BusinessMagazin

Blog

  • Copiator cu mouse

    Colosii corporatisti de astazi nu s-au nascut din nimic. Multinationala in care a intrat Mihai Ghyka era „bricolata, artizanala, iar regulile nu era deloc stricte“. „Eu eram controller-ul care se batea cu bulgari de zapada cu managerul general“, isi aminteste Ghyka.

     

    Interbrew avea birourile intr-un fost dispensar, la Gara 16 Februarie, iar el era singurul care avea birou. Iar aventurile nu era putine. „La un moment dat s-a stricat copiatorul. Am gasit un soricel care isi prinsese coada in rolele copiatorului, iar cand ploua, nu mai mergeau telefoanele“, spune Ghyka.

     

    Alexandra Gatej a intrat in Unilever pe pozitia de marketing manager pe divizia de personal wash, in urma cu aproape 10 ani, pe cand birourile Unilever functionau intr-un apartament cu patru camere, in care lucrau patru expatriati si trei romani. „Primul nostru proiect a fost lansarea brandului Dove in Romania. Cred ca a fost cel mai frumos proiect la care am lucrat“, spune ea.

  • Ca o motocicleta enduro

    Primul Sef al lui Calin Dragan a fost „nea Toni“, mecanic de intretinere utilaje, cu care a invatat sa repare pompe de beton. Madalina Popescu de la Pluri Consultants, considera ca toate locurile de munca sunt importante, nu doar primul. Cu toate acestea, „primul iti da setea de a te dezvolta si sansa de a intalni oameni speciali pe care ti-i alegi drept modele sau – in cazurile fericite – drept mentori“ crede ea. 

     

    Alexandra Gatej isi aminteste de directorul fabricii de piele de la Targu-Mures – „un maghiar mandru si competent, un om cu o personalitate puternica si controversata. Nu era un sef usor. Dar era un sef brav, care stia meserie si stia  sa conduca“.

     

    Mihai Ghyka spune ca primul sau sef, proprietarul restaurantului din Canada, a fost tot timpul foarte corect. „Si bland, ca ton. Conteaza foarte mult tonul“. A doua slujba a venit pentru Ghyka in iarna urmatoare, tot in Canada.


    Modele actuale de management? Alexandrei Gatej, spre exemplu, ii place Jack Welsh, pentru „brutalitatea adevarurilor sale si pentru curaj“, si Steve Jobs, „pentru anduranta“. „Steve Jobs e ca o motocicleta de enduro. Si nu impotriva Microsoft. Ci impotriva lui insusi“, spune Alexandra Gatej.

  • Leasingul operational face boom

    Anul incepe cu intrari in forta pe piata leasingului operational. Si cum numarul si, mai ales, afacerile multinationalelor – principalii clienti – vor creste sustinut, ar trebui sa ne asteptam la un boom al acestei piete.

     

    Aproape 350 mil. euro. Acesta este nivelul la care ar putea ajunge in acest an piata de leasing operational. „Este o tinta ambitioasa, dar alimentata de intrarea noilor actori pe piata“, este de parere Septimiu Postelnicu, presedintele ALB (Asociatia de Leasing si Servicii Financiare Bancare).

     

    Altfel spus, jucatorii din domeniu sustin ca segmentul de leasing operational ar putea trece de pragul de 10% dintr-o piata de leasing estimata la 3,4 miliarde de euro. Pentru comparatie, anul trecut, contractele de leasing operational au reprezentat doar 5% dintr-o piata de 2,8 miliarde de euro.

     

    Insa tocmai de aici rezulta si potentialul acestui segment, care ajunge sa reprezinte chiar si 40% din piata de profil in unele tari vest-europene. Acest potential de crestere a atras deja atentia mai multor companii internationale specializate in astfel de servicii.

     

    Desi leasingul operational este aplicabil atat autovehiculelor, cat si echipamentelor sau cladirilor, ponderea auto este de 95%, potrivit specialistilor din piata. Contractele de leasing operational full service, incluzand aici externalizarea serviciilor de management al flotelor auto, sunt o practica tot mai des intalnita in randul multinationalelor. Si cum integrarea va duce la cresterea numarului de multinationale pe piata din Romania, administratorii de flote mizeaza cel putin pe dublarea pietei.

