BusinessMagazin

Blog

  • Google şi Meta cer Australiei să amâne proiectul privind interzicerea social media pentru copii

    Google şi Meta Platforms au îndemnat marţi guvernul australian să amâne un proiect de lege care va interzice majoritatea formelor de social media pentru copiii sub 16 ani, afirmând că este nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul potenţial al acestuia, scrie Reuters.

    Guvernul prim-ministrului Anthony Albanese doreşte să adopte proiectul de lege, care prevede unele dintre cele mai stricte controale privind utilizarea reţelelor sociale de către copii din lume, până la sfârşitul anului parlamentar.

    Google şi Meta au afirmat în observaţiile lor că guvernul ar trebui să aştepte rezultatele unui proces de verificare a vârstei înainte de a merge mai departe.

    Sistemul de verificare a vârstei poate include elemente biometrice sau de identificare guvernamentală pentru a impune o limită de vârstă pentru social media.

    Potrivit Meta, în absenţa unor astfel de rezultate, nici industria, nici australienii nu vor avea date cu privire la „impactul unor astfel de măsuri”.

    Legea ar obliga platformele de social media, şi nu părinţii sau copiii, să ia măsuri rezonabile pentru a se asigura că sunt puse în aplicare protecţii de verificare a vârstei. Companiile ar putea fi amendate cu până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari) pentru încălcări sistemice.

    Bytedance’s TikTok a declarat că proiectul de lege este lipsit de claritate şi că are „îngrijorări semnificative” cu privire la planul guvernului de a trece proiectul de lege fără o consultare detaliată cu experţii, platformele de social media, organizaţiile de sănătate mintală şi tinerii.

    X al lui Elon Musk şi-a exprimat îngrijorarea că proiectul de lege va avea un impact negativ asupra drepturilor omului.

  • Trăim dismorfia financiară în timp real – între trend şi tulburare pentru cei din generaţia Z şi mileniali

    Un nou „trend” pe reţelele sociale, în care tinerii au început să pună sub semnul întrebării cât de bine stau din punct de vedere financiar, a apărut la sfârşitul anului 2023. Fenomenul, denumit „dismorfie financiară” (money dysmorphia), apare atunci când oamenii se simt nesiguri în legătură cu situaţia lor financiară, indiferent de realitatea acesteia. Problema? Acest trend care continuă să aibă popularitate în social media are un impact negativ asupra finanţelor oamenilor, în special asupra generaţiilor mai tinere.

    Deşi ar putea părea doar o altă formă de anxietate indusă de TikTok, dismorfia financiară este o problemă reală care poate determina o persoană să ia decizii greşite sau neinformate. Conform unui studiu recent realizat de Credit Karma, aproape 43% din generaţia Z şi 41% din mileniali afirmă că suferă de o percepţie eronată asupra finanţelor lor.

    Dismorfia financiară este un termen care se referă la o tulburare psihologică în care o persoană are o percepţie distorsionată a relaţiei sale cu banii, similar cu tulburarea dismorfică corporală, dar în context financiar. În esenţă, este vorba despre o percepţie eronată a statutului financiar sau a abilităţii de a gestiona resursele financiare, ceea ce poate duce la un comportament excesiv sau nesănătos legat de bani.

    Pentru noi, cei din generaţia Z, stabilitatea financiară a fost (aproape) la ordinea zilei încă din copilărie. Dacă nu vorbim despre criza financiară din 2008, am trăit fără să ducem grija zilei de mâine, spre deosebire de generaţia părinţilor şi bunicilor noştrii. Problema cu dismorfia financiară este că poate distorsiona şi gândirea cuiva a cărui experienţă de viaţă nu a fost una de plină lipsuri, ci de stabilitate.

