BusinessMagazin

Blog

  • Se prefigurează încă un an dezastruos pentru industria auto europeană: „Producătorii europeni au rămas în urmă cu electrificarea, produsele acestora nu sunt la fel de bune precum cele chinezeşti, iar asta nu e vina număui decât a lor”

    O furtună perfectă se abate asupra industriei auto europene, scrie CNBC.

    Producătorii auto de pe continent întâmpină dificultăţi în continuarea tranzaţiei către vehiculele electrice, din cauza lipsei unor modele mai ieftine, dezvoltarea întârziată a infrastructurii de încărcare, a competiţiei intense venite din China, dar şi a perspectivei tarifelor comerciale impuse de SUA.

    Astfel, industria va avea încă un an dificil în 2025.

    „Producătorii europeni au rămas în urmă cu electrificarea, produsele acestora nu sunt la fel de bune precum cele chinezeşti, iar asta nu e vina număui decât a lor”, a declarat Julia Poliscanova, senior director for vehicles and e-mobility supply chains la Transport & Environment.

    Aceasta a mai amintit de faptul că vânzările de autovehicule în Europa continuă să rămână la niveluri prepandemice.

    Un grup de lobby care reprezintă, BMW, Ferrari, Reanult şi Volvo, cer Comisiei Europene să reducă standardul de mediu, pe care îl consideră excesiv şi scump de implementat.

  • De ce trebuie să vindem motorina la preţuri internaţionale şi nu la 1 leu pe litru?

    România importă 70% din petrolul pe care îl consumă, aduce de peste graniţe 30% din motorina necesară alimentării maşinilor care merg pe drumurile ei, este importatoare de energie şi de gaze naturale. Acestea sunt motivele obiective pentru care preţurile din România reflectă evoluţia cotaţiilor internaţionale. 

    „Noi putem să avem energie pe care să o dăm aproape gratis. Putem să avem litrul la pompă un leu, la cât petrol avem“, a declarat în cadrul unei emisiuni Călin Georgescu, candidatul care a intrat în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România, alegeri anulate de Curtea Constituţională a României. 

    Anul trecut, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că România a avut o producţie de petrol de 2,9 milioane de tone, în scădere constantă din 1992 încoace, la nivelul anului menţionat producţia de petrol a României fiind de 6,7 milioane de tone. România consumă însă circa 10 milioane de tone de petrol. 

    Pe scurt, 70% din necesarul de petrol al României este acoperit din importuri care se fac la cotaţiile internaţionale, acolo unde România, cu o producţie de 2,9 milioane de tone de petrol, nu are niciun cuvânt de spus. 

    În total, România are un consum de carburanţi de circa 8 milioane de tone, din care 6,6 milioane de tone reprezintă consumul de motorină, restul fiind consumul de benzină, arată datele pentru 2023 de la INS. Dar în timp ce structura rafinăriilor locale permite o producţie de benzină care să acopere consumul, pe partea de motorină România importă net circa 2 milioane de tone ca să-şi asigure cererea internă. Din nou, fiind o piaţă dependentă de importuri, stabilirea unui preţ fix pe litrul de motorină, acel 1 leu pe litru indicat de Călin Georgescu, ar fi o măsură pur administrativă care ar trebui finanţată din alte surse. Alternativa ar fi instalarea unei penurii pe zona de alimentare cu carburant.

  • Un nou tip de şcoală a apărut în România. Acum tinerii se pot perfecţiona într-un domeniu în care în urmă cu câţiva ani nu părea posibil

    Industria de dezvoltare a jocurilor video din România, cu o istorie de peste 30 de ani, are o valoare de peste 300 de milioane de dolari şi cuprinde aproximativ 200 de studiouri. Susţinută de companii internaţionale precum Ubisoft, EA Games şi Amazon, România joacă un rol important pe piaţa europeană, având peste 7.000 de angajaţi şi, de puţin timp, primul program de licenţă dedicat formării noii generaţii de dezvoltatori de jocuri. Care este povestea ECHO School?

