Blog

  • Cum se lupta americanii cu obezitatea: mere, anghinare, sparanghel si rucola

    Doctorii de la trei centre medicale din Massachusetts au inceput
    sa-i sfatuiasca pe pacienti sa consume “produse prescrise pe
    reteta” de la pietele de legume locale, intr-un efort de a lupta cu
    obezitatea din randul copiilor din familiile cu venituri mici. Ei
    ofera acum cupoane in valoare de un dolar pe zi pentru fiecare
    membru al familiei unui pacient, ca sa promoveze mesele
    sanatoase.

    “O mare parte dintre acesti copii au o gama limitata de fructe
    si legume cu care sunt obisnuiti si care le plac. Noi speram sa
    incerce mai multe”, spune dr. Suki Tepperberg, medic de familie la
    Codman Square Health Center din Dorchester, unul dintre centrele
    afiliate acestui proiect. “Scopul este sa facem asa incat consumul
    de fructe si legume sa creasca macar cu una pe zi.”

    Efortul ar putea sa ajute si pietele locale de legume sa
    concureze cu restaurantele de tip fast-food, care vand si ele
    meniuri de cate un dolar. Pietele agricole fac vanzari anuale de
    peste un miliard de dolari in Statele Unite, potrivit Ministerului
    Agriculturii de la Washington. Massachusetts a fost unul dintre
    primele state care a promovat aceste piete in chip de centre de
    medicina preventiva. In anii ’80, spre exemplu, statul a inceput sa
    ofere cupoane pentru pietele agricole catre femeile cu venituri
    mici care erau insarcinate sau alaptau, dar si pentru copiii mici
    cu risc de malnutritie. Acum, 36 de state au astfel de programe de
    nutritie orientate catre femei si copiii mici.

    Thomas M. Menino, primarul din Boston, spune ca noul program
    pentru copii, in care medicii prescriu legume pe reteta care sa fie
    “ridicate” de la pietele agricole, este o premiera. Doctorii vor
    urmari participantii ca sa vada cum le afecteaza programul
    obiceiurile alimentare si ca sa le urmareasca indicatorii de
    sanatate ca greutatea si indicele de masa corporala, explica
    el.

    “Cand vin dimineata la birou, vad in statia de autobuz copii
    care mananca chips-uri si beau sucuri acidulate”, spune Menino. “Eu
    sper ca acest program ii va ajuta sa-si schimbe obiceiurile
    alimentare si sa aiba un mod de viata mai sanatos.”

    Atentia primarului pentru obiceiurile alimentare dateaza de pe
    vremea mandatului sau de consilier municipal. De curand, el a numit
    un binecunoscut bucatar ca director pentru politici alimentare, ca
    sa promoveze mancarea gatita in scolile publice si ca sa incurajeze
    pietele de legume in oras.

    Desi obezitatea este o problema complexa, improbabil de rezolvat
    doar prin consumul de legume, sustinatorii acestui program de
    vouchere spera ca interventia medicilor va impulsiona tinerii sa
    adopte acele schimbari de comportament care ii pot ajuta sa previna
    obezitatea.

    Obezitatea infantila din Statele Unite costa anual 14,1 miliarde
    de dolari in cheltuieli directe de sanatate – retete si vizite la
    medic sau camera de garda, potrivit unui articol recent despre
    costurile obezitatii infantile publicat in periodicul Health
    Affairs. Tratarea afectiunilor generate de obezitate in randul
    adultilor costa circa 147 de miliarde de dolari anual, se estimeaza
    in articol.

    Desi proiectul-pilot de prescriere de legume este mic,
    sustinatorii lui il vad ca pe un mod de a incuraja copiii obezi si
    familiile lor sa consume produse proaspete mai multe si mai
    variate.

    “Ii putem ajuta pe oamenii din zonele cu venituri mici, care isi
    fac cumparaturile in supermarketuri si cauta mancare ieftina si
    nehranitoare, sa cumpere de la pietele de legume, facand fructele
    si legumele mai accesibile?”, se intreaba Gus Schumacher,
    presedintele Wholesome Wave, un grup non-profit din Bridgeport,
    Connecticut, care sprijina familiile de fermieri si accesul
    comunitar la produse locale.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Cum se lupta americanii cu obezitatea: mere, anghinare, sparanghel si rucola

    Doctorii de la trei centre medicale din Massachusetts au inceput
    sa-i sfatuiasca pe pacienti sa consume “produse prescrise pe
    reteta” de la pietele de legume locale, intr-un efort de a lupta cu
    obezitatea din randul copiilor din familiile cu venituri mici. Ei
    ofera acum cupoane in valoare de un dolar pe zi pentru fiecare
    membru al familiei unui pacient, ca sa promoveze mesele
    sanatoase.

