate la ambalaje, ratele de colectare depăşind, în cazul lor, 90%, potrivit unui raport RELOOP – Global Deposit Book 2022, publicat de Asociaţia Apelor Minerale din Europa (Natural Mineral Waters Europe).

    În continuare Belgia, Franţa, Spania, Italia şi Bulgaria se află în discuţii în ceea ce priveşte im­ple­mentarea unor sisteme similare. România a intrat în liga ţărilor cu un sistem garanţie-returnare (SGR) funcţional în noiembrie 2023. Prin sistemul de garanţie-returnare, România şi-a propus să colecteze şapte miliarde de ambalaje anual, plasându-se astfel pe locul al doilea după Germania la colectarea de ambalaje, conform datelor anunţate de Ministerul Mediului.

    Totodată, România va colecta şi poate recicla de 3,5 ori mai multe ambalaje decât Slovacia, de exemplu, care are de colectat şi reciclat aproximativ două miliarde de ambalaje pe an, potrivit datelor RetuRO citate de compania de consultanţă de mediu Green Environment Support.

    Conform obiectivelor UE, România trebuie să atingă până în 2026 ţinta de colectare şi returnare a ambalajelor de 85% pentru ambalaje de tip sticlă, 90% pentru cele din plastic şi 90% pentru metal.

     

  • Trei sferturi din marile companii de la Bursa de Valori Bucureşti au înregistrat scăderi în august 2024, prima lună pe minus din februarie 2022 încoace

    ♦ Lichiditatea în august a fost la cel mai scăzut nivel din iunie 2023 încoace ♦ Au existat creşteri pe emitenţi care nu se află în top cinci lichiditate.

    Un număr de 15 companii din cele 20 de componente ale indicelui de referinţă BET au scăzut în august 2024, determinând un declin de 2,6% pentru indice, prima dinamică negativă din februarie 2022 încoace, adică de la izbucnirea războiului din Ucraina.

    Potrivit datelor agregate de ZF de la Bursa de Valori Bucureşti, cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate de Electrica (-9,8%), TeraPlast (-9,2%), Transport Trade Services (-8,8%), Fondul Proprietatea (-8,7%), Nuclearelectrica (-5,2%), Conpet (-4,3%) şi OMV Petrom (-4,3%).

    La polul opus, pe plus au fost în principal companiile de creştere din prima ligă bursieră – Aquila Part Prod Com (6,1%), Transelectrica (2,9%), MedLife (1,7%), Sphera Franchise Group (1,2%) şi Digi Communications (0,6%). Totuşi, acestea sunt acţiuni care în mod tradiţional nu se află în topul lichidităţii.

    „Datele financiare au ajutat mult emitenţii care au fost pe plus şi care în mod normal nu se află în top lichiditate. Probabil, nu a existat o creştere până la acel moment pe respectivii emitenţi, investitorii preferând poate să marcheze pe ceilalţi emitenţi mai importanţi care au crescut mai mult“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, pentru ZF.

    Volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului vacanţelor şi al raportărilor financiare semestriale s-au reflectat negativ în indici şi cotaţii. Scăderea din august a fost deloc suprinzătoare însă, ea venind după 16 luni consecutive care au adus o creştere de circa 46,5%. Lipsa de corecţii a trendului de creştere a produs un potenţial de scădere mai mare.

    „Este greu de spus dacă până la finalul anului de­pă­şim valoarea maximă pe care a avut-o indicele BET. Se pot întâmpla foarte multe în aceste patru luni rămase. Să nu uităm că vom trece prin raportările financiare la nouă luni. Un moment chiar mai important sunt alegerile generale, care vor avea un impact semni­ficativ asupra burselor“, adaugă Marcel Murgoci.

    De altfel, şi lichiditatea pe acţiuni la BVB a fost la un nivel redus în august. Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni pe segmentul principal în valoare de 1,02 mld. lei, cel mai scăzut nivel din iunie 2023 încoace. În ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor (158.122 de schimburi), acesta a fost la cel mai scăzut nivel din aprilie 2024 încoace.