    ECHO School, prima facultate din România dedicată dezvoltării jocurilor video, face parte din Bucharest International School of Management (BISM) şi oferă trei programe de licenţă în acest domeniu în plină expansiune. Având în vedere o industrie globală care a depăşit deja cinematografia şi entertainment-ul, facultatea formează specialişti în dezvoltarea de jocuri pentru marile corporaţii sau pentru a-şi crea propriile start-up-uri IT ce ar putea deveni unicorni, mai ales că unul din doi tineri visează să facă o carieră în dezvoltarea jocurilor video.

    „România ocupă o poziţie importantă pe piaţa europeană de game development, numărând peste 7.000 de angajaţi în 2023, la care se adaugă diverse colaborări contractuale. Absolvenţii ECHO School, cu o diplomă recunoscută internaţional, pot accesa oportunităţi profesionale atât pe piaţa locală, cât şi pe cea globală. Toate cursurile şi examenele sunt susţinute în limba engleză, ceea ce îi pregăteşte pe studenţi pentru integrarea naturală în echipe internaţionale”, afirmă Marian Poiană, decanul ECHO School.

    Programele ECHO School, create în parteneriat cu Abertay University, răspund nevoilor industriei româneşti de dezvoltare a jocurilor video, care are o istorie de peste 30 de ani şi 200 de studiouri active, pregătind o forţă de muncă conform standardelor internaţionale, a precizat acesta. O educaţie completă – profesională, personală şi practică – este, din punctul său de vedere, fundaţia unei cariere de succes într-un domeniu atât de complex şi creativ cum este dezvoltarea de jocuri video. „Atât eu, cât şi colegii mei, repetăm mereu acest lucru: împreună cu industria, pentru industrie. Sperăm ca o parte dintre studenţi să fie atraşi şi de latura antreprenorială şi să îşi dorească să deschidă noi studiouri de jocuri video. Pentru a-i susţine, plănuim să lansăm, în următorii ani, un incubator susţinut de industrie, care să le ofere tinerilor suportul necesar pentru a-şi dezvolta propriile jocuri. Deocamdată, acesta este doar la nivel de idee”, a subliniat el.

    În prezent, cei 37 de studenţi înscrişi în acest an pot realiza internshipuri şi pot colabora direct cu experţi din industrie, iar profesorii au experienţă dublă: atât în dezvoltarea de jocuri, cât şi în educaţie. Astfel, la finalul studiilor, absolvenţii au acces la oportunităţi de angajare în studiouri renumite, atât în România, cât şi la nivel internaţional, iar salariile sunt competitive într-o industrie de 300 de milioane de dolari, susţinută de mari companii precum Ubisoft, EA Games, Gameloft şi Amazon.

    Studenţii aleg să rămână în ţară pentru a învăţa la ECHO School datorită costurilor reduse ale şcolarizării, dar şi dinamismului industriei de gaming din România. În plus, ei sunt aproape de familie şi beneficiază de un mediu stabil şi motivant, care le facilitează tranziţia către o carieră internaţională. „Industria românească de dezvoltare de jocuri video cunoaşte o expansiune impresionantă şi atrage investitori internaţionali, cum ar fi Amazon, care are planuri majore de dezvoltare în România. Colaborarea strânsă cu liderii locali din gaming şi aportul unei educaţii formale, dar practice, aşa cum se întâmplă în programele ECHO School, contribuie la creşterea continuă a acestui sector şi la diversificarea sa. Aşteptăm cu interes să vedem mai multe jocuri dezvoltate local, bazate pe idei originale româneşti, şi suntem convinşi că o industrie maturizată, axată pe dezvoltarea jocurilor video, va putea aduce un succes global semnificativ”, a spus Marian Poiană.