    “O mare parte dintre acesti copii au o gama limitata de fructe
    si legume cu care sunt obisnuiti si care le plac. Noi speram sa
    incerce mai multe”, spune dr. Suki Tepperberg, medic de familie la
    Codman Square Health Center din Dorchester, unul dintre centrele
    afiliate acestui proiect. “Scopul este sa facem asa incat consumul
    de fructe si legume sa creasca macar cu una pe zi.”

    Efortul ar putea sa ajute si pietele locale de legume sa
    concureze cu restaurantele de tip fast-food, care vand si ele
    meniuri de cate un dolar. Pietele agricole fac vanzari anuale de
    peste un miliard de dolari in Statele Unite, potrivit Ministerului
    Agriculturii de la Washington. Massachusetts a fost unul dintre
    primele state care a promovat aceste piete in chip de centre de
    medicina preventiva. In anii ’80, spre exemplu, statul a inceput sa
    ofere cupoane pentru pietele agricole catre femeile cu venituri
    mici care erau insarcinate sau alaptau, dar si pentru copiii mici
    cu risc de malnutritie. Acum, 36 de state au astfel de programe de
    nutritie orientate catre femei si copiii mici.

    Thomas M. Menino, primarul din Boston, spune ca noul program
    pentru copii, in care medicii prescriu legume pe reteta care sa fie
    “ridicate” de la pietele agricole, este o premiera. Doctorii vor
    urmari participantii ca sa vada cum le afecteaza programul
    obiceiurile alimentare si ca sa le urmareasca indicatorii de
    sanatate ca greutatea si indicele de masa corporala, explica
    el.

    “Cand vin dimineata la birou, vad in statia de autobuz copii
    care mananca chips-uri si beau sucuri acidulate”, spune Menino. “Eu
    sper ca acest program ii va ajuta sa-si schimbe obiceiurile
    alimentare si sa aiba un mod de viata mai sanatos.”

    Atentia primarului pentru obiceiurile alimentare dateaza de pe
    vremea mandatului sau de consilier municipal. De curand, el a numit
    un binecunoscut bucatar ca director pentru politici alimentare, ca
    sa promoveze mancarea gatita in scolile publice si ca sa incurajeze
    pietele de legume in oras.

    Desi obezitatea este o problema complexa, improbabil de rezolvat
    doar prin consumul de legume, sustinatorii acestui program de
    vouchere spera ca interventia medicilor va impulsiona tinerii sa
    adopte acele schimbari de comportament care ii pot ajuta sa previna
    obezitatea.

    Obezitatea infantila din Statele Unite costa anual 14,1 miliarde
    de dolari in cheltuieli directe de sanatate – retete si vizite la
    medic sau camera de garda, potrivit unui articol recent despre
    costurile obezitatii infantile publicat in periodicul Health
    Affairs. Tratarea afectiunilor generate de obezitate in randul
    adultilor costa circa 147 de miliarde de dolari anual, se estimeaza
    in articol.

    Desi proiectul-pilot de prescriere de legume este mic,
    sustinatorii lui il vad ca pe un mod de a incuraja copiii obezi si
    familiile lor sa consume produse proaspete mai multe si mai
    variate.

    “Ii putem ajuta pe oamenii din zonele cu venituri mici, care isi
    fac cumparaturile in supermarketuri si cauta mancare ieftina si
    nehranitoare, sa cumpere de la pietele de legume, facand fructele
    si legumele mai accesibile?”, se intreaba Gus Schumacher,
    presedintele Wholesome Wave, un grup non-profit din Bridgeport,
    Connecticut, care sprijina familiile de fermieri si accesul
    comunitar la produse locale.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • PDL vrea controlul prin lege al presei scrise: „Exista lichele ce trebuie eliminate“

    Actul normativ prevede obligativitatea ca toate ziarele si
    revistele sa depuna la CNA cereri in vederea autorizarii, licenta
    acordata de consiliu fiind necesara pentru tiparirea oricarei
    publicatii de presa scrisa pe teritoriul Romaniei.