     

    Daca pana anul trecut, lista companiilor de leasing operational full service (care desfasoara servicii complete, inclusiv management de flote) numara doar companii precum ALD Automotive (divizia de leasing operational a Société Générale), Porsche Mobility (parte a Porsche Leasing) sau Sixt New Kopel (detinuta de investitori israelieni), anul acesta intra in peisaj noi nume.

     

    Unicredit Leasing, cea mai mare firma de leasing de pe piata, si Romstal Leasing, proaspat achizitionata de grupul belgian KBC, au in plan lansarea in urmatoarea perioada a unor companii specializate in leasing operational.

     

    „Demersurile juridice pentru constituirea companiei de leasing operational si servicii asociate flotelor Unicredit Fleet Management au inceput luna aceasta, iar primele contracte vor fi semnate in februarie“, precizeaza Postelnicu, presedintele Unicredit Leasing.

     

    Aceeasi reteta ar putea fi aplicata in acest an si de Romstal, care mizeaza, potrivit directorului de marketing al companiei, Ionut Chirila, pe avansul previzionat al pietei de leasing operational.  

     

    Noi intrati pe acest segment al pietei pot fi considerati si Arval (divizia de leasing operational a grupului francez BNP Paribas) sau TBI Fleet Management (detinuta de TBI Leasing), care prevad incheierea primelor contracte la nivelul lunii ianuarie.

     

    Planurile Arval vizeaza pentru acest an, potrivit directorului general Oliver Berthet, administrarea unei flote de 1.000 de autoturisme, primul contract urmand sa fie incheiat luna aceasta. Afacerile vor creste sustinut in urmatorii ani, potrivit lui Berthet, care mizeaza la orizontul anului 2010 pe o flota in administrare de 8.000 de masini.

     

    Care este insa de fapt motivatia pentru care firmele de leasing, care au acordat pana acum atentie aproape in exclusivitate leasingului financiar, au decis subit sa isi infiinteze companii specializate pe leasing operational si management al flotelor? Pe langa potentialul pietei, anuntat de oricare nou jucator, un rol important il au si noile reglementari ale BNR privind institutiile financiare nebancare. Potrivit noii legislatii intrate in vigoare in toamna anului trecut, firmele pot desfasura leasing operational ca obiect secundar de activitate doar daca aceste operatiuni sustin activitatea de baza.

     

    Nu in ultimul rand, separarea s-a facut pentru ca „nu este o practica sanatoasa sa pui leasingul operational in aceeasi oala cu leasingul financiar, in conditiile in care leasingul operational full service inseamna 50% finantare si 50% servicii aferente“, comenteaza Postelnicu.

     

    El este de parere ca descentralizarea pietei de leasing este, de altfel, o tendinta intalnita si la nivelul altor piete europene. In plus, avantajele fiscale (leasingul operational este in fapt o chirie deductibila integral pentru utilizator), dar si ideea de externalizare a anumitor servicii, vor determina o reorientare catre leasingul operational.

     

    In 2006, peste 6.500 de masini erau in portofoliul companiilor de management al flotelor, potrivit datelor furnizate de companiile care activau pe piata de profil.

     

    Pe langa societatile de leasing operational care au incluse si servicii de management al flotelor, respectiv ALD Automotive, Porsche Mobility, Sixt New Kopel sau APP Finance, pe piata mai exista un operator care se ocupa doar de managementul de flota. Aparuta in urma cu zece ani, Fleet Management Services (FMS) este prima companie care a oferit servicii de administrare a parcurilor auto. FMS a incheiat contracte de management integral cu peste 30 de firme anul trecut, insumand mai mult de 2.500 de autoturisme, ceea ce reprezinta o crestere de 85% a portofoliului administrat comparativ cu 2005.

     

    „Tendinta pietei romanesti in privinta outsourcing-ului administrarii flotelor auto va marca o accelerare in cursul anului 2007, cand previzionam ca vom avea sub contract aproximativ 5.000 de vehicule“, apreciaza Daniel Ivan, director executiv al FMS. Cresterea flotei aduce implicit si venituri mai mari, pentru 2007 reprezentantul FMS estimand dublarea cifrei de afaceri pana la 4 milioane de dolari. In plus, numarul de clienti va creste la 50 de firme, printre care se afla deja A&D Pharma, Alstom, Coca-Cola Romania, Alpha Leasing, Bricostore sau Ozone Laboratories.

