BusinessMagazin

Blog

  • Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi: Peste 5.200 de joburi, oferite în Capitală

    Reprezentanţii Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti au spus că sunt înregistrate 5.221 de locuri de muncă, cele mai multe pentru muncitori calificaţi şi cele mai puţine pentru persoanele cu studii superioare.

    Astfel, din totalul locurilor de muncă anunţate, 2.658 (50,91%) sunt pentru muncitori calificaţi, 1.339 (25,65%) pentru absolvenţi de studii medii, 891 (17,06%) pentru muncitori necalificaţi şi 333 (6,38%) pentru cei cu studii superioare.

    Cele mai multe posturi pentru care cei interesaţi trebuie să aibă studii superioare sunt: consilier vânzări-asigurări, director vânzări, inginer mecanic, manager, şef şantier, programator, analist financiar, manager proiect, consilier expert economist în comerţ şi marcheting, proiectat inginer construcţii, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, consilier juridic, arhitect clădiri, inginer electrotehnică, inginer textile, pielărie şi psiholog.

    Absolvenţii de studii medii îşi pot găsi locuri de muncă precum agent de vânzări, agent de asigurări, funcţionari informaţii client, agent contractări şi achiziţii, agent imobiliar, asistent manager, mercatizor, operator calculator electronic şi reţele, contabil, statistician sau recepţionist.

    Pentru muncitorii calificaţi sunt posturi disponibile de agent de securitate, agent de intervenţie pază şi ordine, lucrător comercial, şofer, sudor, lăcătuş mecanic sau tâmplar universal, iar muncitorii necalificaţi se pot angaja ca manipulat mărfuri, paznic, ambalator manual, lucrător salubrizare, spălător geamuri şi parbrize, spălător vehicule sau îngrijitor spaţii verzi.

    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi are loc în 83 de agenţii locale şi puncte de lucru. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a contactaţi 27.435 de agenţi economici şi până joi şi-au anunţat participarea 2.079 de angajatori. Aceştia au anunţat 23.959 de locuri de muncă disponibile, dintre care 2.086 pentru absolvenţii de facultate şi 21.873 pentru cei cu studii medii.

  • Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi: Peste 5.200 de joburi, oferite în Capitală

    Reprezentanţii Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti au spus că sunt înregistrate 5.221 de locuri de muncă, cele mai multe pentru muncitori calificaţi şi cele mai puţine pentru persoanele cu studii superioare.

    Astfel, din totalul locurilor de muncă anunţate, 2.658 (50,91%) sunt pentru muncitori calificaţi, 1.339 (25,65%) pentru absolvenţi de studii medii, 891 (17,06%) pentru muncitori necalificaţi şi 333 (6,38%) pentru cei cu studii superioare.

    Cele mai multe posturi pentru care cei interesaţi trebuie să aibă studii superioare sunt: consilier vânzări-asigurări, director vânzări, inginer mecanic, manager, şef şantier, programator, analist financiar, manager proiect, consilier expert economist în comerţ şi marcheting, proiectat inginer construcţii, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, consilier juridic, arhitect clădiri, inginer electrotehnică, inginer textile, pielărie şi psiholog.

    Absolvenţii de studii medii îşi pot găsi locuri de muncă precum agent de vânzări, agent de asigurări, funcţionari informaţii client, agent contractări şi achiziţii, agent imobiliar, asistent manager, mercatizor, operator calculator electronic şi reţele, contabil, statistician sau recepţionist.

    Pentru muncitorii calificaţi sunt posturi disponibile de agent de securitate, agent de intervenţie pază şi ordine, lucrător comercial, şofer, sudor, lăcătuş mecanic sau tâmplar universal, iar muncitorii necalificaţi se pot angaja ca manipulat mărfuri, paznic, ambalator manual, lucrător salubrizare, spălător geamuri şi parbrize, spălător vehicule sau îngrijitor spaţii verzi.

    Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi are loc în 83 de agenţii locale şi puncte de lucru. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a contactaţi 27.435 de agenţi economici şi până joi şi-au anunţat participarea 2.079 de angajatori. Aceştia au anunţat 23.959 de locuri de muncă disponibile, dintre care 2.086 pentru absolvenţii de facultate şi 21.873 pentru cei cu studii medii.

  • 28 de angajaţi ai unei fabrici de piese auto au ajuns la spital

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, Ciprian Sfreja, a declarat că incidentul a fost anunţat la Serviciul de urgenţă 112 vineri, în jurul orei 7.00, când un număr de 28 de angajaţi ai fabricii de piese auto Autoliv din localitatea braşoveană Prejmer au început să aibă stări de ameţeală, primele date indicând că ar putea fi vorba despre intoxicaţie cu monoxid de carbon, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La faţa locului, au fost trimise zece autosanitare ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă şi şase echipaje SMURD, într-o primă fază fiind transportate la spital 24 de persoane, iar ulterior alte patru.

    “Toţi cei aproximativ 250 de angajaţi care se aflau la ora aceea în hala respectivă au fost evacuaţi, urmând ca activitatea în fabrică să fie reluată după ce echipele de cercetare ale cauzelor producerii incidentului vor stabili împrejurările în care a avut loc acesta. Toate persoanele care au fost duse la spital sunt conştiente şi sunt în afara oricărui pericol, ele acuzănd stări de ameţeală uşoară. Deocamdată, nu se cunosc cauzele care au dus la producerea acestui incident”, a declarat Sfreja.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Braşov, angajaţii transportaţi la spital nu sunt în stare gravă.

    La faţa locului sunt şi reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Braşov, în condiţiile în care este vorba despre un accident colectiv de muncă.

    Fabrica de componente auto Autoliv SRL produce sisteme de siguranţă auto şi este firma cu cei mai mulţi angajaţi din judeţul Braşov, repesectiv 5.333 de angajaţi, şi are o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde lei înregistrată în 2013, potrivit Institutului Naţional de Statistică Braşov.

    Compania a fost înfiinţată în 1997 la Braşov şi şi-a extins aria de desfăşurare şi în alte localităţi din ţară precum Prejmer, Lugoj, Timişoara, Sfîntu Gheorghe şi Reşiţa.

    Compania cu capital suedez se află  pe locul 12 în topul celor mai mari exportatori din ţară şi are în derulare un program de  investiţii în valoare de 25 milioane de euro pentru dezvoltarea  fabricilor deţinute în
    ţară.

    În fabricile din România, suedezii produc centuri de siguranţă, chingă pentru centurile de siguranţă, generatoare de gaz pentru airbag, module de airbag, dar şi airbaguri şi volane.

    Autoliv România produce în principal pentru pieţele externe, pentru clienţi precum BMW, Volkswagen, Renault, Ford sau Daimler.

  • 28 de angajaţi ai unei fabrici de piese auto au ajuns la spital

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Braşov, Ciprian Sfreja, a declarat că incidentul a fost anunţat la Serviciul de urgenţă 112 vineri, în jurul orei 7.00, când un număr de 28 de angajaţi ai fabricii de piese auto Autoliv din localitatea braşoveană Prejmer au început să aibă stări de ameţeală, primele date indicând că ar putea fi vorba despre intoxicaţie cu monoxid de carbon, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La faţa locului, au fost trimise zece autosanitare ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă şi şase echipaje SMURD, într-o primă fază fiind transportate la spital 24 de persoane, iar ulterior alte patru.

    “Toţi cei aproximativ 250 de angajaţi care se aflau la ora aceea în hala respectivă au fost evacuaţi, urmând ca activitatea în fabrică să fie reluată după ce echipele de cercetare ale cauzelor producerii incidentului vor stabili împrejurările în care a avut loc acesta. Toate persoanele care au fost duse la spital sunt conştiente şi sunt în afara oricărui pericol, ele acuzănd stări de ameţeală uşoară. Deocamdată, nu se cunosc cauzele care au dus la producerea acestui incident”, a declarat Sfreja.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Braşov, angajaţii transportaţi la spital nu sunt în stare gravă.

