BusinessMagazin

Blog

  • Boc-Videanu, acum un tandem popular

    Democratii au cazut de acord, in sfarsit: vor fi doua motiuni la Conventia Nationala, dar liderii marcanti ai partidului nu se vor mai bate intre ei.

     

    Astfel, Emil Boc (presedinte) si Adriean Videanu (presedinte executiv) vor prezenta o motiune populara, sustinuta, printre altii, de Vasile Blaga si Sorin Frunzaverde. De partea cealalta, actualul vicepresedinte Cezar Preda va veni cu o motiune social-democrata, sprijinita de Radu Berceanu si Costache Canacheu. E relativ usor de estimat cine va avea castig de cauza.

     

    Daca va deveni presedinte al unui partid popular, Emil Boc va face neintarziat o cerere de afiliere la Partidul Popular European, asa cum s-a inteles, de altfel, cu liderii PPE la intalnirile pe care le-a avut cu acestia la mijlocul saptamanii trecute.

  • De ce le-a fost teama n-au scapat

    Electoratul francez a respins Constitutia europeana, deschizand o cutie a Pandorei plina de necunoscute, de la o eventuala demisie a presedintelui Chirac sau a premierului Raffarin pana la o prabusire a euro sau a intregii constructii europene pe care, ironia sortii, tocmai Franta a initiat-o. Cei mai multi comentatori au interpretat esecul scrutinului francez drept o sanctiune aplicata de electorat nu atat Constitutiei europene, cat politicii echipei aflate acum la putere in Franta, care nu reuseste sa combata somajul, sa impinga economia spre standardele Agendei de la Lisabona sau sa redea tarii rolul de centru, macar spiritual, al Europei. Altii au recurs la explicatia psihologica, preferand sa incrimineze un orgoliu national exacerbat si un spirit de fronda fata de o constructie europeana care ameninta sa niveleze cultural continentul, impunand valorile asa-zis anglo-saxone, centrate pe un liberalism excesiv, in dauna modelului social etatist conservat de Franta.

    Ar fi putin probabil insa ca votul negativ al francezilor in numele opozitiei fata de modelul anglo-saxon sa determine o renegociere a Tratatului constitutional, fie si pentru ca modelul respectiv are deja toate sansele de a se impune in viitoarea Europa unita, unele tari considerand chiar ca actualul text al Constitutiei e prea tributar „stangismului“ franco-german. Iar cum adeptele cele mai zeloase ale liberalismului si ale pietei libere sunt noile si viitoarele membre ale UE, e logic ca esecul referendumului traduce teama de extinderea Uniunii – teama pe care, daca politicienii se feresc in general s-o exprime, cetatenii au privilegiul sa si-o declare la urne. Chiar daca noua tari au aprobat pana acum Constitutia, viitoarele referendumuri din Olanda si Marea Britanie si anticipatele din Germania care ar aduce la putere politicieni ostili extinderii UE nu vestesc nimic bun pentru proiectul european. 

    Desigur, nu e totul pierdut: presedintele Chirac a avut chiar in vedere o repetare a referendumului din Franta dupa ce Constitutia va fi ratificata de toate celelalte state membre, in speranta ca poate concetatenii sai se vor fi razgandit. Numai ca duminica seara, dupa ce aflase rezultatul votului, amaraciunea presedintelui francez era asa de mare, incat nu mai parea decat sa regrete ziua cand i-a venit ideea sa organizeze referendum popular, in loc sa lase parlamentul sa decida. Dar numai politicienii de dreapta cred ca viitorul maselor trebuie sa fie decis de elite.

  • Ultimul numar al lui Vadim

    Consiliul National al PRM, organizat in timp record, „la solicitarea organizatiilor de tineret si de femei“, a fost vegheat de bodyguarzi cu banderole cu sigla partidului, insotiti de  caini de paza. Printre participanti, o femeie din Maramures insotita de o fetita imbracata in costum popular si de o sticla de palinca infasurata intr-un steag PRM. Palinca de Sighet, curata.

     

    Prin urmare, raul si ramul si-au dat mana sambata, 4 iunie 2005, ca sa-l realeaga unanim pe Corneliu Vadim Tudor la sefia partidului pe care l-a creat. Partid care, cu aceasta ocazie, s-a lepadat de cuvantul „popular“ din denumire, redevenind PRM si mai mult decat atat. „Nu stiu cine e atat de nebun sa creada ca PRM poate sa functioneze fara parintele lui fondator“, a declarat Vadim in fata a 214 delegati.

     

    Delegati care, in fine, au votat unanim excluderea „deviationistilor“ Corneliu Ciontu si Anghel Stanciu, pana mai deunazi stalpi de nadejde ai partidului, aflati de-a stanga si de-a dreapta tatalui PRM. „I-am prins cu fofarlica luand bani grei ca sa puna partidul la dispozitie PSD“, a explicat Vadim masura impotriva celor doi, pe care i-a etichetat in fel si chip. (Fireste, Mircea Geoana a negat existenta vreunei intelegeri intre partidul sau si PRM.) „I-am dat afara prin telefon, ca semn ca sunt niste pigmei.