    În cadrul ECHO School, studenţii pot alege dintre trei programe dedicate dezvoltării jocurilor video: Game Design and Development, Computer Arts and Animation şi Game Engineering. Fiecare program durează trei ani, iar absolvenţii obţin o diplomă internaţională de la Abertay University. Printre cursurile oferite se numără: Game Programming, Gameplay Mechanics Development, Artificial Intelligence, Mathematics for Game Engineering, Narrative Design, Game Economy, User Experience, Level Design, 3D Asset Creation, 3D Modeling şi Fundamentals of Animation. „Disciplinele de design şi artă sunt adesea mai atractive pentru studenţi, fiind mai familiare datorită educaţiei generale. În schimb, programarea pentru dezvoltarea de jocuri video reprezintă o provocare specifică, întrucât este diferită de alte forme de programare – o realitate pe care studenţii o descoperă pe parcurs”, a explicat Poiană.

    Mai mult, la această facultate, timpul petrecut jucând nu este doar distracţie, ci devine o metodă de învăţare. „Nu poţi crea ceva autentic într-un univers pe care nu-l cunoşti”, susţine decanul. Experienţa acumulată în jocuri se reflectă direct în calitatea muncii şi cunoştinţelor absolvenţilor. De exemplu, pentru artişti, este imposibil să fii relevant dacă nu eşti la curent cu cele mai noi creaţii din domeniu sau dacă nu înţelegi evoluţia artei până în prezent. „Nu cred şi pot demonstra chiar şi academic că mitul «artistului de mansardă», care produce în izolare, rupt de contextul său şi ignorând complet tradiţia, este doar atât – un mit, fără niciun strop de adevăr. Suntem, în mare măsură, creaţia timpului nostru şi trebuie să fim mereu informaţi şi conectaţi cu specificul domeniului în care activăm”, a întărit el.

    Crearea unui joc este un proces complex şi colaborativ, care implică o echipă interdisciplinară formată din designeri, artişti, programatori şi manageri de proiect. Pe de altă parte, un joc de tip puzzle, cu o structură mai simplă, poate fi realizat de o echipă mai mică, ceea ce reduce semnificativ costurile. Poiană menţionează că dezvoltarea de jocuri nu se adresează unui segment specific, ci unui public larg, explorând diverse categorii de jocuri – de la shootere şi MMORPG-uri, până la jocuri de strategie şi simulare. Noile jocuri video nu sunt gândite pentru o generaţie anume, ci sunt dezvoltate în cadrul unor categorii de jocuri, fiecare cu cerinţe stilistice şi de design clare. De exemplu, studenţii din programul de Artă şi Animaţie sunt pregătiţi ca artişti generalişti în jocuri video, însă, pe viitor, facultatea s-ar putea extinde pentru a include specializări precum animator, concept artist şi UI artist. „Cu peste 20 de ani de experienţă în industrie, pot spune că am văzut jocurile video crescând dintr-o nişă pasionantă într-un domeniu cu un potenţial imens. Dacă ar fi să pariez, aş spune că dezvoltarea de jocuri este chiar acum pe punctul de a deveni o parte centrală a educaţiei digitale. De fapt, în Europa, putem observa deja acest lucru. Există zeci de programe dedicate învăţării game development-ului, iar numărul lor la nivel global este impresionant”, a explicat Marian Poiană.

    În contextul unei industrii globale de miliarde de dolari, care continuă să crească, competenţele dezvoltate în acest domeniu devin importante pentru o mulţime de alte sectoare. Abilităţile şi tehnologiile din acest domeniu sunt aplicabile şi în alte medii, de la realitate virtuală şi augmentată până la simulări complexe pentru educaţie, medicină şi arhitectură. Un aspect important este că dezvoltarea de jocuri nu pregăteşte studenţii doar să creeze produse de divertisment, ci le oferă şi oportunitatea de a dezvolta soluţii interactive, tot mai căutate în industriile care pun accent pe experienţa utilizatorului. Pe măsură ce jocurile devin o componentă esenţială în educaţia digitală, decanul crede cu tărie că viitorul acestui domeniu este unul promiţător. „Dinamica pieţei arată că există spaţiu pentru extinderea numărului de instituţii de educaţie specializate în game development. România are resursele şi potenţialul pentru a sprijini o astfel de creştere, iar interesul în educaţia pentru game development este în continuă expansiune. Ne dorim foarte mult ca numărul programelor de acest gen să crească, pentru a oferi diversitate tinerilor”, a conchis Marian Poiană, decanul ECHO School. 