    La faţa locului sunt şi reprezentanţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Braşov, în condiţiile în care este vorba despre un accident colectiv de muncă.

    Fabrica de componente auto Autoliv SRL produce sisteme de siguranţă auto şi este firma cu cei mai mulţi angajaţi din judeţul Braşov, repesectiv 5.333 de angajaţi, şi are o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde lei înregistrată în 2013, potrivit Institutului Naţional de Statistică Braşov.

    Compania a fost înfiinţată în 1997 la Braşov şi şi-a extins aria de desfăşurare şi în alte localităţi din ţară precum Prejmer, Lugoj, Timişoara, Sfîntu Gheorghe şi Reşiţa.

    Compania cu capital suedez se află  pe locul 12 în topul celor mai mari exportatori din ţară şi are în derulare un program de  investiţii în valoare de 25 milioane de euro pentru dezvoltarea  fabricilor deţinute în
    ţară.

    În fabricile din România, suedezii produc centuri de siguranţă, chingă pentru centurile de siguranţă, generatoare de gaz pentru airbag, module de airbag, dar şi airbaguri şi volane.

    Autoliv România produce în principal pentru pieţele externe, pentru clienţi precum BMW, Volkswagen, Renault, Ford sau Daimler.

  • Deputaţi ruşi cer interzicerea articolelor despre anexarea Crimeei apărute în Wikipedia

    Potrivit ziarului rus Izvestia, deputatul Roman Hudiakov s-a adresat şefului serviciului Roskomnadzor, Aleksandr Jarov, cu rugămintea de a interzice paginile online cu articole în care “aderarea” Crimeei şi Sevastopolului la Rusia este calificată drept “anexare”.

    “În calitate de parlamentar şi patriot al ţării mele, sunt foarte indignat de faptul că în Wikipedia sunt prezente afirmaţii privind o presupusă anexare a Crimeei. Consider că instituţiile competente trebuie să ia măsuri în mod urgent. Din acest motiv, noi am trimis către Roskomnadzor o scrisoare cu privire la acest subiect”, a declarat Hudiakov.

    Reprezentanţii serviciului Roskomnadzor şi ai site-ului Wikipedia.org au refuzat să comenteze.

    Republica ucraineană Crimeea a fost alipită Rusiei la jumătatea lui martie, în urma unui referendum privind statutul său politic.

    Autorităţile de la Kiev şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi denunţă anexarea peninsulei de către Moscova.

  • Deputaţi ruşi cer interzicerea articolelor despre anexarea Crimeei apărute în Wikipedia

    Potrivit ziarului rus Izvestia, deputatul Roman Hudiakov s-a adresat şefului serviciului Roskomnadzor, Aleksandr Jarov, cu rugămintea de a interzice paginile online cu articole în care “aderarea” Crimeei şi Sevastopolului la Rusia este calificată drept “anexare”.

    “În calitate de parlamentar şi patriot al ţării mele, sunt foarte indignat de faptul că în Wikipedia sunt prezente afirmaţii privind o presupusă anexare a Crimeei. Consider că instituţiile competente trebuie să ia măsuri în mod urgent. Din acest motiv, noi am trimis către Roskomnadzor o scrisoare cu privire la acest subiect”, a declarat Hudiakov.

    Reprezentanţii serviciului Roskomnadzor şi ai site-ului Wikipedia.org au refuzat să comenteze.

    Republica ucraineană Crimeea a fost alipită Rusiei la jumătatea lui martie, în urma unui referendum privind statutul său politic.

    Autorităţile de la Kiev şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi denunţă anexarea peninsulei de către Moscova.

  • Preşedintele Italiei va fi audiat ca martor într-un proces privind mafia

    ”Iau act de decizia Curţii cu Juri. Pot depune mărturie cât mai curând posibil”, a declarat Napolitano, potrivit unui scurt comunicat al Preşedinţiei.

    Data acestei audieri încă nu a fost decisă, dar ea se va desfăşura cu uşile închise, la Palatul Quirinal, sediul preşedinţiei, anunţă presa italiană.

