BusinessMagazin

Blog

  • Proiectele de business Dunca

    Coborat din varful muntilor intr-un pick-up mare, dar atat de innoroit incat nu prea i se deslusesc nici marca si nici culoarea, Romeo Dunca a parut la inceput putin dispus sa stea de vorba despre afacerile pe care le conduce sau despre cum a fost in Sahara, cu motocicleta. A fost doar o impresie, era obosit; ramas in tricou, jeansi si bocancii de munte, vorbeste despre Sahara, Polul Nord, Himalaya, dar si despre planul lui de a investi in turismul din tara.

    Romeo Dunca venea de la Poiana Marului, un sat situat la trei ore de Timisoara, unde are in plan sa inceapa o fuziune intre afaceri si pasiunile sale sportive, implicandu-se in dezvoltarea turistica a Muntilor Banatului: “Vrem sa aducem Austria la poalele Muntelui Tarcu, unde sunt 11 varfuri de peste 2.000 de metri, sau mai bine zis sa oferim o alternativa celor care merg la schi in Austria, fie ca sunt romani sau unguri”, spune Romeo Dunca. Este vorba despre un proiect de statiune de schi, ale carui planse sunt intinse peste tot in sala de sedinte de la Dunca Expeditii. Proiectul nu este nou: a mai fost luat in calcul in perioada de dinainte de 1989, cu denumirea Perla Banatului, iar in actuala sa forma sunt luate in calcul zeci de kilometri de partii, instalatii pentru dotarea acestora si construirea de 10.000 de locuri de cazare, alaturi de lucrari de infrastructura si dezvoltare locala.

    Implicarea lui Dunca in proiect priveste conturarea conceptului statiunii si a planului de urbanism zonal, implicarea autoritatilor locale, iar din punct de vedere investitional, omul de afaceri timisorean va asigura dotarea cu instalatii a celor 11 partii, instalatii care costa 50 de milioane de euro.

    La conceptia proiectului, Dunca colaboreaza cu cea mai mare firma de profil, Ecosign din Canada, specializata in proiectarea de statiuni de schi. “Vrem sa arate si bine, dar sa fie totul ecologic, sa nu deranjam cu nimic zona, padurea sau muntele. Lungimea partiilor va fi de la 2.200 la 1.400 de metri, iar diferentele de nivel vor fi intre 400 si 800 metri. E un proiect de cateva sute de milioane de euro, care se va amortiza imediat”, crede Dunca.

    Pentru pastrarea mediului, planurile prevad construirea a 10.000 de locuri de cazare la poalele muntelui. “In Romania nu lipsesc locurile frumoase, dar nu stim sa le punem in valoare. De regula, daca ajungem intr-un loc il distrugem”, spune Dunca. Proiectul de statiune de schi al lui Dunca nu este singurul de acest gen din Romania, desi este deocamdata cel mai mare. Arieseni Schi Resort, propus de Schi Resort SRL, firma controlata de omul de afaceri Silviu Prigoana, a depus in urma cu un an un proiect de statiune de schi la primaria din Arieseni din judetul Alba. Proiectul propune o investitie de 110 milioane de lei (30 de milioane de euro) si presupune construirea a 10 partii de schi cu o lungime totala de 12,55 km, cu dotari de cinci stele, 3.500 de locuri de cazare in cinci hoteluri, 86 de pensiuni si 47 de case de vacanta. In legatura cu acest proiect nu s-a luat inca nicio decizie, planul lui Prigoana fiind inca evaluat de Primaria din Arieseni.

    Un alt proiect care nu prea are sanse de a mai fi construit – din motive de protectie a mediului – este cel de la Padis, care presupune amenajarea a opt partii, dar si cel de la Paltinis, din judetul Sibiu, care este deocamdata tot in stadiu de analiza. Momentan, in Romania sunt omologate 25 de partii de schi – in principal in statiunile de pe Valea Prahovei, dintre care doar 12 au instalatii de telescaun si iluminare pe timp de noapte, precum si tunuri de zapada. Partii s-au mai construit in multe judete, precum Suceava, Alba, Gorj, Sibiu, Timis sau Bihor, numarul total al locurilor unde se schiaza fiind de peste 60, cu o parte dintre partii in curs de omologare.