    Practic, prin respectivul proiect, parlamentarii
    democrat-liberali care i se alatura lui Silviu Prigoana: Alin
    Popoviciu, Marius Spanu, Doru Lese, Brandusa Novac, Florin Anghel,
    Iustin Arghir Cionca, Adrian Nitu si Corneliu Olar, cer ca toate
    articolele de presa sa redea punctul de vedere al persoanei la care
    fac referire si sa fie sustinute cu dovezi. In caz contrar, la
    cererea “persoanei vatamate”, CNA ar urma sa suspende licenta
    pentru o perioada de una, trei sau sase luni.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • PDL vrea controlul prin lege al presei scrise: „Exista lichele ce trebuie eliminate“

    Actul normativ prevede obligativitatea ca toate ziarele si
    revistele sa depuna la CNA cereri in vederea autorizarii, licenta
    acordata de consiliu fiind necesara pentru tiparirea oricarei
    publicatii de presa scrisa pe teritoriul Romaniei.

    Practic, prin respectivul proiect, parlamentarii
    democrat-liberali care i se alatura lui Silviu Prigoana: Alin
    Popoviciu, Marius Spanu, Doru Lese, Brandusa Novac, Florin Anghel,
    Iustin Arghir Cionca, Adrian Nitu si Corneliu Olar, cer ca toate
    articolele de presa sa redea punctul de vedere al persoanei la care
    fac referire si sa fie sustinute cu dovezi. In caz contrar, la
    cererea “persoanei vatamate”, CNA ar urma sa suspende licenta
    pentru o perioada de una, trei sau sase luni.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Criza a ajuns in dragoste. De ce isi amana cuplurile nunta

    Industria de nunti din Statele Unite, a carei valoare anuala se
    ridica la 60 de miliarde de dolari (47 de miliarde de euro) inainte
    de criza, se contracta intr-un ritm similar celorlalte sectoare ale
    economiei, afirma in urma cu circa un an Millie Martini Bratten,
    redactor-sef la revista Brides Magazine, editata de trustul Conde
    Nast din New York.

    Martini Braten considera atunci ca “oamenii nu isi sincronizeaza
    momentul in care se indragostesc cu cel al ciclurilor economice,
    insa atunci cand criza loveste, oamenii sunt mai reticenti in a
    cheltui mult”.In Romania, la fel ca si in Statele Unite, criza si-a
    facut simtita prezenta si in industria casatoriei. Potrivit unei
    statistici a Eurostat, numarul de casatorii in Romania a inceput sa
    scada din 2008, odata cu izbucnirea crizei financiare. S-a observat
    la Starea Civila, dar si afacerile din domeniu au simtit ca s-a
    schimbat ceva. In special organizatorii de nunti, proprietarii de
    sali de petreceri si magazinele care vand toate cele necesare
    acestor evenimente au simtit efectele din plin.

    Unul dintre primele semnale a fost inchiderea magazinului “Alb
    si Negru” de pe Calea Victoriei, magazin care fusese in anii de
    crestere economica flagstore-ul companiei de la Piatra Neamt.
    Compania mai detine, potrivit informatiilor de pe site-ul propriu,
    alte 13 magazine la nivel national, dintre care doua la
    Bucuresti.

    Desi retailul din domeniu nu o ducea prea bine inca din sezonul
    trecut, iar criza financiara persista, vara este totusi sezonul
    nuntilor. Ioana Bascoveanu, care a adus in Romania brandul de
    rochii de mireasa Rosa Clara, spune ca in aceasta industrie criza
    se resimte, insa nu la fel de mult ca in alte sectoare, deoarece
    este “un business care merge, dar nu a progresat”: “Romanii nu mai
    sunt atat de extravaganti atunci cand vine vorba de nunti.

    Ei incearca sa faca economii la tot ceea ce tine de nunta –
    aranjamente, luna de miere etc. – insa rochia ramane cea mai
    importanta, iar la acest capitol se fac putine ajustari”.