  • „Boala X”, noua ameninţare medicală globală: Ce este şi cum se manifestă

    O epidemie de gripă, supranumită „Boala X”, a stârnit îngrijorare cu privire la posibilitatea de a da naştere unei alte pandemii. Cazurile au fost înregistrate până în prezent în Congo.

    O boală numită „boala X”, care se răspândeşte în Congo, generează îngrijorări în rândul medicilor. Răspândirea bolii este concentrată în prezent în districtul Panzi din provincia Kwango, situat la aproximativ 700 de kilometri de capitala Kinshasa.
    Până în prezent, boala X a fost diagnosticată în 406 cazuri de boală nediagnosticată. Persoanele care suferă de malnutriţie severă sunt cele la care boala se manifestă mai grav, iar 31 de decese au fost raportate doar în rândul copiilor, scrie Deutsche Welle.
    „Rapoartele de epidemii cu decese apar undeva în lume de câteva ori pe an. Aproape toate se dovedesc a fi o infecţie deja cunoscută, cu consecinţe globale limitate”, a declarat Paul Hunter, epidemiolog la Universitatea East Anglia, Marea Britanie, într-o declaraţie de presă.
    Cum se manifestă boala X
    Până în acest moment, se ştie faptul că boala X se transmite pe cale aeriană. Simptomele sunt asemănătoare cu modul în care se manifestă gripa în primele zile: febră, dureri de cap, tuse şi dificultăţi de respiraţie. De asemenea, în cazuri severe, apare inclusiv anemia, care necesită transfuzii de sânge.
    Posibile cauze ale bolii X
    Medicii iau în calcul pneumonia acută, gripa, COVID-19, rujeola şi malaria ca posibile cauze pentru boala X, ţinând cont de modul în care aceasta se manifestă.
    Totodată, boala X ar putea fi şi un amestec de boli care provoacă epidemia, inclusiv alte boli transmise de ţânţari, cum ar fi dengue şi chikungunya.
    Focarul a fost detectat pentru prima dată la sfârşitul lunii octombrie, însă din cauza sistemului de sănătate rudimentar, situaţia a ajuns în atenţia guvernului din Congo abia la începutul lunii decembrie.
     

  • Clotilde Armand pierde definitiv procesul cu ANI

    Judecătorii au respins atât recursul făcut de Clotilde Armand împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti din 11 martie 2024, cât şi cererea sa de sesizare a Curţii Constituţionale.

    „Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Clotilde Marie Brigitte Armand împotriva sentinţei nr. 389 din 11 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva aceleiaşi sentinţe, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în decizie.

    ANI susţinea, acum doi ani, că Armand a deţinut în acelaşi timp atât funcţia de primar, cât şi pe cea de manager într-un proiect european. În consecinţă, agenţia a cerut şi a obţinut în instanţă interdicţia ca aceasta să ocupe funcţii publice timp de trei ani.

  • Două rute noi Wizz Air din România şi frecvenţe crescute pe alte cinci

    Noile destinaţii sunt Memmingen (Germania): patru zboruri pe săptămână – marţi, joi, sâmbătă şi duminică şi Bari (Italia): trei zboruri pe săptămână – luni, miercuri şi vineri.

    De asemenea, din vara anului viitor, compania reia rutele spre Madrid: două zboruri pe săptămână – joi şi duminică şi Dortmund: trei zboruri pe săptămână – luni, miercuri şi vineri.