     

    I-am dat afara ca pe niste viermi intestinali.“ Concret, Stanciu era un „bandit“, cu numeroase automobile netrecute in declaratia de avere, iar Ciontu un „plangacios si un smiorcait“ care ar fi luat 20 miliarde de la PSD „pentru a trage PRM alaturi“.

     

    De altfel, in ultima saptamana, era suficient sa rostesti numele lui Ciontu in preajma lui Vadim si primeai in schimb caracterizari dintre cele mai pitoresti: „Era un bun executant. Il trimiteam sa-mi aduca o frapiera cu gheata din Sahara si venea cu frapiera. Se spargea o teava la baie, o lipea“; „un electrician pensionar si analfabet care nu stie nici o limba straina si a fost activist PCR la sectorul 5, personaj mediocru pe care l-am instalat provizoriu in locul meu pentru ca nu gasisem altul mai prost printre cei care imi duceau servieta“ s.a.m.d.

     

    De mentionat ca ex-liderul PPRM, Corneliu Ciontu, a beneficiat totusi de o abtinere: colegul lui de negocieri populare europene, Dorel Constantin Onaca, aflat in expectativa, a preferat deocamdata calea de mijloc. De altfel, impresia generala este aceea ca foarte multi dintre peremisti se afla in expectativa. Mai ales ca le rasuna inca in urechi amenintarea lui Vadim, care a spus ca tot ca pe niste viermi ii va alunga si pe altii care se vor dovedi „infractori politici si economici“.

  • Se pregateste lista prioritatilor nationale

    Oficialitatile romane fac de multe ori anunturi sau promisiuni in premiera atunci cand se afla in strainatate. Este si cazul ministrului delegat pentru controlul aplicarii programelor cu finantare internationala, Cristian David.

     

    Aflat in Germania impreuna cu delegatia premierului Calin Popescu-Tariceanu, David a vestit ca in urmatoarele saptamani Guvernul va face publica o strategie privind dezvoltarea infrastructurii. Ar fi un eveniment cu adevarat important, intr-o perioada cum nu se poate mai tulbure pentru programul romanesc de constructie a autostrazilor, in masura in care poate fi numit program.

     

    Saptamana trecuta, lucrarile la autostrada Brasov-Bors au fost suspendate fiindca n-au mai intrat bani de la Compania Nationala de Autostrazi, iar reprezentantii firmei americane Bechtel au ramas sa-si exprime „increderea“ ca Guvernul va face rost de fonduri din imprumuturi externe. Pe de alta parte, premierul Tariceanu a declarat ca prioritatea autoritatilor este acum autostrada Bucuresti-Timisoara (coridorul IV european de transport) si abia apoi autostrada Bechtel, a treia pe lista fiind viitoarea autostrada care va lega Moldova de sudul tarii (coridorul IX european).

     

    In privinta surselor de finantare, Tariceanu n-a ezitat sa se refere la veniturile din privatizarea BCR si a CEC, sugerand ca din privatizari ar trebui sa fie constituit un fond national pentru investitii in infrastructura. Declaratia premierului poate fi corelata cu indemnurile tot mai insistente din ultima vreme ale guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, la o atitudine mai transanta in privinta prioritatilor Romaniei care ar trebui finantate cu banii din privatizari.

     

    Fixarea unei ierarhii de obiective bune de finantat din bani publici ar indreptati probabil o dezbatere nationala, spre a folosi o expresie foarte la moda. Numai ca prima reactie la schita de prioritati a lui Tariceanu a fost un atac al PSD, care a acuzat Guvernul ca vrea sa faca mai intai autostrada Bucuresti-Timisoara ca sa-i impace pe banatenii dezamagiti de prestatia autoritatilor in chestiunea inundatiilor.

  • Grupul Ciontu

    Cu zi inainte de Consiliu, Corneliu Ciontu ii raspundea fostului sau sef vorbind despre iminenta infiintare a unui grup independent, alcatuit din 14 deputati, pe baza caruia va fi creat, „in maximum 30 de zile“, un nou partid de orientare populara crestin-democrata.

     

    Ar fi vorba, a spus el, despre Corneliu Ciontu, Anghel Stanciu, Dan Mocanescu, Liviu Almasan, Gabriel William Branza, Bogdan Cantaragiu, Alexandru Ciocalteu, Olguta Cocrea, Dan Grigore, Daniel Ionescu, Mircea Giurgiu, Costel Ovidenie, Dumitru Puzdrea si Ion Stoica. Cinci dintre ei  apartin Partidului Blocul National Sindical, au fost alesi pe listele PRM, dar s-au rupt deja de acest partid. Ramane de vazut cati dintre cei 14 vor alcatui, in final, grupul Ciontu (foto).