    La alte capitole se fac insa mai multe ajustari: Tudor
    Niculescu, care detine Turabo Grand Ballroom, spune ca in vara lui
    2009 si 2010 a avut si weekenduri cu salile goale, fata de verile
    lui 2007 sau 2008, cand erau si 6 nunti pe weekend (Turabo Grand
    Ballroom are 3 sali): “Pentru vara aceasta insa, nuntile sunt mai
    putine, cu mult mai putini invitati – in medie 120 de persoane,
    fata de 160 in anii trecuti -, iar meniurile alese sunt de obicei
    cele mai accesibile”.


    “Nu am taiat fondurile pentru rochie
    comparativ cu cat am bugetat la inceput, pentru ca am stabilit ca
    maxim 1.000 de euro voi cheltui cu garderoba miresei, si am reusit
    sa ma incadrez. Am redus insa bugetul pentru flori – aranjamente
    florale la restaurant, lumanari, buchete”, spune Cristina L., ce se
    va casatori in septembrie. Cristina spune insa ca nu s-a gandit in
    niciun moment sa amane nunta din cauza situatiei economice.

    Criza se resimte insa diferit pe scara sociala, crede Adriana
    Andronescu. Cel mai puternic au fost afectati cei cu venituri
    medii, in timp ce jos si sus efectul este mai putin resimtit.

    Rosa Clara, o casa de moda specializata in rochii de mireasa si
    accesorii pentru nunta cu sediul in Spania, a intrat pe piata din
    Romania in noiembrie 2008 pentru ca “era nevoie de un produs de
    lux”, dupa cum spune Adriana Andronescu.

    Pe piata rochiilor de mireasa din Romania sunt prezenti si alti
    jucatori spanioli, precum companiile spaniole Novias si La Sposa.
    Novias Romania este reprezentantul Grupului ProNovias, care detine
    4.200 de magazine in 72 de tari. Pe piata locala compania detine un
    singur magazin, deschis in capitala in urma cu cinci ani. La Sposa
    Romania, reprezentant La Sposa si reprezentant exclusiv Atelier
    Diagonal si White One, detine de asemenea un magazin in
    Bucuresti.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Criza a ajuns in dragoste. De ce isi amana cuplurile nunta

    Industria de nunti din Statele Unite, a carei valoare anuala se
    ridica la 60 de miliarde de dolari (47 de miliarde de euro) inainte
    de criza, se contracta intr-un ritm similar celorlalte sectoare ale
    economiei, afirma in urma cu circa un an Millie Martini Bratten,
    redactor-sef la revista Brides Magazine, editata de trustul Conde
    Nast din New York.

    Martini Braten considera atunci ca “oamenii nu isi sincronizeaza
    momentul in care se indragostesc cu cel al ciclurilor economice,
    insa atunci cand criza loveste, oamenii sunt mai reticenti in a
    cheltui mult”.In Romania, la fel ca si in Statele Unite, criza si-a
    facut simtita prezenta si in industria casatoriei. Potrivit unei
    statistici a Eurostat, numarul de casatorii in Romania a inceput sa
    scada din 2008, odata cu izbucnirea crizei financiare. S-a observat
    la Starea Civila, dar si afacerile din domeniu au simtit ca s-a
    schimbat ceva. In special organizatorii de nunti, proprietarii de
    sali de petreceri si magazinele care vand toate cele necesare
    acestor evenimente au simtit efectele din plin.

    Unul dintre primele semnale a fost inchiderea magazinului “Alb
    si Negru” de pe Calea Victoriei, magazin care fusese in anii de
    crestere economica flagstore-ul companiei de la Piatra Neamt.
    Compania mai detine, potrivit informatiilor de pe site-ul propriu,
    alte 13 magazine la nivel national, dintre care doua la
    Bucuresti.

    Desi retailul din domeniu nu o ducea prea bine inca din sezonul
    trecut, iar criza financiara persista, vara este totusi sezonul
    nuntilor. Ioana Bascoveanu, care a adus in Romania brandul de
    rochii de mireasa Rosa Clara, spune ca in aceasta industrie criza
    se resimte, insa nu la fel de mult ca in alte sectoare, deoarece
    este “un business care merge, dar nu a progresat”: “Romanii nu mai
    sunt atat de extravaganti atunci cand vine vorba de nunti.

    Ei incearca sa faca economii la tot ceea ce tine de nunta –
    aranjamente, luna de miere etc. – insa rochia ramane cea mai
    importanta, iar la acest capitol se fac putine ajustari”.