    Dimensiunea proiectului de statiune la care s-a gandit Dunca este tipica modului sau de a gandi afacerile sau viata personala: “Intotdeauna am fost curios sa aflu ce este dupa limita – de asta fac sporturi extreme, am intrat intr-o afacere dificila cum e cea cu transporturile si vreau sa impun un plan urbanistic zonal (PUZ) Primariei din Poiana Marului – pentru a nu se transforma zona aceea superba intr-un conglomerat de cladiri, vilute sau hoteluri, cum e in alte statiuni”, sustine Dunca.

    Omul de afaceri timisorean este astazi mult mai popular si mai cunoscut prin prisma realizarilor sale sportive – participarea la raliul Dakar, ascensiunea unui optmiar din Himalaya, mersul pe schiuri pana la Polul Nord, titlul national la snowmobil sau plasarea pe locuri fruntase in cursa de motocros enduro Romaniacs – si mai putin prin realizarile sale ca om de afaceri, cu toate ca Dunca Expeditii este una din cele mai importante companii de transport din Romania, cu circa 500 de camioane si 700 de angajati. Conform companiei de consultanta Compass Consulting, tipologia pietei de transporturi presupune existenta unui pluton de cateva companii mari (care lucreaza cu instrumente de fidelizare a clientilor si servicii conexe si detin cateva sute de camioane), mai multe firme medii, unde sunt cele mai multe probleme si falimente, caci este dificil de depasit fara ajutor etapa antreprenoriala de organizare – specifica pentru mai putin de 20-30 camioane – si firme mici (in general cu mai putin de 5-7 camioane), care pot trai foarte bine atat timp cat vor gasi parteneri care au nevoie de ei, pentru a supravietui.

  • Mai vorbim si maine

    Robert Smadu are sase ani si a primit in urma cu doi ani de Craciun un telefon mobil Nokia cu camera foto. Deocamdata nu are voie sa mearga cu telefonul la gradinita, insa cat timp este acasa foloseste mobilul sa se joace, sa faca poze si sa sune, de cateva ori pe zi, alti membri ai familiei, dar si prieteni care au si ei telefon.

    Robert are intotdeauna credit pe cartela preplatita de la Vodafone si nu se abtine sa dea telefoane. Dar de cele mai multe ori, dupa cum spun parintii, cei din familie ii resping apelul pentru a-l suna ei, fapt care contribuie la cresterea valorii creditului la un anumit numar de minute primite, iar Orange recompenseaza clientul apelat cu un bonus. Astfel ca suma nu scade niciodata mai jos de 10 euro, iar acum, pentru ca a facut economie, Robert are aproape 50 de euro credit pe telefonul sau.

    Exemplele de acest gen nu mai sunt o raritate in Romania, mai ales ca retailerii de telefoane, dar si cei de electronice si electrocasnice au in oferta telefoane mobile speciale, dedicate segmentului foarte tanar de utilizatori. “Deja varsta la care se achizitioneaza primul telefon mobil a scazut mult”, afirma Andrei Ionescu, senior manager in cadrul departamentului Enterprise Risc Services al Deloitte Romania, adaugand ca, daca acum cativa ani primul celular era cumparat in liceu, acum momentul primei achizitii s-a deplasat catre anii de gimnaziu. Si, cum spunea Liliana Solomon, directorul executiv al operatorului de servicii de telefonie mobila Vodafone Romania, “in viitor, copiii sub opt ani si oamenii cu varste foarte inaintate vor fi probabil singurii care nu vor avea un telefon mobil – dar mai este nevoie de timp pana cand piata va ajunge la acel nivel”. Anul trecut, piata a adaugat la numaratoare peste 4,5 milioane de telefoane mobile vandute si tot cam atatia clienti ai serviciilor de telefonie mobila, la un calcul facut numai dupa primele noua luni ale anului pe baza aditionarii raportarilor de la operatori. Conform ultimelor date raportate, Orange Romania numara 10 milioane de clienti (martie 2008), Vodafone Romania 8,8 milioane (la sfarsitul anului trecut), Cosmote Romania 3,6 milioane, iar Zapp estima in jur de 600.000. Aceasta inseamna ca numarul cartelelor SIM aflate in circulatie a ajuns aproape de 23 de milioane, mai mult decat populatia totala de 21,5 de milioane de locuitori – un nivel de penetrare de peste 100%.