     

    Aglomerarea pe piata administrarii flotelor auto s-a produs insa in ultimii doi ani, cand companii ca ALD Automotive, Porsche Mobility, Sixt New Kopel si APP Finance si-au pus la punct strategiile pentru atragerea companiilor multinationale. ALD Automotive a convins, potrivit propriilor estimari, 63 de clienti sa isi externalizeze serviciul de management de flota, iar pentru acest an si-a propus dublarea cifrei.

     

    „Ne-am atins inca din luna septembrie obiectivul pentru 2006, care era acela de a avea o flota de 1.400 de autovehicule, pentru o valoare totala a contractelor incheiate de peste 20 de milioane de euro“, subliniaza Philippe Valigny, director general al ALD Automotive. Pentru acest an, compania estimeaza ca va administra circa 2.500-3.000 de autovehicule, o parte din flotele administrate in prezent fiind ale companiilor Servier, Colas, Microsoft sau Lena. 

     

    Tot pe multinationale mizeaza si Porsche Mobility, care are in prezent in administrare 1.400 de automobile, intre care si cele ale operatorilor de telefonie mobila Vodafone si Cosmote. Pentru acest an, reprezentantii Porsche Mobility estimeaza ca flota auto administrata integral ar putea depasi 2.500 de vehicule, in conditiile in care flotele reprezinta o pondere importanta in vanzarile dealerilor auto.

     

    Planuri de dezvoltare importante are si compania Sixt New Kopel, care face parte din grupul israelian Shlomo Group si care avea la jumatatea anului trecut contracte de leasing operational de 20 de milioane de euro, printre clienti figurand companii precum Pepsi, Alka, Elite, Tnuva, Pagini Aurii sau UTI.

     

    Si cum multe dintre companii – fie multinationale sau locale – au anuntat planuri de extindere a afacerilor, societatile de management al flotelor auto au motive de optimism. Cu prudenta data de anticiparea pentru 2007 a unei concurente serioase in acest domeniu.

  • Leasing operational

    Este in general asociat unei inchirieri de bunuri pe o durata limitata si nu unei achizitii, ca in cazul celui financiar. Astfel, leasingul operational este in special pentru companii o solutie de procurare a unor bunuri pe termen scurt, fara a-si asuma riscurile care, in baza contractului de leasing financiar, ii revin unui viitor proprietar al bunurilor respective.

     

    Principalul avantaj este deductibilitatea integrala a ratei de leasing. Daca pentru contractul de leasing financiar, bunul este inregistrat in contabilitatea utilizatorului (de facto proprietar), pentru cel operational, bunul este inregistrat in contabilitatea firmei de leasing, utilizatorul fiind de facto chirias.

     

    Se aplica in principal la autovehicule, desi este utilizat, in mult mai mica masura, si pentru echipamente IT, utilaje sau cladiri. Leasingul operational auto poate include, pe langa finantarea autovehiculelor, si servicii asociate, precum management de flote integral sau partial, constituind astfel pentru companii o solutie de externalizare a acestei activitati.

  • PRIVATE EQUITY: Mai multe de cumparat, aproape nimic de vanzare

    Dupa un an mai degraba linistit, dar cu doua exituri de mare anvergura, fondurile de private equity intra in 2007 cu mari planuri. De noi achizitii, pentru ca nu au mai nimic de vanzare.

     

    Vrem sa facem cat mai multe tranzactii“, spun la unison administratorii fondurilor de investitii active in Romania. Fiecare are „pe teava“ cateva achizitii, dar – in mod evident pentru o industrie renumita pentru discretia sa – nu vor sa dea detalii.

     

    Totusi, punand cap la cap toate planurile anuntate, in acest an ar trebui sa se incheie in Romania intre zece, poate chiar 20 de tranzactii in care sa fie implicate fonduri de investitii, excluzand fondurile specializate in real estate. Valoarea achizitiilor facute de investitorii de private equity ar putea depasi astfel 100 de milioane de euro, cea mai optimista estimare avand in vedere o valoare poate chiar de doua ori mai mare.

     

    „Oportunitatile incep sa se inmulteasca. Sunt multe businessuri crescute dupa 1990, care au devenit foarte interesante“, constata Cristian Nacu, vicepresedinte al Enterprise Investors (EI), companie care administreaza mai multe fonduri regionale de investitii. Acum firma analizeaza sase potentiale tinte de achizitii. „In prima jumatate a anului vom finaliza probabil o tranzactie“, apreciaza oficialul EI. Prin fondurile administrate, EI detine deja in Romania lantul de supermarketuri Artima, producatorul de materiale de constructii Macon Deva si un pachet minoritar din actiunile furnizorului de software Siveco.

     

    Cate tranzactii vor fi incheiate dintre toate discutiile de pana acum? „Macar una, daca nu chiar doua-trei“, spera Cristian Nacu. Bani sunt: EI a strans toamna trecuta al saselea fond al companiei, cu o capitalizare de 658 de milioane de euro. Istoria le-a aratat insa reprezentantilor fondurilor de investitii ca nu toate discutiile se transforma in contracte. Astfel ca sunt destul de circumspecti in a anunta daca si cand tranzactiile in lucru ar putea fi incheiate.

     

    Reprezentantii GED Capital, care administreaza GED Eastern Fund II, sunt mai optimisti. Compania se afla „in faze avansate cu circa zece proiecte, in Romania si Bulgaria“, spune Francisc Bodo, investment director la GED Capital. In acest an, fondul preconizeaza „intre trei si cinci“ investitii.

     

    Si Enterprise Capital, firma care administreaza Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF), si Balkan Accesion Fund (BAF) lucreaza la mai multe proiecte in cele doua noi membre ale Uniunii Europene. „Vom face 7-8 investitii in 2007, dintre care 4-5 in Romania“, afirma Horia Manda, manager al celor doua fonduri. Pentru moment insa se poarta discutii pe numai cinci tranzactii, dintre care patru in Romania.

     

    De asemenea, compania americana de investitii Advent International, care administreaza unul dintre cele mai mari fonduri din regiune, este implicata in discutii pentru cateva investitii in Romania. Dintre acestea este posibil sa se incheie una sau doua, fiecare in valoare de 20-30 de milioane de euro.

     

    Tinte par deci sa fie, dar managerii fondurilor sunt extrem de discreti cand vine vorba de companiile vizate. In mod traditional, fondurile de investitii au cateva domenii preferate, precum retailul, serviciile financiare sau industria farmaceutica.

     

    De altfel, cele mai mari tranzactii de anul trecut pentru industria de private equity au fost in domeniul financiar si in productia de medicamente. Advent International a vandut Terapia catre producatorul indian Ranbaxy Laboratories pentru 324 mil. dolari. Surse din piata spun ca, in urma acestei tranzactii, Advent a scos de zece ori mai multi bani decat investise cu doi ani si jumatate mai devreme. In 2003, compania de investitii platise circa 45 mil. dolari, partial din surse bancare, pentru 95% din actiunile fabricii clujene. „Terapia (vanzarea companiei – n.r.) este reprezentativa nu atat prin marimea tranzactiei, cat pentru ceea ce echipa de management a realizat in doar trei ani“, spune Emma Popa Radu, sefa biroului regional al Advent.

     

    Doua luni mai tarziu, GE Money – divizia de servicii financiare a General Electric – a preluat dintr-un foc trei firme de profil. Liantul dintre acestea era RAEF, actionar majoritar la toate cele trei: firma de leasing Motoractive, compania de consumer finance Ralfi – Estima Finance si societatea de credit ipotecar Domenia Credit. Tranzactia a avut o valoare de circa 145 de milioane de euro, suma din care RAEF a obtinut circa 100 de milioane de euro, de sapte ori mai mult decat investise, potrivit lui Horia Manda.

     

    Pe final de an, GED Capital a iesit din afacerea hoteliera Continental, in care era prezent de zece ani, prin intermediul primului fond al companiei dedicat Europei de Est – Fondul Roman Post-Privatizare (FRPP). Conform estimarilor, GED a incasat de la actionarul majoritar al lantului hotelier – Radu Enache – circa 10 mil. euro, de aproximativ doua ori mai mult decat a investit.

     

    Acestea au fost insa printre ultimele exituri de anvergura. Pentru ca primul ciclu al investitiilor de private equity s-a incheiat, iar noile investitii ale fondurilor in Romania – realizate in ultimii doi ani – „sunt prea tinere pentru a vinde“, dupa cum spune Cristian Nacu. Pe de alta parte, in aceasta industrie e de vanzare aproape orice, iar fondurile nu ar refuza un pret foarte bun, chiar daca investitia nu „s-a maturizat“ inca.

     

    Au mai ramas, e drept, cateva companii mai mici in portofoliile investitorilor de private equity. GED, de exemplu, mai detine cateva participatii ale Fondului Roman Post Privatizare, dintre care cea mai interesanta ar putea fi distribuitorul de utilitati Vitalgaz. Oresa Ventures, care a preluat anul trecut producatorul de vopsele Fabryo (fost Guzuchim), mai detine participatii la distribuitorul de apa La Fantana si retailerul de IT si electronice Flamingo. Oresa a devenit actionar al Flamingo in urma unei tranzactii prin care compania de IT a cumparat retailerul de electrocasnice Flanco, la care Oresa era actionar majoritar.

     

    Mai sunt, de asemenea, si cateva companii listate la Bursa de Valori, in al caror actionariat se mai regasesc inca fonduri de investitii intrate cu multi ani in urma. Desi unele dintre fonduri si-au incheiat deja durata planificata de viata, din cauza conditiilor slabe de pe piata nu au reusit sa-si lichideze participatiile. Un caz este producatorul de articole de cauciuc Rolast Pitesti, in care erau implicate fonduri ca RAEF, Romanian Reconstruction Capital (RRC) si Romanian Investment Fund (RIF). Cele trei au detinut pana in mai peste 70% din actiunile companiei. Apoi RAEF si RRC au iesit din actionariat, RIF si-a redus participatia, iar acum Rolast este controlata de o firma din Cipru, Naniero Investments.

     

    In acest context, o tranzactie interesanta pare a fi o posibila vanzare a producatorului de vopsele Policolor. Compania are un actionariat asemanator cu Rolast, fiind controlata de aceleasi trei fonduri de investitii. In ultimii ani, producatorii de vopsele, dar si de materiale de constructii au fost in centrul atentiei. Advent a preluat in 2005 Düfa pentru ca, in 2006, Oresa sa cumpere aproximativ jumatate din actiunile Fabryo.

     

    Pe lista posibilelor exituri mai sunt si alte nume, dar mult mai putine decat in anii trecuti. Pentru moment, administratorii fondurilor de investitii cauta mai degraba locuri unde sa-si plaseze banii decat cumparatori.

     

    Iar afacerile anului 2007 ar putea fi „achizitii care vor conduce la consolidarea unor sectoare pe plan national si chiar regional“, crede Horia Manda de la RAEF. Emma Popa Radu, care conduce din Romania si activitatea de investitii in Turcia si Bulgaria a Advent, apreciaza ca s-ar putea dezvolta o piata a tranzactiilor regionale. Advent a cumparat recent in Turcia un producator de componente pentru industria mobilei, cu vanzari semnificative si in Romania. „Tranzactiile «cross-border» sunt importante, pentru ca ne permit sa ne dezvoltam activitatea dincolo de piata romaneasca, prin oportunitati de achizitii si fuziuni la nivel regional“, spune Popa Radu.

     

    Cert este ca in acest an devin si mai interesante pentru investitorii cu capital de risc sectoare economice cu potential ridicat de crestere odata cu aderarea la UE (constructii, materiale de constructii, servicii financiare, infrastructura, ecologizare, comunicatii), spune Manda. „Plus serviciile business-to-business, companiile din domeniul ingrijirii sanatatii“, completeaza lista Laurentiu Ispir, investment officer la Oresa Ventures.

     

    Prin urmare, fonduri active sunt, bani de asemenea, se gasesc si tinte, si domenii economice interesante. Insa piata iti poate rezerva surprize, dupa cum spune Francisc Bodo de la GED Capital. Si atunci incerci sa pregatesti alte surprize. Sau, cum sugereaza Bodo, „industria de private equity s-a schimbat si se schimba rapid. Ne uitam acum la tinte de investitii in domenii inedite“.

  • Papiroase in plus

    Dupa ce guvernele si opinia publica din Occident s-au intors impotriva lor, marii producatori de tigari incep sa investeasca masiv in Rusia, tara in care consumul de tigari s-a dublat in ultimul deceniu.

     

    Philip Morris a cheltuit 240 de milioane de dolari pentru cresterea capacitatii de productie, dar si a calitatii produselor fabricii sale de langa Sankt Petersburg, anunta cotidianul britanic The Times. BAT va investi pana in 2009 in cele trei fabrici pe care le detine in Rusia suma de 170 de milioane de dolari pentru cresterea productiei de la 80 la 115 miliarde de tigari. Si Japan Tobacco intentioneaza sa-si majoreze capacitatea de productie cu 40%, pana la pragul de 100 de miliarde de tigari pe an. Anul trecut cei 60 de milioane de fumatori au stins 340 de miliarde de tigari, fata de cele 141 de miliarde in 1996. In ciuda repetatelor majorari de taxe, preturile sunt destul de accesibile. Astfel, brandurile de baza, care detin jumatate din vanzari, costa in jur de 0,4 dolari, iar cele premium un dolar. Avertismentele privind riscurile la care se expun fumatorii au un impact nesemnificativ asupra rusilor: doua treimi din barbati si o treime din femei sunt fumatori.

  • Niciun razboi rece

    LukOil va achizitiona 376 de statii de benzina Jet, detinute de compania americana ConocoPhillips. Aceasta va permite concernului rus sa-si majoreze vanzarile de carburanti cu 20%, fata de un nivel de 7,4 milioane de tone, cat indica previziunile pentru anul 2006.

     

    Statiile ConocoPhillips, companie care are in proprietate in jur de 20% din actiunile LukOil, sunt amplasate in Belgia, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria si Finlanda. ConocoPhillips detine numai in Statele Unite peste 10.000 de benzinarii. Analistii considera ca marile companii petroliere, inclusiv Conoco, au tendinta in ultimii ani de a iesi de pe partea de retail a businessului, principala cauza fiind cresterea cheltuielilor si diminuarea marjelor de profit. Pentru a-si majora profiturile, multe grupuri petroliere si-au imbunatatit oferta din magazinele statiilor de benzina, care ofera acum de la ATM-uri la produse alimentare de calitate mai buna sau cafea gourmet.

  • Statul ungar, darnic la ajutoare

    Dupa Malta, Ungaria a acordat anul trecut cele mai mari ajutoare de stat din UE, calculate de Comisia Europeana ca pondere a acestora in PIB. Daca Malta a fost lider detasat, cu 2,61% din PIB, Ungaria a urmat-o cu 1,08% din PIB.

     

    In suma absoluta, in cazul Ungariei, ajutoarele au ajuns la 900 de milioane de euro – insa impreuna cu ajutoarele acordate fermierilor, dar fara cele pentru companiile de transport, ajutoarele de stat date anul trecut in Ungaria au ajuns la 1,6 mld. euro, respectiv 1,83% din PIB. 

  • ZOO(N) POLITIKON

    Pentru cine a avut timp si nervi sa-l urmareasca, anul politic 2006 a fost unul nu mai galagios decat cei care au trecut si nici mai linistit decat cei care urmeaza.

     

    De fapt, linistea este o notiune care va fi din ce in ce mai straina mediului politic pe termen mediu: calendarul politic pentru perioada 2007-2009 anunta cel putin o campanie electorala in fiecare an. In 2007 vom avea sigur alegeri pentru Parlamentul European, pe 13 mai, si, probabil, anticipate; in 2008 vor fi sigur alegeri locale si, posibil, alegerile parlamentare daca se rateaza anticipatele in 2007. In fine, in 2009 vor fi sigur si alegeri prezidentiale si, de data asta in intreaga Uniune Europeana, alegeri pentru ocuparea fotoliilor de europarlamentari.

     

    Revenind, anticipatele – obsesia politica a lui 2006, dar nu numai – vor fi in 2007. Sau nu vor fi deloc. Adica daca partizanii lor nu reusesc sa le provoace anul viitor, nu au decat sa astepte curgerea timpului, pentru ca oricum scrutinul parlamentar, cel la termen, vine in 2008.

     

    „Partizanii lor“ se stie cine sunt: PD, presedintele Traian Basescu si mai nou anuntatul PLD, alter ego-ul Platformei Liberale initiate de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan. „Adversarii“ sunt, pe fata sau in ascuns, cam tot restul scenei politice care a ramas nenumit mai sus. In anul care se incheie in cateva zile, aceste echipe au continuat, in culise si pe teren, meciul – inceput din 2005 – pentru influenta asupra butonului care trimite Romania in campanie electorala. Comentatorii spun ca nu se anunta rasturnari spectaculoase de scor care sa intoarca rezultatul, asa ca jocurile par a fi facute pentru intoarcerea la urne.

     

    Anticipatele si lupta pentru a ajunge la ele nu fac decat sa consolideze postul presedintelui-jucator Traian Basescu, singurul politician care nu-si face – pentru anul care vine – probleme in privinta scaunului pe care-l ocupa. De altfel, predictibilitatea pe termen mediu pe care i-o asigura mandatul de la Cotroceni se pare ca i-a stimulat presedintelui apetitul pentru aranjarea scenei politice astfel incat rolul lui sa fie cap de afis si dupa ce isi incheie primii cinci ani de mandat.

     

    In calitate de presedinte, Basescu a reluat in 2006 cateva teme preferate de dezbatere publica: anticoruptia, functionarea institutiilor statului (cu codicilul „iesirea din mediocritate“). Lor le-a adaugat insa una atat de importanta – securitatea energetica a Uniunii Europene si, prin urmare, si a Romaniei -, incat, data fiind evidenta lipsa de competente in domeniu, e greu de ghicit in spatele ei altceva in afara de dorinta de a ocupa o nisa discursiva inaintea altora.

     

    In calitate de actor neoficial in lupta politica, Basescu a fost vazut ca mana din umbra care a mai descusut cateva fire din cordonul care-i tinea laolalta pe democrati si liberali in Alianta Dreptate si Adevar.

     

    Cine a avut urechi de auzit si ochi de vazut a trecut dincolo de efuziunea cu care democratii propuneau liberalilor fuziunea la inceputul anului si nu a fost deloc surprins de episoadele ciclice de criza care au alimentat relatiile din Alianta. Fie ca a fost vorba de sustinerea pentru legile sigurantei nationale, sefii principalelor servicii de informatii sau, recent, ocuparea pozitiilor din Guvern lasate libere de PC a fost din ce in ce mai evident ca Alianta era privita ca o mezalianta de fiecare dintre parteneri si, prin urmare, ea le devenise ambilor caduca.

     

    Schiopatarile din Alianta s-au repercutat si asupra coalitiei care s-a si destramat de facto la sfarsitul anului, si nu doar prin iesirea de la guvernare a conservatorilor: UDMR-ul, care a acumulat la randul sau frustrari majore ca urmare a disfunctionalitatilor din coalitie, a intrat inca de pe la mijlocul anului in logica de campanie electorala pe cont propriu, marsand pe discursul agresiv etnic care i-a garantat intrarea in Parlament la scrutinurile legislative precedente.

     

    Tragand linie sub cele de mai sus, principala victima poate fi considerata lupta anticoruptie, care a urmat trendul descendent al atentiei pe care i-a acordat-o clasa politica: dupa un start fantastic la inceputul anului, verva procurorilor s-a domolit dupa raportul de tara din 16 mai, a tresaltat alene in preajma celui din 25 octombrie si a revenit in amortire in ultimele saptamani ale anului. A ramas nostalgia editiilor speciale despre convocarile la Parchet ale lui Adrian Nastase, Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Dinu Patriciu, Ovidiu Tender etc. si evaluarile favorabile dar retinute ale oficialilor europeni.

     

    Si nu degeaba 80% dintre aceste nume sunt ale unor personaje asociate cu PSD: social-democratii au fost singurii care – de voie de nevoie – au schimbat garda in acest an si au retras din prim-plan multe dintre numele care s-au identificat cu suspiciunile permanente de coruptie la nivel inalt. Daca schimbarile s-au facut la timpul potrivit, se va vedea la urne. Poate chiar in 2007!

  • Hipercafeneaua

    Dezvoltarea accelerata a zonelor comerciale si afluxul de cumparatori in hipermarketuri a determinat aparitia unor concepte noi de cafenele-bistrouri.

    Reteta investitiei care motiveaza acest articol suna ca o ghicitoare: este vorba de cea mai mare investitie intr-o cafenea, dar care cafenea nu este de lux, ci dimpotriva, si care se va extinde intr-un lant dependent de extinderea unui hipermarket.


    Conceptul, un hibrid intre cafenea, bistro si pizzerie, a fost gandit pentru real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, si adaptat pietei romanesti, in urma unor studii de marketing: cafea buna, preturi mici si un spatiu curat si spatios.