    Acest lucru nu sugerează că toţi tinerii din generaţia Z şi milenialii au crescut în case cu stabilitate financiară şi au continuat să ducă o viaţă confortabilă. Ambele generaţii au trecut prin evenimente de tip „o dată în viaţă” sau „definitorii pentru o întreagă generaţie” la vârste fragede. Aşadar, poate nu este surprinzător că mai mult de 40% din ambele generaţii spun că suferă de dismorfie financiară, iar 48% dintre tinerii din Generaţia Z spun că se simt în urmă din punct de vedere financiar şi 59% dintre mileniali simt acelaşi lucru, conform aceluiaşi studiu realizat de Credit Karma.

    Totuşi, problema vine şi din comparaţiile care se fac deja automat în mintea noastră când deschidem orice aplicaţie de socializare de pe telefon: mulţi dintre noi ne analizăm situaţia financiară comparând-o cu a necunoscuţilor de pe reţelele sociale sau chiar cu influencerii/celebrităţile, ceea ce creează sentimente de inadecvare. Se adaugă acestei anxietăţi imaginile de pe reţelele sociale în care oamenii se laudă cu bunuri de lux, călătoresc la clasa întâi spre destinaţii scumpe şi mănâncă în restaurante unde e greu de rezervat. Suntem bombardaţi de acest tip de conţinut, iar această distorsionare între percepţie şi realitate ne împiedică de multe ori să facem paşi concreţi pentru a ne atinge obiectivele financiare. Astfel, nu e greu de înţeles de ce 45% dintre mileniali şi gen Z, conform studiului Credit Karma, au raportat că sunt obsedaţi de ideea de a deveni bogaţi. Când începi cu o evaluare pesimistă a propriului tău viitor, este greu să îţi imaginezi că situaţia ta financiară (chiar şi cariera) va fi mai bună decât este în prezent.

    Această tulburare nu este oficial recunoscută în majoritatea manualelor de diagnostic, dar este totuşi o problemă reală pentru mulţi oameni care se confruntă cu un comportament financiar disfuncţional din cauza unei percepţii greşite a capacităţii lor financiare. Tratamentul pentru money dysmorphia poate include consiliere psihologică, educaţie financiară şi, uneori, terapia cognitiv-comportamentală, pentru a ajuta indivizii să îşi regăsească o percepţie mai sănătoasă şi realistă asupra banilor.    

    Oana Ioniţă este social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • Adrian Sârbu: Tu sau eu n-am vrut să fim Preşedinţi. Descoperim că a fost cu ghinion

    Tot ceea ce ai votat e un capital pe care l-ai investit în acest proiect de schimbare a guvernanţei din România.

    Tu sau eu n-am vrut să fim Preşedinţi.

    Şi acum descoperim că a fost cu ghinion.

    Echilibrul = Bugetul bara-bara

    50-50
    Win-Win

    Adică banii tăi şi ai mei, din buget. Alt ghinion.

    Şi dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    Ţi-a rămas ştampila.

    Pe 24 noiembrie, 1 decembrie şi 8 decembrie

    DĂ-LE-O-N VOT!

    Pune ştampila pe ALB.

    Arată-le că EXIŞTI.

    CĂ ŞTII PE CE LUME TRĂIEŞTI.

    ? DUMINICA ASTA DU-TE LA VOT ŞI PUNE ŞTAMPILA PE ALB, ADICĂ PE NICIUNUL, SĂ VADĂ CĂ EXIŞTI!

    “;}

  • Cum sunt tratate modern herniile abdominale

    Herniile abdominale apar atunci când peretele abdominal slăbeşte sau la nivelul lui apare o fisură prin care se exteriorizează un organ intern, de cele mai multe ori o ansă intestinală. Defectele peretelui abdominal pot fi congenitale sau pot apărea în timp, cel mai întâlnit tip de hernie abdominală fiind o hernie inghinală, care apare la nivelul canalului inghinal şi este mai frecvent la bărbaţi. În unele situaţii, exteriorizarea pe sub piele apare în ambele părţi ale abdomenului inferior, afecţiunea fiind numită hernie inghinală bilaterală.