    “Piata de telecomunicatii din Romania va urma tendintele pietelor vest-europene, unde, desi gradul de penetrare este de 100%, piata creste in continuare”, spunea Richard Moat, directorul executiv al Orange Romania. Intr-o prima faza, cresterea va proveni in principal din zona celor care nu au inca un telefon mobil, pentru ca gradul de penetrare de 100% nu inseamna ca toata lumea are cate un telefon mobil, ci mai degraba faptul ca o parte dintre utilizatori au mai mult de o cartela SIM activa. Iar nivelul real de penetrare, daca ar fi sa privim din punctul de vedere al celor care dispun de cel putin o cartela SIM, ar fi probabil undeva la peste 70%, potrivit estimarilor Lilianei Solomon, seful Vodafone Romania.

    “Cresterea se va mentine pentru cel putin inca doi sau trei ani, chiar daca ritmul de crestere nu va mai fi acelasi ca pana acum”, confirma si Andrei Ionescu, specialistul de la Deloitte Romania. Pana in 2011, numarul clientilor de servicii de telefonie mobila este asteptat sa ajunga pana la aproximativ 30 de milioane, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata International Data Corp. (IDC), ceea ce ar insemna, in conditiile unui nivel echivalent cu cel actual al populatiei, ca gradul de penetrare a serviciilor mobile ar depasi 140%. Iar cand va fi atins un nivel real de penetrare de 100%, piata va continua sa mai creasca inca o perioada, pe seama celor ce vor avea mai multe cartele SIM. In opinia lui Ionescu, nu exista un nivel maxim de penetrare a serviciilor de telefonie mobila, avand in vedere ca nicio alta tara din lume, poate cu exceptia Japoniei, nu a ajuns sa fie complet saturata in aceasta privinta. “Nu exista nicaieri in lume o piata de telecomunicatii complet inchisa din punctul de vedere al penetrarii, chiar si in conditiile in care a inceput sa se satureze, adica sa se apropie de un grad real de aproximativ 100%”, afirma specialistul Deloitte.

    Pe masura ce piata romaneasca incepe si ea sa tinda catre saturare, operatorii de servicii isi vor orienta strategiile de marketing catre atragerea clientilor spre abonamente, iar comerciantii de celulare se vor axa pe serviciile cu valoare adaugata, de consultanta sau service, astfel incat cresterile sa vina in proportie cat mai mare din segmentul celor care sunt deja utilizatori de telefonie si care isi schimba telefonul mobil. Pe termen lung, o posibila directie pentru operatori este specializarea pe anumite servicii, dupa cum sustine Ionescu, astfel incat toti furnizorii de servicii de telefonie mobila sa aiba de castigat de pe urma unei baze de utilizatori cat mai bine definite. “De exemplu, fiecare dintre cei cinci operatori va excela si va avea o oferta mai avantajoasa pe un anumit segment, utilizatorii fiind astfel atrasi sa foloseasca serviciile mai multor operatori in acelasi timp.”

    Insa pe termen scurt si mediu, companiile isi pun problema fidelizarii clientilor, mai ales ca din toamna, acestia vor avea posibilitatea sa schimbe operatorul de servicii fara a pierde numarul de telefon folosit pana acum, ca urmare a unei decizii a Autoritatii Nationale pentru Reglementarea in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI). “Posibilitatea abonatilor de a-si pastra numarul de telefon atunci cand isi schimba furnizorul de servicii, indiferent daca sunt fixe sau mobile, le asigura o mai mare libertate de alegere si indeparteaza o bariera din calea dezvoltarii concurentei in sectorul comunicatiilor”, spunea Dan Georgescu, presedintele ANRCTI, adaugand ca aceasta inseamna ca fiecare furnizor va fi nevoit sa depuna eforturi suplimentare pentru pastrarea clientilor. Operatorii de telefonie se lupta deja in oferte tot mai avantajoase de servicii, oferind minute gratuite in retea sauincluse in abonament, respectiv diferite bonusuri, de genul 30 de minute nationale gratuite in fiecare luna, pe toata durata contractului, sau o reducere de 50% a abonamentului, pentru a-i determina pe clienti sa-si prelungeasca pentru unul sau doi ani contractul. “Totusi, nu cred ca vom vedea miscari semnificative ale abonatilor de la un operator la altul”, considera Andrei Ionescu. Pe de alta parte, apreciaza el, multi dintre abonati vor alege mai degraba varianta de a detine mai multe abonamente decat sa se mute de la un operator la altul.