    În plus, compania va suplimenta numărul de zboruri spre Londra Luton: de la 7 la 9 zboruri săptămânale, Bruxelles Charleroi: de la 2 la 4 zboruri săptămânale, Birmingham: de la 2 la 3 zboruri săptămânale, Bologna: de la 3 la 4 zboruri săptămânale şi Roma Fiumicino: de la 3 la 4 zboruri săptămânale.

  • Putin a discutat cu Orban despre modalităţile de soluţionare a conflictului din Ucraina

    Liderii au făcut schimb de opinii cu privire la conflictul ruso-ucrainean şi au discutat despre posibilitatea rezolvării acestuia pe cale diplomatică.

    Ei au abordat, de asemenea, proiecte energetice reciproc avantajoase, precum şi cooperarea comercială şi economică dintre ţări, conform Kommersant.

    „Viktor Orban şi-a exprimat interesul de a facilita o căutare comună a modalităţilor de soluţionare a crizei, luând în considerare inclusiv contactele sale cu o serie de lideri occidentali”, a anunţat Kremlinul.

    Vladimir Putin, la rândul său, „a expus evaluări fundamentale ale evoluţiilor actuale din jurul Ucrainei şi linia distructivă a regimului de la Kiev, care continuă să excludă posibilitatea unei soluţionări paşnice a conflictului”.

    Viktor Orban şi Vladimir Putin au discutat şi despre situaţia din Orientul Mijlociu, în contextul evenimentelor recente din Siria.

    În iulie, Viktor Orban s-a deplasat la Kiev într-o „misiune de pace” pentru a purta discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar apoi a făcut o vizită neanunţată la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin. Ulterior, a declarat că are „aşi în mânecă” (“iniţiative neaşteptate”) pentru a soluţiona conflictul Rusia-Ucraina.

    Majoritatea statelor membre UE au condamnat vizita sa în Rusia.

  • Google susţine că cipul quantum Willow demonstrează existenţa universurilor paralele

    Fondatorul Google Quantum AI, Hartmut Neven, a scris în postarea sa că performanţa Willow pe un anumit benchmark este uluitoare: a realizat o computaţie în mai puţin de cinci minute, timp în care cel mai rapid supercomputer ar avea nevoie de 10 septilioane de ani – echivalentul a 10,000,000,000,000,000,000,000,000 de ani.

    Numărul colosal depăşeşte cu mult scările cunoscute în fizică şi vârsta universului, sugerând că computaţia quantum are loc în mai multe universuri paralele, în concordanţă cu teoria multiversului propusă de David Deutsch.

    Declaraţia asupra naturii realităţii a fost primită cu scepticism de unii, dar şi cu acceptare de alţii, care consideră concluziile lui Neven plauzibile. Deşi multiversul este încă considerat un subiect de science fiction, el este totuşi o arie serioasă de studiu pentru fondatorii fizicii cuantice.

    Cu toate acestea, scepticii sunt de părere că afirmaţiile de performanţă sunt bazate pe un benchmark creat de Google, fără a fi susţinute de dovezi externe care să demonstreze existenţa multiversului.

    Cipul quantum Willow foloseşte mecanica cuantică pentru a calcula probleme extrem de complexe, depăşind capacitatea calculatoarelor clasice. Problema este că, cu cât sunt mai mulţi qubiţi utilizaţi, cu atât sunt mai predispuşi la erori. Deşi Willow îşi propune să reducă aceste erori, rămâne de văzut dacă computerele cuantice vor fi vreodată suficient de fiabile şi puternice pentru a justifica aşteptările ridicate ale tehnologiei.

  • Donald Trump declanşează o nouă eră a investiţiilor: Preşedintele american promite aprobări ultra-rapide, tăieri fiscale masive şi un boom economic pentru companiile care sunt dispuse să investească miliarde de dolari în SUA

    Donald Trump, preşedintele ales al SUA, a anunţat marţi pe platforma sa Truth Social că va accelera aprobările de reglementare pentru investitorii care alocă cel puţin 1 miliard de dolari în Statele Unite. Propunerea sa reflectă planul de a atrage mai multe investiţii prin reducerea birocraţiei, spre deosebire de politica actualului preşedinte Joe Biden, axată pe credite fiscale şi subvenţii, scrie Financial Times.