    Singurul tratament cu viză curativă pentru orice tip de hernie abdominală este intervenţia chirurgicală. În prezent, aceste operaţii pot fi realizate minim invaziv, prin proceduri laparoscopice sau prin chirurgie robotică, intervenţii care asigură o recuperare mai rapidă a pacienţilor, un risc redus de complicaţii şi durată scurtă de spitalizare. Tratamentul chirurgical pentru o hernie abdominală are ca scop repararea defectului peretelui abdominal şi prevenirea recidivei, prin montarea unei plase chirurgicale speciale.

    Este important ca pacienţii cu hernie să se prezinte din timp la medic, înainte ca afecţiunea să evolueze şi să apară complicaţii grave, precum strangularea sau încarcerarea herniei, care poate duce la necroza ţesutului afectat. În urma consultaţiei de specialitate, medicul recomandă tratamentul necesar şi, în cazul în care indică operaţia, stabileşte şi metoda potrivită, pentru obţinerea celor mai bune rezultate.

    Chirurgia robotică este cea mai avansată formă de chirurgie minim invazivă. Instrumentele chirurgicale sunt manevrate de un robot chirurgical care dispune de braţe articulate, astfel încât inciziile efectuate sunt mult mai precise, iar tremorul fiziologic al mâinii chirurgului este eliminat. În plus, în acest fel pot fi accesate zone anatomice înguste, cum este pelvisul, greu de abordat prin alte metode chirurgicale.

    Un alt avantaj important al sistemului robotic este mărirea câmpului operator de până la 10 ori, care îi permite chirurgului să observe chiar şi cele mai delicate structuri anatomice, precum vasele mici de sânge şi terminaţiile nervoase. Medicul controlează robotul chirurgical prin intermediul unei console, având acces la imagini tridimensionale ale zonei operate. Intervenţiile robotice sunt indicate în special pentru herniile inghinale bilaterale şi pentru cele care au recidivat, asigurând rezultate funcţionale excelente şi pe termen lung.

    La Spitalul Clinic SANADOR, operaţiile robotice pentru tratamentul herniilor abdominale sunt efectuate cu ajutorul robotului chirurgical da Vinci Xi, unul dintre cele mai avansate sisteme robotice chirurgicale existente în prezent. Intervenţiile chirurgicale sunt realizate de chirurgi cu o vastă experienţă, într-un bloc operator bine dotat, cu sprijinul Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă de categoria I. În funcţie de indicaţia stabilită, la Spitalul Clinic SANADOR sunt realizate şi alte tipuri de intervenţii chirurgicale, tratamentul fiind stabilit în funcţie de nevoile fiecărui pacient în parte.

  • Cine este tânărul din România care a preluat conducerea imperiului de sute de milioane de euro construit de tatăl său

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 067. Radu Timiş Junior, CEO, Cris-Tim

    De mai bine de patru ani a preluat conducerea Cris-Tim, dar implicarea sa în activitatea companiei fondate de tatăl său, Radu Timiş, a început în urmă cu mai mult de opt ani, după absolvirea cursurilor ASE Bucureşti. Iniţial, a ocupat funcţia de business development manager, iar ulterior, de comercial director, până să preia conducerea grupului. Cris-Tim activează pe mai multe pieţe – de la mezeluri, lactate şi până la turism şi vin, însă cel mai important business pentru grup îl reprezintă producţia de mezeluri, care realizează cea mai mare parte din cifra de afaceri, fiind urmată de ready-meal-uri şi lactate.

    Radu Timiş Junior este optimist în privinţa mediului de afaceri din România, în principal datorită surselor variate de finanţare care pot sprijini dezvoltarea firmelor.

  • Rareş Hopincă: Culpa pentru eşecul PSD este una colectivă

    Întrebat despre rezultatul lui Marcel Ciolacu la primul tur al alegerilor prezidenţiale, Rareş Hopincă a spus că „nu ne-am adaptat vremurilor în care trăim. Este o lecţie pe care o învăţăm, am înţeles şi mesajul oamenilor. Parte din răspunsul nostru este că ne vedeţi aici şi încercăm să schimbăm prin metodele de comunicare ale partidului, dar menţinând temele de comunicare ale partidului, pentru că sunt extrem de importante”.