     

    Atuul lui Ciontu e acela ca el are, e drept, contacte cu lideri ai Partidului Popular European (in special cu „latura“ italiana). O eventuala alipire la PPE ar fi o lovitura iscusita si ar reprezenta singura varianta de salvare politica a celor din grupul Ciontu.

     

    Liderii PPE au declarat, insa, in mai multe randuri, ca pragmatismul lor merge pana la un punct: clubul select al popularilor europeni are niste standarde care fac accesul imposibil pentru politicieni neconvingatori. In plus, importanta e si pozitia lui Marko Bela, liderul UDMR, care e acolo si a declarat raspicat ca va spune nu in cazul PRM sau al oricaror grupuri provenite din acest partid.

  • Tinerii nu-si gasesc locul

    Daca ai in jur de 25 de ani, esti educat si dornic sa incepi o cariera in Polonia, mai bine ai emigra, sfatuieste Warsaw Business Journal. Potrivit unui recent sondaj realizat de Eurostat cu privire la rata somajului, Polonia a iesit cap de lista.

     

    In martie 2005, media ratei somajului in randul tarilor membre UE era de 8,9%, rata cea mai scazuta in-registrandu-se in Irlanda (4,3%), Luxemburg (4,5%) si Austria (4,6%). Polonia se afla la polul opus, cu 18%, urmata de Slovacia (15,9%). Dar poate ceea ce frapeaza cel mai neplacut este rata ridicata a somajului in randul tinerilor sub 25 de ani din Polonia – 36,4%, cea mai mare din UE.

     

    Ministrul muncii din Polonia incearca sa o diminueze cu ajutorul programului „primul loc de munca“, bazat pe facilitati pentru angajatorii tinerilor. In 2004, 882.700 de tineri someri au participat la program, iar autoritatile spera ca aplicarea acestuia sa reduca rata somajului in randul tinerilor sub 25 de ani, la 31,5% pana la sfarsitul lui 2006.

  • Ad’War runda 2005

    „Ad’War“ e numele care pare sa vina ca o manusa festivalului de creatie publicitara Ad’Or. Pentru cei care au fost plecati din tara, nu au citit despre Ad’Or sau nu sunt cunoscatori ai fenomenului publicitar autohton, explicatia este aceea ca – in loc sa fie prilej de sarbatoare pentru  publicitari – Ad’Or a devenit mai degraba prilej de controverse si acuze.

    In fiecare an aceeasi poveste: controversa Ad’Or – in jurul criteriilor de selectie a lucrarilor, a gradului de expunere, a subiectivismului in jurizare, a modului de organizare. Unele agentii aloca mai multa energie pentru a arunca cu sageti in industrie decat pentru a pune pe hartie ce e de facut, concret, pentru a combate acest climat. La randul lor, sunt publisheri care aloca pagini intregi – tiparite sau electronice – pentru a gazdui, integral sau partial, acuzele incrucisate din industrie. Ceea ce nu face decat sa alimenteze razboaiele intre agentii. In toata aceasta galagie, insasi esenta acestui festival – creativitatea – e data la o parte. 

    „Ad’Or premiaza excelenta in creativitatea romaneasca“, este mesajul sub care se desfasoara Ad’Or, festival patronat de UAPR (Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania). Ce este „excelenta“ in publicitate? Este o intrebare pe marginea careia nu s-au facut prea multe dezbateri, care nu a generat controverse si careia publicatiile de profil nu i-au acordat prea multa atentie. Clientii, datorita carora aceasta industrie se misca – si fara de care, pana la urma, acest festival nu ar exista – traduc „excelenta in creativitate“ prin rezultate: in vanzari, crestere a notorietatii, impact social. „Exista Effie pentru asta“, care premiaza eficienta – ar suna, probabil, reactia publicitarilor. Ad’Or nu premiaza eficienta, ci creativitatea agentiilor – ar mai putea spune agentiile.  

    Dar unde e granita dintre eficienta si creativitate? Cum poate fi creativitatea masurata corect, ignorand eficienta – adica beneficiul clientului? Regulamentul festivalului nu face lumina in acest sens. In lipsa unei metodologii concrete de departajare intre lucrarile egal creative, in industrie s-au nascut diverse ipoteze cu statut de criteriu, cum ar fi gradul ridicat de expunere a reclamei. De pilda, dintre doua reclame in mod egal creative, cea mai indreptatita sa castige inclina sa fie cea care este difuzata mai intens, nu una aparuta intr-o publicatie de provincie sau difuzata intr-un canal de nisa (care ii poate, deci, „scapa“ industriei). De ce inclina balanta asa? Deoarece cu cat este mai expusa (cu ajutorul unor bugete consistente, evident), cu atat ea devine mai cunoscuta, mai dezbatuta pe diverse forumuri de discutie, mai mediatizata. Deci, mai populara. De aici asteptarile de a castiga ale agentiilor care le semneaza. 