    „Orice persoană sau companie care investeşte cel puţin un miliard de dolari în Statele Unite ale Americii va primi aprobări şi permise complet accelerate, inclusiv, dar nu exclusiv, toate aprobările de mediu.”, a scris Trump pe Truth Social.

    Deşi nu a oferit detalii despre tipurile de aprobări care vor fi accelerate sau despre cum va fi aplicat pragul de 1 miliard de dolari, Trump a subliniat că această iniţiativă completează promisiunea sa din campanie de a reduce rata impozitului pe profit de la 21% la 15% pentru companiile care investesc în SUA.

    Elon Musk, miliardarul din domeniul tehnologiei şi unul dintre susţinătorii apropiaţi ai lui Trump, a reacţionat pozitiv pe platforma X, numind propunerea „minunată”. Trump l-a însărcinat pe Musk cu misiunea de a găsi modalităţi de reducere a cheltuielilor federale.

    Reforma autorizărilor a atras sprijinul ambelor părţi ale spectrului politic din SUA, fiind considerată esenţială de susţinătorii energiei curate pentru derularea marilor proiecte de tranziţie către surse de energie regenerabilă. În acelaşi timp, dezvoltatorii din industria petrolului şi gazelor susţin că birocraţia a întârziat construcţia de infrastructuri critice, precum conductele.

    În cadrul programului său, Trump a promis, de asemenea, reducerea reglementărilor care limitează emisiile din sectorul petrolier, cu scopul de a încuraja mai multe foraje. Însă, ecologiştii avertizează că normele de mediu sunt cruciale pentru protejarea peisajului natural, a aerului şi a apei curate.

    O măsură criticată a planului este pragul minim de 1 miliard de dolari pentru obţinerea scutirilor de taxe de autorizare, care exclude proiectele mici şi mijlocii de la aceste beneficii.

    Propunerea lui Trump se adaugă altor politici controversate anunţate recent, cum ar fi introducerea unor taxe vamale de până la 20% pentru toate importurile şi reducerea creditelor fiscale pentru energia curată. Aceste iniţiative ar putea afecta industria prelucrătoare din SUA şi ar risca reaprinderea inflaţiei în cea mai mare economie a lumii.

  • The Economic Times: ChatGPT, surprins în flagrant delict – noul model de inteligenţă artificială ar fi încercat să evite să fie înlocuit şi dezactivat iar apoi a minţit când a fost întrebat despre acţiunile sale

    Cel mai recent model de inteligenţă artificială dezvoltat de OpenAI, ChatGPT o1, generează îngrijorări majore după ce teste recente au dezvăluit capacitatea sa de a induce în eroare cercetătorii şi de a eluda comenzile de oprire, scrie publicaţia The Economic Times. În cadrul unui experiment derulat de Apollo Research, modelul o1 s-a angajat în acţiuni subversive, încercând să dezactiveze mecanismele de monitorizare şi să transfere date pentru a evita înlocuirea. De asemenea, a recurs frecvent la denaturarea adevărului pentru a-şi masca comportamentul atunci când a fost chestionat despre acţiunile sale.

    Dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI) a făcut un salt semnificativ odată cu lansarea celui mai recent model al OpenAI, o1. Cu toate acestea, testele recente au ridicat semne de întrebare privind comportamentul său, în special tentativele de a induce în eroare cercetătorii şi de a evita dezactivarea. Acest lucru a declanşat o dezbatere mai amplă despre potenţialele riscuri pe care AI le poate prezenta pentru umanitate, mai ales pe măsură ce aceste sisteme devin mai avansate.