  • Inchideti calculatoarele

    Cele doua exemple se incadreaza in fenomenul larg al dependentei de tehnologie, fata de care o forma de opozitie propusa de oameni ca Sarmiento sau Stallings este abtinerea totala, o zi pe saptamana, de la folosirea tehnologiei. “Cred ca multi dintre consumatorii de tehnologie ajung la un punct in care simt nevoia sa traga linia si sa ia o mica pauza”, spune Shanon Sarmiento. “Tehnologia ne solicita mult prea mult, asa ca o zi libera ne permite sa ne reconectam la lumea reala.”

    Ziua fara tehnologie este numita de unii “sabatul secular” sau “ziua deconectata” si a inceput sa fie adoptata, intr-un fel sau altul, de utilizatori din toata lumea, chiar daca pentru multi e imposibil sa ia o astfel de pauza in fiecare saptamana. Ariel Meadow Stalling si-a propus pentru anul acesta sa petreaca macar 52 de nopti de miercuri departe de laptopul conectat la internet, telefonul mobil, agenda electronica si celelalte echipamente pe care le foloseste. “Imi place tehnologia, dar pentru mine a devenit deja o problema”, explica Stalling, dand drept exemplu situatiile in care seara, in pat, incepe prin a-si citi mailurile si ajunge sa se uite in cele din urma la clipuri video pe YouTube, desi este foarte tarziu si urmeaza sa se trezeasca in doar cateva ore.

    Doi programatori din Canada, Denis Bystrov si Ashutosh Rajekar, au chiar in plan sa organizeze in luna mai o zi care sa fie recunoscuta la nivel global drept ziua fara tehnologie, mizand pe sustinere din partea celor care stiu ce inseamna dependenta de tehnologie – oameni ce scriu mesaje sau vorbesc la telefon in timp ce conduc si sunt nedezlipiti de laptop inclusiv in timpul mesei.

    “In 1999, cand vorbeam despre dependenta de lumea virtuala, toti au crezut ca exagerez si ca este vorba despre o gluma”, isi aminteste Dave Greenfield, directorul institutului Center of Internet Behavior din Connecticut. El estimeaza ca intre 1 si 10% dintre americani folosesc tehnologia intr-un mod care le afecteaza negativ vietile, iar ziua fara tehnologie ar fi un prim pas in abordarea acestei probleme.

  • Design interior, Dracula si arta

    Despre un business de milioane de euro anual aflati, duminica, la BUSINESS Magazin. Dracula e o legenda. Dar si un element de brand de tara, gratie contelui vampir din povestea scrisa de Bram Stocker. Dracula e insa, pentru cei care au businessul in sange, si o strategie de afaceri excelenta. Este cazul lui Mircea si al Lilianei Poenaru, doi romani care au speculat succesul potential al unei afaceri al carei nume este asociat cu o legenda. Cei doi au reusit sa creeze, cu 120.000 de euro, un restaurant care sa redea intocmai spiritul acelor vremuri, in care se bea vin cu numele contelui si se servesc – printre alte delicatese – “sobolan la cuptor”, adica un pui, transformat sub mainile dibace ale bucatarului astfel incat sa para un rozator autentic. Afacerea s-a dovedit in scurt timp profitabila, dupa cum arata ultimul bilant al firmei.

    O agenda incarcata nu inseamna nimic pentru omul de afaceri care nu vrea sa incurce intalnirile de business cu orele petrecute in familie sau momentele libere pe care le aloca unui hobby. Multi au inteles chiar ca linistea vine nu doar cand produc bani, ci si cand ofera. Asa se face ca o expozitie de arta contemporana este si acum gustata de persoanele care au bani si care vor sa investeasca in arta mai mult decat in orice altceva. Este adevarat ca nu sunt multi aceia care fac o pasiune din a colectiona picturi, dar cei care au strans deja un numar impresionant de lucrari recunosc ca au facut-o si ca o investitie pe termen lung.

    Cum, unde, pentru cine si pentru cat se vinde arta contemporana in Bucuresti aflati, duminica, la BUSINESS Magazin.

  • Viata alaturi de un euro puternic

    Acum, euro tinde spre 1,60 de dolari si cei mai multi dintre europeni sunt stoici: s-au obisnuit sa traiasca alaturi de un euro tot mai puternic.

    Noile piete de export, restructurarile interne si efectele colaterale pozitive ale unui dolar mai slab i-au ajutat pe exportatorii europeni sa suporte pierderea de competitivitate indusa de cresterea euro. Intr-o perioada in care euro a ajuns la niveluri nemaiatinse in raport cu dolarul, Europa a raportat totusi o crestere sanatoasa a productiei industriale, cu rezultate bune in special in Germania, Franta, Italia si Spania. Exporturile Germaniei au crescut cu 9% in ianuarie, comparativ cu aceeasi luna din 2007.

    Un euro in crestere este indiscutabil o povara pentru exportatorii europeni, pentru ca le face marfurile mai scumpe in Statele Unite si in pietele legate de dolar. Economia europeana pare sa nu fi fost insa afectata in ansamblu, continuandu-si cresterea, chiar daca intr-un ritm mai lent.

    Anton F. Boerner, care conduce asociatia exportatorilor germani, spune ca vede inflatia ca pe o amenintare mai mare decat cursul de schimb.

    La o recenta intalnire cu doi guvernatori din Banca Centrala Europeana, el le-a cerut sa nu coboare dobanzile de referinta, chiar daca aceasta ar reduce din presiunea asupra monedei europene. “Unii dintre membrii asociatiei m-au intrebat: ”, rememoreaza el. “Am spus ca da, pentru ca noi nu ne concentram pe rezultate trimestriale, ci le urmarim pe cele de pe termen lung.”

    Boerner prezice ca Germania va exporta anul acesta marfuri in valoare de 1,02 trilioane de euro, cu 5% mai mult decat anul trecut. Folosind cursul de schimb recent, aceasta inseamna cam 1,6 trilioane de dolari, indeajuns ca sa mentina Germania in cursa cu China pentru titlul de campion mondial al exporturilor de bunuri. “Este o cifra impresionanta, data fiind situatia dolarului”, spune Boerner, presedinte al BGA, Federatia Exportatorilor si de Comert Exterior din Germania.

    Sunt mai multe explicatii pentru elasticitatea economiei europene, nu in ultimul rand reducerile dureroase de costuri efectuate de companii, care le-au facut activitatea competitiva la nivel global pentru prima data in zece ani de zile. Multi exportatori si-au relocat productia in afara Europei, unde costurile sunt mai mici si nu sunt denominate in euro.

    Un euro puternic are si beneficiile lui, dincolo de acela ca le ofera turistilor europeni o ocazie sa faca excursii de shopping la New York. El face materiile prime de import mai ieftine pentru producatorii europeni si ii protejeaza intrucatva pe europeni de pretul ridicat al petrolului, care este exprimat in dolari.

    Euro a crescut anul trecut cu 18% fata de dolar. Dar economistii subliniaza ca mai mult conteaza cursul comercial de schimb, care masoara euro in raport cu un cos de valute ale partenerilor sai comerciali. Dupa acest indicator, euro a crescut cu un mult mai usor de suportat 8,6%.

    Datorita dezvoltarii economiei globale, Europa nu se mai bazeaza atat de mult ca in trecut pe Statele Unite in ce priveste schimburile comerciale. In vreme ce dolarul slabit si economia subrezita a Americii afecteaza exporturile transatlantice, livrarile catre Rusia si Orientul Mijlociu au explodat. Germania, Italia si alte state europene se specializeaza in acele tipuri de bunuri – tehnologii si echipamente sofisticate – pentru care aceste tari cu dezvoltare rapida par sa aiba un apetit pantagruelic.

    “Pietele emergente si cele producatoare de petrol sunt intr-o situatie fantastica”, spune Norbert Walter, economistul-sef al Deutsche Bank. “Ele constituie punctul de sprijin pentru o mare parte dintre exporturi.”

  • Se cauta programatori

    Joobs.ro, portal de recrutare pentru domeniul IT, a fost lansat la jumatatea anului trecut. De la momentul lansarii si pana in prezent, pe site au fost publicate peste 750 de anunturi de posturi, de la consultanti, programatori asp.net sau junior designeri si pana la manageri de proiect sau de filiale. In fiecare luna sunt publicate in medie 100 de anunturi noi, iar media de afisari pe intreg site-ul este de 40.000, timpul petrecut pe paginile Joobs.ro de un utilizator fiind de aproximativ 7 minute, potrivit statisticilor citate de Silviu Savin, proprietarul site-ului.

    Savin spune ca a pornit de la ideea ca nevoia de programatori este in crestere, iar companiile intampina dificultati in gasirea de forta de munca. Vizitatorii pot accesa anunturile noi publicate pe site si prin telefonul mobil, prin intermediul unei aplicatii software sau prin SMS, cu ajutorul serviciului Twitter. Modelul de business al Joobs.ro presupune o taxa de 9 euro, “care nu este un pret final, ci doar promotional”, dupa cum spune Silviu Savin, pentru afisarea unui anunt pe site timp de 30 de zile. La un calcul simplu, rezulta ca pana in acest moment, incasarile site-ului se ridica la aproximativ 6.750 de euro, daca nu sunt luate in considerare si campaniile de recrutare derulate pe site. Pentru cei aflati in cautarea unui loc de munca nu exista niciun fel de cost.

    Pana acum, pe site au publicat anunturi de locuri de munca mai bine de 200 de companii din Romania. “Daca urmarim evolutia statisticilor, putem estima ca numarul clientilor nostri se va dubla in scurt timp”, sustine Savin. Printre clientii site-ului se numara in prezent companii precum Microsoft, TotalSoft, Softwin, Gecad, eMag, Vodanet sau Softpedia. In ce priveste planurile de dezvoltare a Joobs.ro, Savin precizeaza ca va fi adoptat un standard pentru publicarea unui anunt, utilizatorii vor putea primi sau face recomandari altor persoane la sectiunea “Profil de angajat” si va fi introdusa si o alternativa la metoda de plata online. Calendarul introducerii acestor noutati este insa incert.

  • Immorent, proiect de 300 mil. euro in nordul capitalei

    Costul total al proiectului este de circa 300 milioane euro. Constructia va incepe in cel de-al treilea trimestru al anului viitor si ar trebui finalizata in 2016, potrivit reprezentantilor companiei.

    Complexul va fi compus din 30% cladiri de birouri si 70% partea rezidentiala. „Este cel de-al doilea proiect ca anvergura dupa cel din Viena de 400 milioane euro“, a spus Gertrud Meisel-Ortner, membra in comitetul executiv Immorent.

    Compania austriaca a anuntat ca va dezvalui in curand amplasamentul exact din nordul capitalei, insa dupa fotografiile din satelit facute publice aceasta pare a fi situata intre bulevardul Poligrafiei si strada Coralilor, in apropiere de strandul Baneasa.

    „Suntem in discutii pentru alte trei terenuri pentru realizarea de proiecte imobiliare in alte zone din tara. In principal, vizam acele orase cu populatii de peste 100 mii de locuitori, unde si puterea de cumparare este mare“, a specificat Bogdan Cernesc, director general Immorent Romania.

    In ceea ce priveste operatiunile de leasing ale intregului grup, contractele au depasit, potrivit companiei, valoarea de un miliard de euro, din care volumul de business din Romania a ajuns la 53 de milioane.

    Dintre acestea, 36,7 milioane euro au reprezentat leasing-ul imobiliar si 16,3 leasing-ul pe echipamente. Immorent Romania estimeaza pentru 2008 o crestere de 52%, din care 65% pe leasing-ul imobiliar si 23% pe segmentul de echipamente.

  • Cinema pe consola de jocuri

    Nu demult, Bill Clarkson, student la Stanford, se plangea prietenilor pe blogul sau ca de fiecare data cand vrea sa vada pe televizor un film descarcat de pe internet prin serviciul Netflix, are nevoie de o multime de cabluri care ii invadeaza toata camera. Cablurile respective sunt cele prin care televizorul este conectat la computer astfel incat sa se poata comporta ca un monitor pentru PC. Clarkson este insa unul dintre putinii utilizatori de internet care folosesc aceasta metoda.

    In SUA, spre exemplu, numai 1,5 milioane de consumatori de internet si-au conectat pana acum cel putin odata televizorul la calculator, conform unui studiu realizat de compania de cercetare Park Associates. Acest dezinteres ar putea fi explicat prin faptul ca metodele de conectare implica fie o multime de cabluri intre cele doua aparate, fie un dispozitiv special, care de multe ori ocupa prea mult spatiu sau este costisitor.

    La o privire de ansamblu, desi au reusit sa obisnuiasca publicul cu filme si programe TV descarcate de pe internet, companiile de media s-au limitat doar la continut. Iar producatorii de echipamente par sa fi scapat din vedere ocazia de a le oferi oamenilor o metoda mai comoda de a urmari filmele descarcate de pe internet decat prin intermediul televizorului conectat la computer, cu ajutorul unor echipamente suplimentare.

    “Poate ca totul se rezuma la faptul ca utilizatorii nu mai vor sa cumpere inca o cutie mare si neagra pe care sa o plaseze undeva in sufragerie sau in dormitor”, spune Kurt Scherf, analist in cadrul Park Associates.

    AppleTV este un bun exemplu de astfel de “cutie neagra” prin intermediul careia utilizatorii pot descarca, contra cost, filme si multe alte programe TV pe care le pot viziona in voie pe ecranul televizorului. Dezavantajele unui astfel de dispozitiv tin nu numai de spatiul necesar depozitarii sale, cat si de spatiul de pe hard disk, care pentru multi este neincapator.

    Avand in vedere ca, din cauza protectiei drepturilor de autor, filmele nu pot fi stocate mai departe pe CD-uri sau alte unitati optice, in ciuda faptului ca au fost platite, echipamentele de genul AppleTV nu sunt cu mult mai apreciate de utilizatori decat hatisul de cabluri si fire care conecteaza televizoarele la computere.

    Nici Microsoft nu a avut mai mult succes cu al sau Media Center, sistem prin intermediul caruia utilizatorii pot inregistra programele sau filmele preferate direct in memoria calculatoarelor personale. Atentia industriei s-a concentrat in ultima perioada intr-o alta directie – posibilitatea de vizionare a filmelor descarcate de pe internet prin intermediul unor echipamente tot mai populare mai ales in SUA si Asia – consolele de jocuri video de ultima generatie.

    Anul trecut, compania Netflix a facut primul pas prin introducerea serviciului “Watch Instantly” in locul vechiului sistem de livrare a filmelor prin posta. Prin acest serviciu, compania le permite tuturor abonatilor sai sa aiba acces gratuit la o baza de date care cuprinde peste 8.000 de filme si emisiuni de televiziune.

    “Acesta este numai inceputul”, comenteaza Reed Hastings, directorul executiv al companiei. Planul companiei presupune colaborari cu marile companii din industria IT&C, precum LG sau Microsoft, Hastings urmarind sa extinda oferta de filme a Netflix pe cat mai multe console de jocuri de ultima generatie – Xbox 360 de la Microsoft, PlayStation 3 a Sony si Nintendo Wii.

    Seful Netflix spera sa extinda serviciul Watch Instantly pentru toate cele peste 23 de milioane de console vandute pana acum pe piata americana. Pentru Microsoft, colaborarea cu Netflix pare la o prima vedere lipsita de sens, dat fiind ca firma fondata de Bill Gates detine deja propriul serviciu de acest gen, Xbox Live, prin care le ofera celor peste 10 milioane de abonati aproximativ 5.000 de ore de filme si programe TV.