    El a spus vă vina este a tuturor „pentru că toţi suntem responsabili de scorul înregistrat ieri, vom reuşi să relansăm partidul într-un timp cât mai scurt şi să ne mobilizăm pentru alegerile parlamentare”.

    Primarul Sectorului 2 este de părere că faptul că „preşedintele Marcel Ciolacu şi-a dat demisia este un gest de demnitate pentru care l-am fericitat astăzi şi a asumat răspunderea, deşi culpa este una colectivă”.

  • Primele declaraţii ale lui Călin Georgescu după câştigarea primului tur al alegerilor prezidenţiale

    Călin Georgescu, câştigătorul primului tur al alegerilor prezidenţiale la o diferenţă de aproape 350.000 de voturi faţă de Elena Lasconi, s-a adresat susţinătorilor săi prin intemerdiul unei transmisiuni live pe platforma Youtube.

    Ce a spus Călin Georgescu:

    – Am luptat pentru a reface cultul onoarei şi demnităţii. Noi decidem ce e bine pentru noi, nu ce vor alţii să fie bine pentru noi.

    – Politicienii sunt singurii care nu au înţeles ce s-a întâmplat. Daţi-mi voie să le explic. Aţi jignit poporul român timp de 35 de ani. Aţi continuat să-l jigniţi şi astăzi când spuneaţi că nu ştiţi cum s-a întâmplat. Nu întelegeţi pentru că poporul român a renăscut.

    – Sunt acuzat de extremism, de legături cu ţări apropiate său îndepărtate. Fals! Total Fals! Sunt dedicat cu totul, cu inima, cu viaţa mea poporului român. Nu există Vest sau Est, există doar România.

    – Stabilitatea noastră economică şi socială vine dintr-o neutralitate absolut necesară. Astăzi avem nevoie de pace socială. Rămânen devotaţi valorilor europene, dar mai presus de orice este nevoie să fim devotaţi nouă.

    – Noi românii trăim existăm pe acest pământ pentru a trăi în pace atât cu cei din Vest cât şi cu cei din Est şi nu pentru a-i servi pe alţii, nici din Vest şi nici din Est.

    – Doamna Lasconi, nu aveţi de ce să vă bucuraţi, poporul nu este fericit de ceea ce politicienii au făcut în aceşti ani, inclusiv dumneavoastră aţi fost şi sunteţi parte din acest proiect politic care ne-a adus starea actuală, dezastruoasă.

    – Vine un an extrem de dificil, adevăratul cutremur urmează şi va fi unul economic în mod special.

    – Prioritatea sunt probleme economice, apoi concetraţi-vă pe educaţie, pe sănătate pentru că ne-aţi adus la limita subzistenţei intelectuale şi fizice. Avem nevoie de educaţie reală pentru copii noştri, nu de simulări de proiecte prezidenţiale şi de schimbarea a 32 de miniştri ai educaţiei în 35 de ani.

    – Nu sunt extremist, nu sunt fascist, nu sunt nimic din ceea ce încercaţi să conturaţi la adresa mea. Sunt un român care îşi iubeşte ţara.

     

     

  • România educată, un eşec mare cât un deceniu: de ce punem mai întâi ştampila şi apoi căutam în DEX ce înseamnă legionar, antisemit sau suveran

    Este ora 16, luni, şi s-a aflat în mod oficial cine merge în turul 2: Călin Georgescu, independent, şi Elena Lasconi, din partea USR.

    Mulţi dintre noi ne-am culcat aseară cu anxietate şi ne-am trezit în această dimineaţă cu aceeaşi stare. Am aşteptat să vedem în ce parte se înclină balanţa. Lasconi sau Ciolacu? USR sau PSD? Am dat scrolluri non-stop şi refresh paginilor de social media. Cine intră în turul 2? Am auzit întrebarea la cafenea, când am iesit din maşină în parcare şi toată ziua de la colegii mei. Toată presa a scris despre subiect, dar a curs cu postări mai ales pe social media. Social media, spaţiul căruia nu i s-a acordat o importanţă atât de mare de către clasele politice. Până aseară. Nu ştiu cine va mai îndrăzni de acum să ignore puterea pe care reţelele sociale o au. În orice context.

    Aproape toată România se întreabă de aseară cine este Călin Georgescu şi de unde a apărut. Răspunsul pe care l-am auzit cel mai des a fost “Cum de unde? De pe TikTok, a avut boţi, n-ai văzut şi tu?!” Dar nu, mult prea mulţi nu au văzut. Sau au văzut când era prea târziu.

    Preşedintele Iohannis a pornit în 2016 campania electorală cu proiectul „România educată”, în care foarte mulţi români îşi puneau speranţa. Care sunt, după opt ani, rezultatele concrete ale „României Educate”? Ce au scos la lumină aceste alegeri?

    Doar 5% dintre români ştiu să verifice dacă informaţiile pe care le găsesc în mediul online sunt adevărate – aşa se arată într-un studiu realizat de UNESCO pe un eşantion de 211 sisteme educaţionale din toată lumea. În acest tur, lipsa investitţilor în educaţie se aude acum mai tare ca niciodată.

    Până astăzi, la ora 6 dimineaţa, pe dexonline.ro s-au căutat următoarele cuvinte: legionar, suveranitate, suveran, antisemitism, mason, diaspora, antisemit, pedologie, rusofil şi masonerie. Se pare că şi cei care l-au votat, află abia acum cine este şi ce reprezintă. Încet-încet încep să adune informaţii despre candidatul independent. De ce un popor mai intâi votează un candidat şi abia după îşi face research-ul despre el? E o ruşine să întrebi când nu ştii? Dar unde intrebi?

    Şi pot să mai dau un exemplu, tot din acelaşi peisaj. Aseară, la un post de televiziune unde se urmărea în timp real adunarea voturilor, moderatoarea a trecut printre cei din sală şi s-a oprit să întrebe câteva persoane cu cine au votat. Când s-a oprit la a doua sau a treia persoană, aceasta i-a spus numele candidatului pe care l-a ales pe buletinul de vot, iar moderatoarea a întrebat-o care au fost motivele care au stat în spatele acestei alegeri – aceasta i-a spus că aşa a crezut că e cel mai bine şi că va căuta informaţii despre agenda politică a candidatului pentru a se informa mai bine abia dacă intră în turul 2. Pare o o bucata din opera lui Caragiale, dar s-a întâmplat în direct, pe ecranele multora dintre noi.

    România a votat ce s-a promovat – de o parte pe Călin Georgescu, care ceea ce numim noi în marketing, a făcut o promovare agresivă pe TikTok şi care a targetat fix categoriile sociale vulnerabile, sătule de partidele politice deja existente şi de promisiunile uitate – şi pe de altă parte, pe Elena Lasconi, care s-a promovat atât la televizor, cât şi social media şi pe care tinerii au numit-o “cel mai mic rău” în momentul prezent. Desigur, foarte aproape de Lasconi, a fost şi “omul Ciolacu”, care şi el şi-a făcut campanie pe TikTok, dar se pare că nu suficient.

    În mediul online, majoritatea vocilor scriu că TikTok este de vină pentru această alegere extremistă a românilor, că este o platformă care ar trebui interzisă la noi în ţară. Dar nu TikTok este cauza. L-a ajutat să ajungă pe ecranele celor mai mulţi dintre noi? Da, categoric. Dar nu boţii de pe TikTok au votat. Oamenii au făcut-o. Oamenii pe care clasa politică i-a dezamăgit şi i-a ignorat. Oamenii plecaţi din ţară pentru un trai mai bun. Oamenii speriaţi de războiul care e foarte aproape de graniţa noastră şi care, după doi ani, încă nu s-a oprit. Oamenii care n-au văzut în ultimii opt ani proiectul „România educată”. Oameni care nu cunosc foarte bine istoria ţării şi a Europei.

    Când întrebam într-o campanie la începutul lui octombrie tinerii studenţi ce îşi doresc de la conducerea ţării, în majoritatea cazurilor ne loveam de linişte, de parcă atunci se întrebau pentru prima dată ce aşteptări au ei de la clasa politică din România. A fost atunci pentru noi (de la ZF) încă o dovadă a faptului că politicienii vorbesc prea puţin cu tinerii. Se vede şi în aceste rezultate?

    Multe lucruri din această campanie electorală se rezumă la sistemul educaţional din România – o rană deschisă pentru ţara noastră. Un proiect în care acum opt ani ne-am pus speranţa şi pe care acum se vede doar praful.

  • Georgescu, mesaj către Lasconi: nu aveţi de ce să vă bucuraţi, sunteţi parte a sistemului

    Candidatul independent Călin Georgescu a trimis un mesaj public la o zi după primul tur al alegerilor prezidenţiale. Printre pilde religioase şi mesaje de pace, el i-a adresat un mesaj Elenei Lasconi. Nu aveţi de ce să vă bucuraţi,  sunteţi parte a sistemului, i-a spus el contracandidatei sale.

    Mesajul video a fost trimis prin intermediul reţelelor de socializare.

    „Doamna Lasconi, voi fi foarte direct cu dumneavostră, nu aveţi de ce să vă bucuraţi, inclusiv dumneavoastră sunteţi parte din acest sistem politic care ne-a adus în această situaţie dezastruoasă”, a spus Călin Georgescu.

    Candidatul independent i-a acuzat pe politicieni că „au jignit” poporul român.

    „Politicienii sunt singurii care nu au înţeles ce s-a întâmplat, v-aţi uitat pe statistici, nenumărate sondaje, aţi făcut şi aţi continuat să faceţi afirmaţii defăimătoare (…) cel mai grav este că aţi jignit poporul român când aţi spus că nu înţelegeţi ce s-a întâmplat, poporul român a renăscut (…) Singurul loc este al poporului român, poporul este pe primul loc”, a adăugat Călin Georgescu.

    El s-a clasat pe primul loc la alegerile prezidenţiale. În turul doi, Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi.

  • Presa internaţională: Cum a ajuns o vedetă TikTok pro-Putin în fruntea scrutinului prezidenţial

    „Georgescu, care adoptă viziuni religioase şi ultraconservatoare care atrag deopotrivă alegătorii din mediul rural şi tinerii, a declarat că nu a cheltuit <niciun ban> pentru campania sa, dar că şi-a pus credinţa în Dumnezeu şi a reuşit să obţină 23 % din voturi. El a afirmat că interesele de afaceri străine fraudează România, forţând-o să importe alimente, când bogăţiile sale ar trebui să îi permită să se autosusţină”, scrie Financial Times.

    Potrivit sursei citate, succesul lui Georgescu este cel mai recent semn al modului în care populismul de tip Trump câştigă teren în Europa şi marchează o schimbare semnificativă în atitudinea românilor faţă de Rusia şi războiul său din Ucraina. Peste o treime dintre alegătorii români au sprijinit candidaţii sceptici faţă de Ucraina, NATO şi UE – dacă se adaugă voturile lui Georgescu la cele exprimate în favoarea liderului AUR, George Simion, pe care sondajele îl considerau candidatul ultranaţionalist favorit.

    Publicaţia notează, de asemenea, că „rezultatul reprezintă o înfrângere dură pentru candidaţii centrişti, dintre care doi au fost prim-miniştri în ultimii ani, care s-au acuzat reciproc de corupţie, proastă gestionare şi intrigi de culise, permiţându-i lui Georgescu să se adreseze alegătorilor din postura unui candidat radical anti-sistem”.

    Georgescu, fără un partid propriu, a atras sprijin masiv, în special prin campania prin făcută pe TikTok.

    „Georgescu a fost o figură proeminentă într-un alt partid de extremă dreapta, AUR (Alianţa pentru Unirea Românilor) a lui George Simion, care în cele din urmă l-a expulzat ca fiind prea radical, după ce a lăudat liderii Gărzii de Fier, o mişcare fascistă românească din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a scris, de asemenea, şi BBC.