    Numai ca de-a lungul anilor nu toate aceste asteptari au fost intalnite post-festival (de aici, parte din suspiciunile si acuzatiile in jurul Ad’Or). Care ar fi explicatia acestei sincope dintre asteptarile agentiilor si rezultatul final? Una ar fi aceea ca membrii juriului – care provin din alte tari – au fost doar putin expusi la aceste reclame. Nici nu au stat pe forumuri de discutie. Nici nu au citit presa romaneasca. Nici nu sunt afectiv legati de tumultul publicitar autohton. Deci, nu au prejudecati, perceptii sau impresii deja formate vizavi de o reclama sau alta. Ei vin in contact cu prospetimea ideii, cu originalitatea reclamei, indiferent daca a fost difuzata de cateva ori sau intens. 

    Or, daca numarul de expuneri sau popularitatea reclamei ar fi un criteriu de departajare intre doua reclame – la fel de creative si bine executate – inseamna ca bugetele de media ar face, de fapt, diferenta dintre ele. Ceea ce nu ar fi echitabil.

    Dar nu numai gradul scazut de vizibilitate a stat la baza diverselor vociferari. Acuzatii mai grave au aratat cu degetul spre asa-numitele „reclame-fantoma“, cele pe care o agentie le creeaza – cu girul clientului – pentru o destinatie precisa: Ad’Or. Acestea fie nu apar deloc in media, fie sunt plasate in publicatii minore sau difuzate la ore in care nu sunt vizibile (agentia recurgand la acest tertip tocmai pentru a putea indeplini criteriul expunerii pentru inscrierea in concurs). „Este grav ca victimele sale (ale Ad’Or – n.r.) provin si din randurile clientilor, care sufera mutatii generate de febra festivalului“, se arata in declaratia oficiala pe care a luat-o, ante-festival, un grup de patru agentii independente care au refuzat sa participe la Ad’Or anul acesta (Next/Cap, Gavrila & Asociatii, Cohn & Jansen si Headvertising).

    „Procentul «specialelor de festival» a crescut galopant, astfel incat la ora actuala Ad’Or-ul nu este decat o caricatura a proiectului initial“, se arata in acelasi comunicat remis presei inaintea festivalului. Acestea si-au mai exprimat nemultumirea fata de politica „foarte permisiva“ pentru inscrierea lucrarilor „executate special pentru festival“. Dar au aratat si inspre „clonarea in advertising“ (plagiere – n.r.). Reactia agentiilor pro-festival nu a intarziat sa apara. „Toate lucrarile cu care Leo Burnett si McCann au reusit sa puna Romania pe harta la marile festivaluri din lume sunt lucrari premiate la mult-huli-tul Ad’Or“, a fost pozitia lui Bogdan Naumovici de la Leo Burnett. „Tot ce reusesc cele patru agentii sa demonstreze cu premiile lor Effie este ca si campaniile necreative – asa cum le apreciaza juriile festivalurilor de creatie – dar populare, vand“.

    Ce spun clientii „inveliti cu aur“ la Effie, dar care nu au participat la Ad’Or? Euroavipo, care detine brandul Unirea, marele castigator la ultima editie Effie, a declarat: „Nu avem de gand sa ne luam la intrecere cu «specialitati» fabricate exclusiv pentru eveniment, care isi iau titlul de campanie si pretind sa le fie recunoscuta «creativitatea». Concuram la festivaluri care premiaza realizarile, in care criteriile de acordare a premiilor nu lasa loc interpretarilor. E usor de inteles de ce nu onoram cu prezenta festivalul «gustul juriului nu se discuta»“.

    Altex, premiata atat la Effie cat si la Ad’Or are o pozitie neutra: „In momentul in care o companie primeste un premiu (Effie sau Ad’Or – n.r.), cel mai important lucru este ca premiul sa fie reprezentativ pentru piata pe care activeaza compania si sa fie acordat de o institutie reprezentativa“. Telemobil, premiat la Effie pentru campaniile Zapp, spune ca „premiul mai important este cel despre care toata lumea afla ca l-ai castigat“.

    Desi a fost controversat inca dinainte de a incepe, festivalul Ad’Or din acest an nu a inregistrat „contestatii formale“, spune UAPR. „Acestea nu au existat in acest an, ci doar anul trecut“, spune Adrian Dura, presedinte UAPR. „Next/Cap si Headvertising au semnalat expunerea scazuta a unor campanii. Pe baza regulamentului in vigoare la acea data, comitetul a cerut lamuriri suplimentare si, in final, a constatat ca inscrierile respectau regulamentul.“ Dura a mai spus ca, in acest an, UAPR a adaugat in regulament notiunea de „expunere «rezonabila»“, adica „in suporturi media relevante pentru publicul-tinta“ al campaniei si cu o intensitate care sa aiba un impact „de bun-simt“. In plus, a mai precizat Dura, UAPR a hotarat ca absolut toate lucrarile inscrise in concurs sa poata fi vizionate online la www.ador.ro. Aici a existat si un formular de contestatie. Dura nu pune la zid acuzele dinaintea festivalului. Dimpotriva: „Critica ne ajuta sa facem un festival mai bun la anul“. 