  • Premierul Ciolacu le cere băncilor să susţină programele economice ale Guvernului: Le-am spus celor mai importanţi bancheri că acest Guvern continuă, fără rezerve, să susţină în mod prioritar investiţiile publice, iar 80% din deficitul bugetar pe primele 8 luni din 2024 este generat de investiţii

    Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit marţi la Palatul Victoria cu principalii bancheri din piaţă pentru a le prezenta priorităţile guvernului în domenii de investiţii, pentru care cere să le finanţeze.

    Băncile din România finanţează o bună parte din deficitul bugetar prin achiziţia de titluri de stat vândute de ministerul Finanţelor.

    În acest an, deficitul bugetar va sparge toate recordurile, având în vedere că guvernul Ciolacu cheltuie cu mult mai mult decât are încasări la buget din taxele şi impozitele plătite de companii şi persoanele fizice.

    Deficitul bugetar vine din investiţii şi le cere băncilor să finanţeze aceste proiecte. Una dintre problemele băncilor este că statul, prin ministere şi instituţii, plăteşte mult mai târziu facturile pentru lucrările din investiţii, ceea ce înseamnă un blocaj până la urmă între relaţia dintre constructori şi bănci, având în vedere că constructorii îşi finanţează lucrările înainte prin creditele luate de la bănci.

    Ciolacu nu are în comunicat nicio menţiune legată de dobânzile la lei, care sunt în continuare mari în România.  

    Vedeţi mai jos postarea integrală a premierului Ciolacu: 

    ”Am discutat astăzi cu liderii sectorului bancar despre necesitatea unei coordonări mai eficiente între stat şi mediul privat pentru a susţine marile investiţii în zone-cheie pentru dezvoltarea economică a României!

    Le-am spus celor mai importanţi bancheri că acest Guvern continuă, fără rezerve, să susţină în mod prioritar investiţiile publice, iar 80% din deficitul bugetar pe primele 8 luni din 2024 este generat de investiţii. Aceasta este #caleacorectă de dezvoltare economică a unei ţări, aşa cum au făcut toate statele europene importante când s-au aflat în postura de azi a României!

    Agricultura şi industria alimentară, materialele de construcţii, energia, transporturile sau petrochimia sunt domeniile prioritare unde Guvernul Românei are în derulare scheme de stat şi programe masive de sprijin. M-am bucurat să văd că industria bancară este receptivă şi pregătită să susţină dezvoltarea acestor domenii vitale pentru viitorul ţării.

    De aceea, am stabilit ca dialogul cu liderii domeniului bancar să devină unul periodic, pentru a putea urmări progresul soluţiilor stabilite astăzi. Ne este clar că avem un interes comun: o Românie mai puternică economic, cu afaceri în creştere şi cu firme tot mai prospere!”

  • Proiect european de 6 mil. euro pentru amenajarea unui parc de peste 3 hectare în oraşul Seini, judeţul Maramureş

    Primăria oraşului Seini, judeţul Maramureş, implementează un proiect european de 6 mil. euro, finanţat prin Prioritatea 7 – O regiune atractivă din cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021-2027, ce presupune amenajarea unui parc cu o suprafaţă de peste 30.000 de metri pătraţi. În completarea amenajării parcului, până la finalul implementării proiectului, termen preconizat pentru luna decembrie 2026, spaţiile publice din oraş vor fi supuse unui proces de regenerare urbană, potrivit unui comunicat de presă transmis de Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest.

    ’’Locuitorii din Seini se vor bucura în curând de un nou parc modern, o oază de linişte şi relaxare ce va fi amenajată pe terenurile dezafectate ale fostei ferme avicole din oraş. Cei peste 9.000 de locuitori ai oraşului vor beneficia de peste 30.000 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru relaxare şi petrecerea timpului liber’’, potrivit comunicatului de presă transmis de Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest.