Blog

  • Dobrogea, raiul energiei eoliene

    Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.

    Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.

    Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".

    "Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.

    De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.

    Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.

    Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).

    Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.

  • Asa o sa arate criza

    Scenariul descris de Andrzei Saniewski, seful filialei poloneze a companiei, citat de publicatia Puls Biznesu, sustine ca mai intai vor creste dobanzile, astfel incat dobanda la creditele contractate in zloti, moneda locala, ar putea depasi 7%, ceea ce inseamna ca tot mai multe persoane vor intampina dificultati in a-si achita ratele catre banci.

    Din cauza cresterii continue a preturilor de pana in prezent, ei se simt in siguranta acum, fiindca daca ar fi nevoiti sa-si vanda casele, ar achita datoria catre banca si ar mai ramane si cu ceva bani. Pentru anul viitor se estimeaza insa o scadere de 15% a preturilor caselor, ceea ce va determina dificultati in vinderea unor proprietati pe o piata in scadere.

    Bancile vor fi nevoite atunci sa constituie provizioane tot mai mari pentru creditele neachitate. Saniewski a amintit ca Franta, Spania si Marea Britanie s-au confruntat cu aceleasi probleme dupa un boom imobiliar. ”Perceptia generala in Polonia este ca prosperitatea va dura pentru totdeauna. Nu va fi asa. Va urma un declin”, considera Andrzei Saniewski.

    El si-a manifestat ingrijorarea pentru faptul ca bancile nu fac eforturi sa se asigure impotriva unei crize. AIG United Guaranty a inceput sa opereze de cateva luni in Polonia, dar nu a reusit sa castige decat un client, din cauza conditiilor dure solicitate de companie.

    Astfel, regula de baza este ca nu sunt asigurate creditele a caror valoare initiala a depasit valoarea imobilului achizitionat si ipotecat. In Polonia sunt banci care ofera credite de pana la 130% din valoarea imobilelor, in timp ce in tarile occidentale un procent de 95–97% este considerat acceptabil.

    In plus, AIG nu asigura creditele acordate persoanelor cu venituri mici sau in alte monede decat cea locala. Michal Wydra, reprezentantul Asociatiei Poloneze a Bancilor, admite ca rata respectiva este ridicata, dar spune ca se intampla foarte rar sa se acorde credite cu o valoare mai mare de 100% din valoarea imobilului, si nu oricaror persoane. In privinta finantarilor in valuta, Wydra a spus ca, din cauza unor restrictii, acestea nu mai sunt atat de populare cum erau cu cativa ani in urma. In prezent, conform datelor furnizate de Biroul de Credit, pentru mai putin de 2% din totalul creditelor din Polonia ratele sunt achitate cu intarziere. 

  • Coopernic, pe locul doi in Lituania

    Cu o pondere de 18% din piata lituaniana de retail, Iki este al doilea lant din tara, avand ca principali competitori VP Market si Rimi Baltic. Firmele componente ale Coopernic sunt Rewe din Germania, Colruyt din Belgia, Conad din Italia, Coop din Elvetia si E.Leclerc din Franta.

    Restul de 20% din actiunile Palink, firma ce controleaza lantul Iki, au ramas in proprietatea Baltisches Haus, o companie offshore controlata de fratii belgieni Ortiz, care au fondat Iki. Alain Caparros, CEO al Rewe, citat de agentia Thomson Financial, a spus ca lantul Iki nu va deveni al saselea membru al aliantei Coopernic, urmand sa fie absorbit de membrii existenti.

    Aidas Marcinkevicius, directorul lantului Iki, s-a declarat increzator ca noul proprietar va permite firmei sa ofere in perioada urmatoare produse de o calitate mai buna si la preturi mai atractive decat cele ale competitorilor. Iki detine 209 magazine, dintre care 178 in Lituania si 31 in Letonia. Pentru acest an, retailerul lituanian si-a bugetat vanzari de aproximativ 637 de milioane de euro, cu 30% mai mari decat cele din 2006.

  • Cat valoreaza statul ungar?

    In prezent, valoarea inregistrata ajunge la aproximativ 40 de miliarde de euro. NVT spera sa finalizeze si integrarea celor trei predecesori ai institutiei: autoritatea pentru privatizare, Fondul national pentru managementul teritoriului si Directoratul activelor de trezorerie.

    Integrarea va duce la diminuarea cu 30% a numarului de angajati, ce ajunge la 600 de persoane. Urmatorul pas va fi abordarea intreprinderilor statului care sunt greu de privatizat, incepand cu grupul Volán, specializat in transportul cu autobuzele, care in prezent inregistreaza pierderi importante.

  • Sa se listeze, dar mai cu grija

    Specialistii spun ca influxul masiv de noi companii ar putea duce la o suprasaturare a pietei de capital si ar putea avea un efect negativ asupra firmelor listate anterior. Deja criza financiara mondiala a determinat in luna august producatorul de aluminiu Rusal sa-si amane planurile de a plasa pe piata actiuni in valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro.