    Cu alte cuvinte, lectia invatata la acest ultim Ad’Or poate fi sintetizata printr-o analogie a unui mesaj celebru lansat in timpul razboiului din Vietnam si preluat ulterior de miscarile pacifiste: „Faceti publicitate, nu razboi“.

  • Premiile Ad’Or 2005

    AGENTIA ANULUI: Leo Burnett & Target

    CAMPANIA ANULUI: Prigat – „Energie naturala“ / Leo Burnett & Target

    PREMIU SPECIAL: Campania sociala antifumat „Fumatul si saracia, un cerc vicios“ / Totem Advertising

    CEL MAI BUN SPOT TV*: Tabu – „Academia barbatilor“ / Leo Burnett & Target

    CEL MAI BUN AD DE PRESA: MTV** – „Manson“, „Michael“, „Slash“ /McCann Erickson

    CEL MAI BUN OUTDOOR: Prigat** – „Balena“ / Leo Burnett & Target

    CEL MAI BUN SPOT RADIO: nu s-a acordat premiu

    CEL MAI BUN SPOT TV INTR-O CATEGORIE: Autovehicule si accesorii auto – nu s-a acordat premiu; Bauturi alcoolice: nu s-a acordat premiu; Bauturi nealcoolice: Prigat – „Pescarul“ / Leo Burnett & Target; Electronice si electrocasnice: Teletech – „Razboiul stelelor“ / Leo Burnett & Target; Produse si servicii financiare: nu s-a acordat premiu; Produse alimentare: Rom – „Vizita de lucru“ / McCann Erickson; Intretinere casnica: Tide – „Atlasii“ / Leo Burnett & Target; Mass-media: Tabu – „Academia barbatilor“ / Leo Burnett & Target; Divertisment: nu s-a acordat premiu; Cosmetice si farmaceutice: nu s-a acordat premiu; Vanzari si distributie: Altex – „Dezordinea“ / Leo Burnett & Target; Telecomunicatii: Connex – „Reconstructia“, „Educatia“, „Curatenia“ / McCann Erickson; Social: Ministerul Sanatatii – „Fumatul si saracia, un cerc vicios / Totem Advertising; Necontractate: nu s-a acordat premiu.

    CEL MAI BUN PRINT INTR-O CATEGORIE: Autovehicule si accesorii auto – nu s-a acordat premiu; Bauturi alcoolice: Guinness – „Calendar“ / Graffiti BBDO; Bauturi nealcoolice: Prigat – „Balena“ / Leo Burnett & Target; Electronice si electrocasnice: nu s-a acordat premiu; Produse si servicii financiare: nu s-a acordat premiu; Produse alimentare: nu s-a acordat premiu; Intretinere casnica: Ariel** – „Ariel Ghost“/ Saatchi & Saatchi; Mass-media: MTV – „Manson“, „Michael“, „Slash“ / McCann Erickson; Divertisment: Dosarele istoriei*** – „Lenin“, „Hitler“, „Mao“ / Graffiti BBDO; Cosmetice si farmaceutice: Dulcolax – „Unlock“ / Propaganda; Vanzari si distributie: nu s-a acordat premiu; Telecomunicatii: nu s-a acordat premiu; Social: Alianta D.A. – „Romania corupta“ / gmp/MAP; Autopromovare: „Effectiveness“ (1) / Propaganda; Necontractate: nu s-a acordat premiu.

    COLATERALE: Interactive: nu s-a acordat premiu; Brosuri si direct mail: nu s-a acordat premiu; Postere: Guinness – „Calendar“ / Graffiti BBDO; Innovative media: Prigat Activ – „Extra energie“ / Leo Burnett & Target; P.O.P – nu s-a acordat premiu; Ambalaje – nu s-a acordat premiu; Identitate corporativa: nu s-a acordat premiu; Ilustratie: nu s-a acordat premiu; Fotografie**: MTV – „Manson“, „Michael“, „Slash“ /McCann Erickson; Evenimente: Lansare film „James Bond – Lumea e prea mica“ / gmp/MAP; Sales promotions: nu s-a acordat premiu; Altele: nu s-a acordat premiu

    NOTA: * DE MENTIONAT CA IN CATALOGUL DE FESTIVAL, SE ARATA CA NU AU EXISTAT INSCRIERI LA ACEASTA CATEGORIE; ** IN CATALOG, LUCRAREA NU  FIGUREAZA CA FIIND INSCRISA IN CATEGORIA RESPECTIVA. ORGANIZATORII NU AU EXPLICAT CUM A AJUNS CA ACEASTA CATEGORIE SA FIE CaSTIGATA DE O LUCRARE CARE NU APAREA CA FIIND INSCRISA; *** LUCRAREA A FOST INSCRISA IN CONCURSUL PENTRU MASS-MEDIA (UNDE SI FIGUREAZA DE FAPT IN CATALOGUL FESTIVALULUI). ORGANIZATORII NU AU EXPLICAT CUM S-A PRODUS MUTAREA INTRE CATEGORII, IMPLICIT CUM A AJUNS LUCRAREA SA CaSTIGE O CATEGORIE UNDE NICI NU SE INSCRISESE DE FAPT.