    „Practic, am vrut sa fim prezenti in food-court-urile proprii (zone de alimentatie publica din marile centre comerciale – n.r.) cu un brand propriu“, explica Andreea Lupea, directorul de dezvoltare al real, – Hypermarket Romania. Conceptul Red & Blue Café (rosu si albastru fiind culorile real) a fost dezvoltat cu Trus HoReCa Services, companie de consultanta si distributie de echipamente din domeniul cafenelelor si restaurantelor.


    In prima cafenea din lantul Red & Blue, deschisa in hipermarketul de la Timisoara,  real a investit aproape 200.000 de euro. Din aceasta suma, 150.000 de euro au reprezentat echipamente specifice si mobilier, iar restul a venit din amenajarea spatiului si din dotari.


    Investitia medie intr-o cafenea pe piata locala e de 70.000 de euro, dar poate urca pana la 115.000 de euro pentru o cafenea Turabo (segment medium-up) sau 130.000 de euro (Cremcaffe), cafenele situate insa in zone centrale si care se bazeaza pe un cumparator cu venituri mai mari, care poate aduce recuperarea investitiei in maxim doi ani.


    Tot in doi ani spera sa isi recupereze investitia si real. Insa, dat fiind ca real este un hipermarket tip discount, strategia de recuperare a investitiei vine din volum. Cafeneaua este destul de mare (150-200 mp spatiu cu mese), cu o capacitate de 80 de persoane. Astfel, daca o cafenea din segmentul medium-up se bazeaza zilnic pe o medie de 200 de cafele vandute la un pret de la 5 lei in sus, o cafenea ca Red & Blue se bazeaza pe vanzarea a peste 500 de cafele pe zi la un pret de 1,5 lei cafeaua. In fond, costul de preparare a unei cafele este acelasi: intre 0,4 si 0,7 lei, in functie de tipul de cafea vanduta si de modul de servire (autoservire, consumabile, echipamente). Asadar, chiar si la o cafea de 1,5 lei, adaosul trece de 100%.


    Aparitia conceptului de cafenele pentru supermarketuri, dar si a unor cafenele pentru publicul larg (cum este conceptul de cafenea „low-cost“ Redal de la Sibiu) aduce cu sine o stratificare a pietei cafenelelor. „Practic, intai s-au dezvoltat cafenelele scumpe, luxoase, care au aratat consumatorului ce inseamna o cafea buna, apoi au inceput sa se dezvolte cafenelele de trafic si era normal sa se ajunga la mass-market, asa cum este in Italia, unde poti bea o cafea buna cu cativa centi“, spune Christian Macedonschi, seful Trus HoReCa Services.


    Dat fiind ca Red & Blue „creeaza asteptari foarte optimiste“, dupa cum spune Andreea Lupea, real va duce conceptul in toate hipermarketurile pe care le va deschide in viitor. Primele tinte pentru Red & Blue vor fi Targu-Mures si Craiova, urmeaza Sibiu, Constanta, Satu Mare si Brasov, iar la anul va veni la rand si Capitala, odata cu expansiunea real in Bucuresti (cu trei magazine).


    Aceasta extindere a Red & Blue Café ii va costa pe cei de la real mai bine de 1,5 milioane de euro, dat fiind ca se planuieste ca viitoarele cafenele sa aiba mai multe mese si mai mult spatiu. Dar si mai multi vizitatori, care sa stea cat mai mult la cumparaturi: „Oamenii au o medie de stat la hipermarket cam de trei ore si mi se pare o idee foarte buna ca fiecare magazin sa profite de propriul spatiu ca sa vina cu o oferta la nevoia oamenilor de a bea o cafea si a manca ceva“, spune Christian Macedonschi.  


    Retele din aceeasi categorie, precum Kaufland, au mers pe varianta unor rulote cu gustari amplasate in parcarile hipermarketurilor. „Kaufland a amplasat pana acum 20 de asemenea rulote (care se numesc imbiss-uri) si acum au achizitionat sisteme de incalzire pentru terase, deoarece vor sa tina deschis si iarna“, spune Christian Macedonschi. Acestea sunt o varianta mai ieftina de investitie, care se situeaza intre 5.000 si 15.000 de euro, in functie de dotari.


    Red & Blue Café nu este o investitie atat de curioasa daca o privim in contextul concurentei hipermarketurilor. Si pare a fi doar inceputul, dat fiind ca in hipermarketurile din Germania si Franta, astfel de cafenele care au nevoie de mult spatiu au inceput sa iasa din food-court si sa fie amplasate in corturi din parcare.