    Pentru anul viitor, expertii se asteapta ca intre 30 si 35% din numarul ofertelor publice initiale sa apartina unor firme din domeniul prelucrarii metalelor. Firmele din domeniul energetic, financiar si imobiliar vor avea in continuare un cuvant greu de spus, in timp ce transporturile, mass-media si asigurarile isi vor intari prezenta pe piata.

    Pentru 2007 si-au anuntat intentia de a se lista pe bursa sase companii din domeniul transporturilor si patru din mass media.

  • Cehii, la concurenta cu americanii

    Termenii financiari ai tranzactiei nu au fost dati publicitatii. Prin aceasta achizitie, Grisoft, producatorul antivirusului AVG, incearca sa se apropie de grupul celor trei mari furnizori mondiali de solutii de securitate: Symantec, Trend Micro si McAfee. XPL, cu sediul in Atlanta, este producatorul tehnologiei LinkScanner, care ofera protectie in timp real in timpul accesarii diverselor site-uri si al descarcarilor de pe internet.

    Dupa finalizarea tranzactiei, proces care se asteapta sa aiba loc pana la finalul acestui an, angajatii-cheie ai XPL vor ocupa posturi de conducere in cadrul Grisoft.

    Rick Carlson, managing director al companiei cehe, a subliniat cresterea amenintarilor la care sunt supusi navigatorii pe internet, dand ca exemple atacurile malware la care au fost supuse in ultimul timp site-ul National Hockey League si cel al Major League Baseball, dar si cel al fostului vicepresedinte american Al Gore ori al solistei Alicia Keys. Carlson a adaugat ca tehnologia LinkScanner va fi adaugata la antivirusul AVG. LinkScanner Pro va fi oferit ca un produs separat, in timp ce LinkScanner Online va fi in continuare gratuit.

  • Heineken cumpara in Ungaria

    Pretul tranzactiei nu a fost dat publicitatii, achizitia urmand sa fie finantata din fondurile proprii ale Heineken. Rodic Brewery, infiintata in 1993, are un numar de 282 de angajati si are in portofoliu trei branduri, MB Premium, MB Pils si Master.

    Nico Nusmeier, presedinte al Heineken pentru Europa Centrala si de Est, spune ca firma pe care o conduce va pune in valoare facilitatile moderne ale fabricii si brandurile achizitionate, construind o platforma solida pentru afacerile companiei. In 2007, piata sarba a berii va creste cu un procent situat intre 3 si 5%. Anul trecut, consumul total estimat a fost de 5,6 milioane de hectolitri, din care 500.000 au fost livrati de Rodic Brewery.

  • Bani pentru turismul ceh

    Pretul cu care a fost achizitionat pachetul de 98% din actiuni de la fostul proprietar, Unimex Group, nu a fost facut public. Michael Saran, din conducerea Odien, a spus ca achizitionarea Cedok este baza de la care va porni firma americana pentru a se extinde in Europa Centrala.

    Suma pe care Odien intentioneaza sa o investeasca in firma ceha depaseste 10 milioane de euro. Tomas Kulman, analist la firma de consultanta KPMG, spune ca unul din cel mai mare dezavantaj al Cedok, firma infiintata in 1995, il reprezinta faptul ca este putin cunoscuta in afara granitelor tarii.

    Grupul Unimex a vandut recent unui investitor strain si jumatate din actiunile operatorului aerian Travel Service. Surse din media spun ca vanzarea Cedok este doar inca un pas spre iesirea grupului din afacerile din domeniul turismului. Cifra de afaceri a Unimex in 2006 a fost de 711 milioane de euro.

  • Coca-Cola creste in Ungaria

    Din aceasta suma, aproape 2 milioane de euro vor fi obtinute din fonduri europene. Coca-Cola a castigat o licitatie de proiecte in cadrul Programului Operativ de Dezvoltare a Economiei, cu finantare europeana.

    Fabrica din Dunaharaszti, unde va fi derulata investitia, a fost construita in 2002, cu o investitie de 15 milioane de euro.

    Aici opereaza doua linii de imbuteliere si zece centre regionale de distributie, numarul angajatilor fiind de 1.300. In total, Coca-Cola a investit in Ungaria in jur de 400 de milioane de euro pentru construirea si dezvoltarea capacitatilor de productie detinute.

  • Cablistii cehi atrag investitori

    Providence a anuntat ca va investi peste 135 de milioane de euro in dezvoltarea firmei. Nici reprezentantii cumparatorului, nici consultantii financiari implicati in tranzactie, Goldman Sachs International si UBS Investment Bank, nu au dorit sa dezvaluie procentul de actiuni achizitionat sau nici suma platita.

    Volia a fost creata de firma de investitii SigmaBleyzer, controlata de Michael Bleyzer, un ucrainean care a ocupat mai multe functii de varf in multinationale din Occident inainte de a se intoarce in tara. Volia a luat nastere prin fuziunea a trei firme de cablu achizitionate intre 1999 si 2000.

    Firma detine peste 900.000 de abonati la internet, majoritatea din Kiev. Analistii estimeaza ca fondurile ce vor fi investite de noul actionar majoritar vor fi folosite pentru extinderea regionala si pentru consolidarea pozitiei pe piata.