  • In balanta brandului

    Ce cantareste mai greu pentru un brand: un premiu de eficienta (Effie) sau unul de creativitate (Ad’Or)? BUSINESS Magazin a testat, in acest sens, opiniile catorva clienti laureati la Effie: Euroavipo (Unirea), Telemobil (Zapp) si Altex (Teletech) – acesta din urma fiind castigator si la Ad’Or. De notat ca reclamele la Unirea (NextCap) si Zapp (Gavrila & Asociatii), premiate cu aur pentru eficienta la Effie, nu au intrat in competitia pentru creativitate la Ad’Or, agentiile care le semneaza refuzand sa participe.

    Intrebarile BUSINESS Magazin au fost urmatoarele:

    1. Pentru capitalul de imagine al unui brand, ce premiu este mai important: unul de eficienta sau unul de creativitate? 

    2. Ce este strategic pentru un client: sa vanda prin reclame creative sau prin reclame „tehnice“, cu accent pe preturi scazute, promotii punctuale, facilitati la obtinerea unor credite? 

    GABI DARIE, PR MANAGER EUROAVIPO:

    1. „In primul rand, competitia in care se castiga premiul trebuie sa fie o competitie reala, desfasurata corect si «nebantuita de fantome». Pornind de la aceasta premisa, a corectitudinii, orice premiu este important. Cum aceasta conditie de baza nu este indeplinita in cazul manifestarii Ad’Or, orice discutie comparativa intre un premiu Ad’Or si unul Effie este complet lipsita de sens.“ 

    2. „Strategic este sa vanda!“ 

    OVIDIU CAPRITA, BRAND COMMUNICATION MANAGER ZAPP

    1. „Daca vorbim despre castigurile aduse «capitalului de imagine», premiul mai important este cel despre care toata lumea afla ca l-ai castigat. Altfel spus, cel castigat la evenimentul care are o reflectare superioara in mass-media.“ 

    2. „Nu se poate face o afirmatie care sa fie general valabila. «Strategica» este orice decizie care este conforma cu o strategie dinainte stabilita. Decizia de a folosi un tip de reclama sau pe celalalt depinde de strategia urmata de catre fiecare.“ 

    RUXANDRA VODA, COMMUNICATION & PR DIRECTOR ALTEX

    1. „In momentul in care o companie primeste un premiu, cel mai important lucru este ca premiul sa fie reprezentativ pentru piata pe care activeaza compania si sa fie acordat de o institutie reprezentativa. Un premiu Effie inseamna, de exemplu, nu numai eficienta, dar si creativitate. Un premiu Ad’Or inseamna nu numai creativitate, dar si relevanta pentru piata romaneasca.“ 

    2. „Cred ca nu exista o reteta universala pentru cum este mai strategic sa vinzi. Fiecare companie are propriile obiective de marketing si vanzari, asadar strategii diferite de promovare, pentru care se aplica tactici si moduri de adresare diferite.“

  • Topul brandurilor

    Preocuparea romanilor pentru brandul Romania a atins cote-record in ultimele trei saptamani: echipa de lucru care va elabora caietul de sarcini s-a constituit, Bill Clinton a fost invitat sa vorbeasca despre brandingul de natiune la Palatul Parlamentului, Ministerul Turismului si-a ales un nou slogan, valuri succesive de articole au comentat in presa cele trei evenimente si primul forum virtual de discutie publica pe tema „Branding Romania“ si-a gasit, saptamana aceasta, locul pe Internet. Dar subiectul nu face valuri doar in Romania. Saptamana trecuta a fost lansat pe plan international primul clasament al brandurilor de tara care furnizeaza informatii despre cum sunt percepute tarile in afara lor.

     

    Coinitiatorul clasamentului e chiar britanicul care in urma cu cateva luni se anunta interesat sa-si ofere expertiza pentru construirea brandului Romana: Simon Anholt. Expert de calibru international in brandingul tarilor, al regiunilor si al localitatilor, Anholt a folosit in cercetarea sa instrumentele specifice ale companiei Global Market Insite Inc. (GMI).

     

    Doar 11 tari au fost luate in considerare pentru aceasta prima cercetare (vezi casetele), dar proiectul va fi completat si dezvoltat in urmatoarele doua luni, spune expertul.

     

    „Acesta este primul ou facut de noua mea gaina, deci e inca mic si incomplet“, marturiseste Anholt. „Stiati ca primul ou facut de gaina de multe ori nu are galbenus?“. Practic, panelul de care dispunea expertul nu putea depasi 11 tari din motive tehnice, si Anholt le-a ales asa incat noua sa aiba branduri nationale importante si evidente, iar doua sa fie branduri importante in devenire (Rusia si Turcia).

    Respondentii au provenit din 10 economii majore, incluzand China si Japonia. Anholt justifica alegerea prin intentia de a chestiona oameni cu bani si educatie, potentiali turisti, cumparatori de produse si posibili investitori in tarile de pe lista. Din fiecare tara a chestionat cate 1.000. Marja de eroare pentru reprezentativitatea raspunsurilor acestora: 3%.

     

    TOPUL GENERAL Pentru ca fiecare tara are atat puncte tari cat si slabe, fiecare competenta si-a avut invingatorul ei. Dar topul general a fost castigat de Suedia. Nu, nu de SUA, puteti sa va frecati la ochi. Pozitia destul de slaba a brandului America (locul patru) poate fi explicata prin politica externa nepopulara, care influenteaza negativ perceptia asupra comertului, exporturilor, investitiilor si culturii populare.

     

    Marea Britanie s-a clasat a doua. Chiar daca nu este cotata foarte bine ca producator de bunuri, castiga puncte multe ca destinatie si ca producator de cultura populara. Cel mai de pret bun al Marii Britanii este insa poporul.

     

    Italia, clasata a treia, este de asemenea unul dintre cele mai admirate si iubite branduri de pretutindeni, in ciuda figurii controversate a primului-ministru Berlusconi si a prezentei multor elemente negative in interiorul brandului: coruptie, crima organizata si dezorganizarea societatii, in general. Pentru oamenii de afaceri si profesionistii italieni, in orice caz, imaginea deteriorata a tarii in ce priveste mediul de afaceri si politica externa este un handicap si un motiv de iritare. Imaginea de vacanta asociata brandului national este atat de puternica, incat aproape eclipseaza si anuleaza orice incercare de a prezenta poporul italian ca pe unul serios, muncitor, competent sau de incredere, spune Anholt.

     

    Brandurile codase pe lista cercetarii sunt Rusia si Turcia. Turcia e clasata pe ultimul loc pentru ca respondentii par sa nu prea aiba opinii in legatura cu ea (lucru datorat in parte lipsei contactului direct cu tara, cu poporul sau cu produsele tarii). Cat despre Rusia, aproape toata lumea are o parere, dar aceasta inclina sa fie negativa.

     

    BRANDUL SI PRODUSELE La acest punct, respondentii au fost intrebati cat de satisfacuti sunt de produsele si serviciile din fiecare tara si daca tind sa caute sau sa evite produsele unei tari. De asemenea, respondentii au spus ce bunuri se asteapta sa produca fiecare tara. Concluziile? O dragoste neimpartasita a consumatorilor provenind din tarile sarace pentru brandurile tarilor bogate. O America inca in top si o imagine trista pentru Rusia.

     

    Indienii si chinezii s-au aratat cei mai interesati de tara de origine a produselor pe care le cumpara, preferandu-le pe cele din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia, Suedia, Japonia si Coreea. Dar atasamentul lor e unilateral. Cam un sfert dintre respondenti sustin ca evita produsele indiene si pe cele chinezesti. SUA conduc inca topul producatorilor, urmate indeaproape de Japonia. Imaginea Japoniei ca producator de produse dezirabile ramane inca in urma competentei sale reale, a prezentei sale pe piata si a experientei pozitive a oamenilor, in timp ce brandul America starneste inca o reactie mai puternica si mai generalizata. Totusi, mai nimeni nu evita produsele japoneze, exceptand 8% dintre coreeni si 20% dintre chinezi.

     

    Consumatorii nu reusesc sa asocieze Rusia cu vreun bun pe care ar dori sa-l cumpere: industrie grea, petrolul si armele sunt singurele categorii pe care le asociaza spontan cu aceasta tara. Cat despre India, in ciuda succesului remarcabil in tehnologie al acesteia, grupul de respondenti o asociaza doar cu productia de textile.

     

    GUVERNAREA Competenta si corectitudinea guvernarii, precum si capacitatea de a lua decizii de politica externa care sa conserve pacea au fost criteriile notarii in aceasta categorie. De asemenea, respondentii au asociat guvernarea din fiecare tara cu un adjectiv. Semne de ingrijorare au rasarit pentru brandul America si o problema grava de identitate s-a conturat in jurul Coreei de Sud. Suedia este campionul neindoielnic al brandurilor, iar imaginea Marii Britanii este aparent neafectata de Irak.

     

    In ce priveste elementul-surpriza, Coreea de Sud, multi respondenti – provenind in mod special din Danemarca si SUA – au descris guvernul coreean ca fiind „periculos“, „sinistru“ si „instabil“. Singura explicatie este ca europenii si americanii confunda Coreea de Sud cu cea de Nord. Iata o grava problema de imagine care contamineaza brandul Coreei de Sud.

     

    Mai bine de 10% dintre respondenti au descris guvernul SUA ca fiind „imprevizibil“, 7% l-au catalogat ca „sinistru“ si peste 10% au folosit adjectivul „periculos“. Guvernul Suediei a primit cele mai multe „voturi de incredere“, desi e putin probabil ca cineva din panel ar putea identifica vreo persoana din guvernul suedez sau numele partidului aflat la putere. „Aceste rezultate vin cu siguranta doar din forta brandului“, spune Anholt.

     

    OAMENII Pentru a intelege cum este vazut capitalul uman al fiecarei tari, a fost formulata o intrebare „business-to-business“: „Imagineaza-ti ca esti manager si trebuie sa angajezi un om pentru un post-cheie. Clasifica urmatoarele tari in ordinea preferintelor tale in ce priveste nationalitatea candidatului tau“. Aceasta intrebare era urmata de una „non-business“: „Clasifica popoarele din urmatoarele tari in functie de ospitalitatea lor“ – acest aspect al dimensiunii umane este decisiv de multe ori atunci cand este evaluat potentialul turistic al unei tari. Respondentii au fost de asemenea rugati sa aleaga adjectivul care se potriveste cel mai bine fiecarui popor. Poporul britanic a fost clasat pe prima pozitie si i-au fost atribuite in mare masura adjective precum „educat“, „politicos“, „sincer/cinstit“, „de incredere“, „inteligent“, dar si „plicticos“, mai mult decat oricarui alt popor. Britanicii sunt preferati la angajare si ocupa locul patru, dupa Japonia, la capitolul ospitalitate. Suedia, neasteptat dar nu si nemeritat, ocupa primul loc la ospitalitate. Italia vine pe locul doi. In ce priveste chinezii si japonezii, mai putin de 2% din respondentii fiecarei tari folosesc adjective pozitive pentru a se descrie reciproc.

     

    Turcii nu prea au succes in aceasta categorie, dar exista cateva exceptii interesante: 11% dintre coreenii intervievati ii considera „amuzanti“ si chiar daca germanii nu se inghesuie sa-i angajeze si nu le lauda prea mult educatia sau manierele, mai bine de jumatate dintre ei ii apreciaza drept ospitalieri. Imaginea Rusiei este foarte trista din nou: adjectivele asociate cel mai frecvent poporului rus sunt „violent“, „de neincredere“ si „necinstit“. Dar, similar majoritatii tarilor, sunt apreciati ca „muncitori“.

     

    Imaginea „americanilor urati“ persista. Adjectivul „nepoliticos“ (rude) este asociat de doua ori mai des cu americanii decat cu orice alta nationalitate.

     

    CULTURA Acolo unde exista o perceptie pozitiva asupra culturii, si turismul e dezvoltat sau exista macar un potential pentru dezvoltarea turismului. China si India ocupa primele doua locuri in ce priveste bogatia mostenirii culturale, dar, in acelasi timp, activitatile sau ofertele lor culturale nu trezesc interesul oamenilor. China este asociata cu circul si India cu cinematografia.

     

    Scorurile pentru mostenirea culturala a Americii construiesc o imagine fascinanta prin complexitatea ei. In Franta, de exemplu, numarul respondentilor care sustin ca „tara este lipsita de cultura“ este aproape egal cu al celor care recunosc bogatia culturala a tarii: frantuzoaicele si cetatenii francezi saraci inclina sa catalogheze America drept bogata in cultura, in timp ce barbatii francezi si cetatenii bogati considera in general ca America e lipsita de cultura. SUA se afla in coada listei mostenirii culturale, cu mult sub Turcia, Coreea de Sud si Rusia. Dar e in imediata apropiere a Marii Britanii – detinatoarea primei pozitii – cand e vorba de alegerea produselor sau activitatilor culturale. Ostilitatile locale din Asia sunt vizibile si la acest capitol. Aproape un sfert dintre chinezi declara ca Japonia e lipsita de cultura.

     

    TURISMUL Ce tara ai vizita prima data daca ai avea bani si care e adjectivul cu care ai asocia tara respectiva dupa o experienta turistica pe teritoriul ei au fost intrebarile la care au raspuns cei chestionati. Castigatorul acestei categorii a fost Italia, care a fost asociata in numar coplesitor cu adjectivul „romantic“. 4% dintre americani cred ca Trafalgar Square este in China si 6% dintre ei nu stiu unde este Statuia Libertatii. Cea mai cunoscuta atractie turistica este Marele Zid, identificat corect de 92% dintre respondenti.

     

    INVESTITII America este perceputa ca locul ideal pentru investitii. Jumatate dintre respondentii indieni si o treime dintre respondenti in general ar investi in SUA. Intrebati cat de mult isi doresc sa locuiasca si sa munceasca in fiecare tara pentru o perioada indelungata, respondentii au preferat Suedia. Antipatia reciproca a chinezilor si a japonezilor este de data aceasta echilibrata: 16% din respondentii fiecarei tari nu ar investi in cealalta tara.

     

    Conditiile economice si sociale actuale in Turcia sunt descrise de cativa respondenti ca „irelevante“ si „inapoiate“ si e ultima tara in care si-ar stabili o afacere. Atributul asociat cel mai frecvent cu Rusia este „in declin“. Corespunde realitatii?