    Napolitano, o personalitate foarte respectată în Italia, a dat asigurări în octombrie 2013 că nu deţine informaţii cu privire la acest dosar, însă este pregătit să depună mărturie.

    Procesul, deschis în martie 2013 la Palermo, vizează presupuse negocieri secrete între oficiali guvernamentali şi lideri mafioţi, la începutul anilor 1990, care aveau scopul de a evita continuarea unui val de atentate sângeroase.

    Printre cei zece acuzaţi figurează, de asemenea, ministrul de Interne din acea perioadă, Nicola Mancino, şi liderul mafiot Toto Riina.

  • Preşedintele Italiei va fi audiat ca martor într-un proces privind mafia

    ”Iau act de decizia Curţii cu Juri. Pot depune mărturie cât mai curând posibil”, a declarat Napolitano, potrivit unui scurt comunicat al Preşedinţiei.

    Data acestei audieri încă nu a fost decisă, dar ea se va desfăşura cu uşile închise, la Palatul Quirinal, sediul preşedinţiei, anunţă presa italiană.

    Napolitano, o personalitate foarte respectată în Italia, a dat asigurări în octombrie 2013 că nu deţine informaţii cu privire la acest dosar, însă este pregătit să depună mărturie.

    Procesul, deschis în martie 2013 la Palermo, vizează presupuse negocieri secrete între oficiali guvernamentali şi lideri mafioţi, la începutul anilor 1990, care aveau scopul de a evita continuarea unui val de atentate sângeroase.

    Printre cei zece acuzaţi figurează, de asemenea, ministrul de Interne din acea perioadă, Nicola Mancino, şi liderul mafiot Toto Riina.

  • Moscova i-a interzis unei eurodeputate germane să intre pe teritoriul Rusiei

    Eurodeputata Rebecca Harms s-a deplasat joi spre Moscova, unde urma să asiste în calitate de observator la procesul unui ucrainean suspectat de spionaj.

    Autorităţile ruse i-au interzis lui Harms să intre pe teritoriul rus, deşi eurodeputata a prezentat paşaport diplomatic.

    După ce a aşteptat trei ore pe aeroportul din Moscova, Harms a fost informată că Rusia a declarat-o “persona non grata”.

    “Această interdicţie care o vizează pe Rebecca Harms, copreşedintă a grupului Verzilor în Parlamentului European (PE), este “inacceptabilă”, a apreciat Berlinul.

    Ambasada Germaniei la Moscova, de asemenea, şi-a exprimat protestul faţă de această masură.

    Ministerul german de Externe a informat că Harms a fost invitată să ia următorul avion spre Bruxelles.

    Potrivit unui comunicat al grupului Verzilor, diplomaţia rusă a anunţat că Guvernul Rusiei îşi rezervă dreptul de a adopta sancţiuni împortiva unor deputaţi europeni.

  • Moscova i-a interzis unei eurodeputate germane să intre pe teritoriul Rusiei

    Eurodeputata Rebecca Harms s-a deplasat joi spre Moscova, unde urma să asiste în calitate de observator la procesul unui ucrainean suspectat de spionaj.

    Autorităţile ruse i-au interzis lui Harms să intre pe teritoriul rus, deşi eurodeputata a prezentat paşaport diplomatic.

    După ce a aşteptat trei ore pe aeroportul din Moscova, Harms a fost informată că Rusia a declarat-o “persona non grata”.

    “Această interdicţie care o vizează pe Rebecca Harms, copreşedintă a grupului Verzilor în Parlamentului European (PE), este “inacceptabilă”, a apreciat Berlinul.

    Ambasada Germaniei la Moscova, de asemenea, şi-a exprimat protestul faţă de această masură.

    Ministerul german de Externe a informat că Harms a fost invitată să ia următorul avion spre Bruxelles.

    Potrivit unui comunicat al grupului Verzilor, diplomaţia rusă a anunţat că Guvernul Rusiei îşi rezervă dreptul de a adopta sancţiuni împortiva unor deputaţi europeni.