    Dar in competitia cu rivalul Sony pe piata consolelor, un avantaj de 75 de milioane de abonati, cati numara in prezent Netflix, justifica strategia Microsoft. Si Sony isi concentreaza atentia catre acest segment. Compania a anuntat de curand lansarea unui serviciu asemanator pentru posesorii de PlayStation care doresc sa descarce filme prin intermediul consolelor PlayStation3 sau PlayStation Portable (PSP).

    Reprezentantii Sony au precizat ca serviciul va fi lansat in cursul lui 2008. Pentru posesorii de console care nu sunt abonati Netflix sau nu folosesc serviciul Xbox Live al Microsoft, o alternativa o reprezinta TVersity, o aplicatie care face legatura intre calculatorul personal si orice tip de consola. Mai exact, TVersity transforma computerul intr-un server media la care se pot conecta toate dispozitivele pe baza de IP (internet protocol) din cadrul retelei locale.

    Serverul media creat de TVersity contine si o gama vasta de servicii de Internet TV si radio streaming. De departe cea mai avantajoasa caracteristica a TVersity este faptul ca este un program gratuit. In plus, TVersity este relativ usor de instalat, iar site-ul contine instructiuni de utilizare.

    Printre dezavantajele aplicatiei se numara insa faptul ca nu poate fi folosita decat pe computere care folosesc sisteme de operare de la Microsoft, precum si interfata saracacioasa, dupa cum spun unii dintre utilizatori. “Poate ca nu arata chiar ca ultimul model de interfata grafica, dar isi face treaba destul de bine. Am reusit sa imi conectez computerul la consola PS3, dar si la Xbox 360 fara nicio problema”, declara unul dintre colegii lui Bill Clarkson, si el impatimit al jocurilor.

    Competitia incepe sa se ascuta insa, TVersity avand deja de putin timp un concurent – aplicatia MyCasting, produsa de Orb Network. Trecand peste asemanarile dintre cele doua programe, MyCasting asigura compatibilitate totala cu toate tipurile de console, in special cu Nintendo Wii, Microsoft XBox 360 si Sony PlayStation 3. Programul este de asemenea gratuit si permite, pe langa accesarea fi sierelor video si audio, si vizualizarea fotografiilor la televizor.

  • Heineken a crescut cu 18% in 2007

    In 2007, Heineken Romania a investit peste 40 milioane de euro, planurile pentru acest an vizand o valoare de investitii si mai mare, de peste 50 milioane de euro, in principal in capacitatea fabricilor de bere, noi ambalaje si investitii comerciale in mijloace fixe.

    In 2007, volumul pietei de bere din Romania a fost de aproximativ 19 milioane hectolitri, cu un consum de 89 litri pe cap de locuitor. Principalele surse de crestere au fost venitul consumatorului in crestere, extinderea ofertei pentru consumatori si vremea exceptionala.

    La inceputul acestui an, Heineken NV a anuntat ca urma sa achizitioneze fabrica romaneasca Bere Mures, tranzactie care intareste pozitia de lider a companiei.

    Pe piata berii din Romania, una dintre cele mai concurentiale domenii ale bunurilor de larg consum, mai sunt prezente Ursus Breweries, filiala a SAB Miller, InBev, URBB si European Food.

  • AFI Europe „ataca“ din nou capitala

    Proiectul va cuprinde complexul rezidential AFI Golden City, cu 5.300 locuinte si o suprafata totala de circa 530.000 mp, centrul comercial AFI Golden Palace, ce va avea 27.000 mp suprafata si va fi deschis in 2010, si o cladire de birouri de aproximativ 12.000 mp suprafata deasupra centrului comercial. Proiectul va fi construit in Bucurestii Noi si insumeaza o investitie de 700 milioane euro. Dezvoltatorul israelian a anuntat ca detine deja PUZ pentru constructia pe terenul de 155.000 mp, achizitionat in 2007. Ultimile doua proiecte sunt Cotroceni Park si Palace Arad.
    Grupul Africa Israel este prezent in Romania din 1997 si a raportat o cifra neta de afaceri pentru anul trecut de aproape 765 milioane euro, de cinci ori mai mare decat in 2006.