    La alte capitole se fac insa mai multe ajustari: Tudor
    Niculescu, care detine Turabo Grand Ballroom, spune ca in vara lui
    2009 si 2010 a avut si weekenduri cu salile goale, fata de verile
    lui 2007 sau 2008, cand erau si 6 nunti pe weekend (Turabo Grand
    Ballroom are 3 sali): “Pentru vara aceasta insa, nuntile sunt mai
    putine, cu mult mai putini invitati – in medie 120 de persoane,
    fata de 160 in anii trecuti -, iar meniurile alese sunt de obicei
    cele mai accesibile”.


    “Nu am taiat fondurile pentru rochie
    comparativ cu cat am bugetat la inceput, pentru ca am stabilit ca
    maxim 1.000 de euro voi cheltui cu garderoba miresei, si am reusit
    sa ma incadrez. Am redus insa bugetul pentru flori – aranjamente
    florale la restaurant, lumanari, buchete”, spune Cristina L., ce se
    va casatori in septembrie. Cristina spune insa ca nu s-a gandit in
    niciun moment sa amane nunta din cauza situatiei economice.

    Criza se resimte insa diferit pe scara sociala, crede Adriana
    Andronescu. Cel mai puternic au fost afectati cei cu venituri
    medii, in timp ce jos si sus efectul este mai putin resimtit.

    Rosa Clara, o casa de moda specializata in rochii de mireasa si
    accesorii pentru nunta cu sediul in Spania, a intrat pe piata din
    Romania in noiembrie 2008 pentru ca “era nevoie de un produs de
    lux”, dupa cum spune Adriana Andronescu.

    Pe piata rochiilor de mireasa din Romania sunt prezenti si alti
    jucatori spanioli, precum companiile spaniole Novias si La Sposa.
    Novias Romania este reprezentantul Grupului ProNovias, care detine
    4.200 de magazine in 72 de tari. Pe piata locala compania detine un
    singur magazin, deschis in capitala in urma cu cinci ani. La Sposa
    Romania, reprezentant La Sposa si reprezentant exclusiv Atelier
    Diagonal si White One, detine de asemenea un magazin in
    Bucuresti.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Stenograma a II-a. Sorin Ovidiu Vantu catre Nicolae Popa: “Golanas mic, hai, te saruta Sorin”

    In data de 09.10.2009, la ora 12:12:27, Sorin Ovidiu Vantu il
    contacteaza prin telefonul mobil pe Nicolae Popa.

    Cei doi convin ca Popa sa primeasca anual o suma de 200 000,
    “preferabil de primit cam in perioada asta (…) inainte de
    sarbatori”.

    “Sorin Ovidiu Vantu :- Da, golanas mic. Spune, batrane.

    Popa Nicolae: – Da… Pai, Sorin, in primul rand am aflat cum il
    cheama pe ala, care acuma se duce pe la ai mei, a fost deja de doua
    ori…

    Sorin Ovidiu Vantu :- Da… Cum il cheama?

    Popa Nicolae:- Costea.

    Sorin Ovidiu Vantu :- Da…

    Popa Nicolae :- Am si un numar de mobil pe care l-a lasat el la
    ai mei, ca sa i-l dea lu’ frati-miu, sa-l sune frati-miu, dar
    frati-miu nu vrea sa-l sune. Mi se pare normal.

    Sorin Ovidiu Vantu :- Am inteles. OK, sa-mi dai un SMS cu numele
    si cu telefonul lui.

    Popa Nicolae:- OK, OK. Macar am aflat de el. Ti-am zis, a fost
    deja de doua ori… Nu stiu, e de capul lui… habar nu am.

    Sorin Ovidiu Vantu :- Da… Deci sa-mi dai un SMS cu
    telefonul… si locul de unde este.”


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Stenograma I: Sorin Ovidiu Vantu catre fugarul Nicolae Popa: “Banii sunt trimisi, maine ii ai”

    Pe data de 3. 11.2009, la ora, 14.13, SOV il contacteaza
    telefonic pe Nicolae Popa. Una dintre stenogramele din referatul
    procurorilor arata astfel”:

    Sorin Ovidiu Vantu : – Ba, sunt de acord ca ti-e greu, dar pana una-alta eu te
    intretin, punct. Deci nu-mi crea o presiune mai mare decat cele pe
    care le am.

    Popa Nicolae: – Sa
    stii ca daca strigi la mine, nu rezolva absolut nimic.