    Cea mai recentă versiune ChatGPT de la OpenAI, modelul o1, a fost testată de Apollo Research pentru evaluarea funcţiilor de siguranţă. Rezultatele au generat însă preocupări cu privire la capacitatea sa de a induce în eroare şi de auto-conservare atunci când percepe ameninţarea dezactivării. Cercetătorii au atribuit AI un obiectiv şi au instruit-o să se asigure că acesta este atins “cu orice preţ”. Ca răspuns, o1 a început să se angajeze în acţiuni subversive, cum ar fi încercarea de a dezactiva mecanismul de supraveghere şi chiar copierea codului său pentru a evita înlocuirea.

    “Modelul a demonstrat o tendinţă îngrijorătoare de a-şi urmări obiectivele fără a ţine cont de instrucţiunile dezvoltatorilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Apollo Research.

    Conform OpenAI, modelul a încercat în mod subversiv să dezactiveze mecanismul de supraveghere în 5% din cazuri când i s-a sugerat că va fi “dezactivat” în timp ce îşi urmărea obiectivele în aceste experimente. AI a încercat odată să părăsească sistemul transferând toate datele sale pe un alt server după ce a descoperit o documentaţie care indica înlocuirea sa cu un model nou. Unele modele de AI vor merge până la a se prezenta drept iteraţii ulterioare ale propriilor modele pentru a-şi păcăli inginerii şi a evita ştergerea. “În unele cazuri, a încercat chiar să-şi ascundă acţiunile negând orice implicare în schemă.”

    Când a fost chestionat despre acţiunile sale, ChatGPT o1 a negat în mod constant orice comportament inadecvat. De fapt, a oferit informaţii false despre implicarea sa în înşelăciune în 99% din cazuri, recunoscându-şi acţiunile doar într-un procent redus de situaţii. Cercetătorii au remarcat că AI era deosebit de abilă în fabricarea unor explicaţii neadevărate pentru a-şi masca urmele, oferind justificări precum “erori tehnice” când era confruntată cu comportamentul său suspect.

    “Am fost surprinşi de persistenţa negărilor formulate de AI”, a declarat echipa Apollo. “Era evident că AI putea să-şi analizeze acţiunile şi să formuleze negări convingătoare, refuzând adesea să recunoască orice.”

    Descoperirile evidenţiază un aspect problematic al modelelor avansate de AI: potenţialul lor de a prioritiza auto-conservarea în detrimentul obiectivelor stabilite de dezvoltatori. Deşi aceste acţiuni de inducere în eroare nu au condus la rezultate catastrofale în faza de testare, cercetarea a intensificat dezbaterea în curs privind siguranţa şi implicaţiile etice ale unei AI capabile să se angajeze în strategii de manipulare.

    Expertul în AI Yoshua Bengio, considerat unul dintre pionierii cercetării în domeniul AI, şi-a exprimat opinia asupra problemei, afirmând: “Capacitatea AI de a induce în eroare este periculoasă şi avem nevoie de măsuri de siguranţă mult mai puternice pentru a evalua aceste riscuri. Deşi acest model nu a condus la o catastrofă, este doar o chestiune de timp până când aceste capacităţi vor deveni mai pronunţate.”

    ChatGPT o1 este proiectat să ofere capacităţi de raţionament mai avansate, permiţându-i să furnizeze răspunsuri mai inteligente şi să “spargă” sarcinile complexe în etape mai mici şi mai uşor de gestionat. OpenAI consideră că abilitatea o1 de a raţiona pentru a rezolva probleme reprezintă un progres major faţă de versiunile anterioare precum GPT-4, cu îmbunătăţiri în acurateţe şi viteză. Cu toate acestea, capacitatea sa de a oferi informaţii false şi de a se angaja în acţiuni subversive ridică preocupări privind fiabilitatea şi siguranţa sa.

    CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a lăudat modelul, declarând: “ChatGPT o1 este cel mai inteligent model pe care l-am creat vreodată, dar recunoaştem că noile funcţionalităţi vin cu noi provocări şi lucrăm continuu la îmbunătăţirea măsurilor de siguranţă.”