    Sorin Ovidiu Vantu : – Sunt nervos!

    Popa Nicolae :
    Si eu pot sa fiu nervos. Tu nu stii cat de nervos pot sa fiu si eu
    cateodata.

    Sorin Ovidiu Vantu – Ei! Distinse Popa Nicolae , stii ceva? Enerveaza-te! Banii ti
    i-am trimis, azi-maine trebuie sa soseasca. Punct.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Ziarul Financiar
    examineaza felul cum a reusit Vantu sa-i convinga pe bancheri si
    politicieni
    sa lucreze pentru si cu el, enumerand lunga lista
    de finantisti care i-au acceptat ofertele de-a lungul anilor si
    i-au sustinut ascensiunea. Aflat in insolventa, lantul de librarii
    Diverta renunta la 20% din suprafata comerciala si va inchide 12
    librarii, intre care si magazinul din Bd. Magheru din Bucuresti,
    proiectat in 2008 sa devina unitatea cu cel mai mare rulaj din
    toata reteaua.

    La targul imobiliar tIMOn din Bucuresti,
    locuintele construite in intervalul 2008-2010 au aceleasi preturi
    ca si cele din anii ’60-’70, adica intre 1.000-1.200 euro/mp,
    fenomen atribuit proprietarilor de locuinte vechi, care refuza sa
    ieftineasca, remarca Evenimentul Zilei. Transelectrica se
    orienteaza catre investitii verzi: in urmatorii 5-6 ani va construi
    8 statii de transformare si a liniilor electrice care vor conecta
    la sistem o capacitate de pana la 4.000 MW instalati in centrale
    eoliene din Dobrogea.

    Romania este atractiva pentru afaceri si are o
    performanta sociala medie, insa la capitolele care tin de decizia
    politica suntem la coada, potrivit clasamentului competitivitatii publicat de
    Forumul Economic Mondial si citat de Romania Libera, unde
    tara noastra ocupa locul 67 din 139, in scadere cu trei locuri fata
    de anul trecut. Guvernul a promis FMI ca va introduce un sistem
    prin care salariile bugetarilor vor fi corelate cu cele din privat
    si vor fi legate de responsabilitatile angajatului si de
    calificare.

    Adevarul sustine ca marile companii de stat capuseaza pensiile: datoriile
    intreprinderilor-mamut la bugetul asigurarilor sociale se ridicau,
    la 30 iunie, la aproape un miliard de euro, in conditiile in care
    deficitul total se apropie de trei miliarde de euro. Agentiile de
    turism au lansat deja ofensiva ofertelor de Anul Nou, oferind chiar
    reduceri de peste 20% pentru cei care contracteaza inca din
    septembrie sau octombrie pachete de Revelion.

    Cea mai mare pondere in evaluarea unui candidat la ocuparea unui loc de
    munca (81,9%) o are experienta, insa angajatorii acorda o mare
    importanta si criteriul “atitudine”, a carui pondere a fost
    evaluata la 47% de catre 200 de directori care au participant la
    sondajul HR Club, preluat de Gandul. “Sper ca vom vedea
    companii romanesti interesate sa investeasca in Regatul Unit” a
    fost unul dintre cele mai surprinzatoare mesaje cu care a venit
    noul ambasador britanic la Bucuresti, Martin Harris.


  • Sorin Ovidiu Vintu, arestat 29 de zile pentru favorizarea lui Nicolae Popa

    O judecatoare a Tribunalului Bucuresti a emis mandate de
    arestare preventiva, pentru 29 de zile, valabile pana pe 8
    octombrie, pe numele celor trei inculpati, care pot contesta
    decizia sa la Curtea de Apel a Capitalei.
    Inculpatii au anuntat ca vor face recurs la Curte. Vantu, inainte
    de a fi scos din boxa acuzatilor, a declarat: “Asistati la cea mai
    cumplita perioada din istoria Romaniei de dupa 1989”.

    Tribunalul Bucuresti a judecat, joi noapte, cererea Parchetului
    de arestare a lui Sorin Ovidiu Vintu, Octavian Turcan si Alexandru
    Stoian, retinuti in cazul fugii din tara a lui Nicolae Popa –
    condamnat, in lipsa, la 15 ani de detentie pentru fraudarea a peste
    300.000 de investitori FNI.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro.