BusinessMagazin

Blog

  • Cadouri pentru cei bogati

    Marile firme din domeniu constata ca nu se pot plange deloc de o
    scadere a popularitatii produselor lor, cautate de cei care cumpara
    cadouri de sarbatori. Printre produsele enumerate de presa
    britanica atunci cand comenteaza apetitul pentru lux se numara un
    ceas Première de la Chanel, din aur alb de 18 carate pavat cu 589
    de diamante, in valoare de peste 30.000 de euro, o geanta din piele
    de crocodil creata de Zagliani disponibila la un pret de circa
    10.000 de euro sau paturile de casmir Loro Piana, de 2.200 de euro.
    Cei mai pretentiosi pot alege intre un elicopter produs in
    colaborare de Eurocopter si Hermès sau bijuteriile unicat din cea
    mai recenta colectie Cartier, al caror pret incepe de la 275.000 de
    euro.

    Clientii nu se mai multumesc insa doar sa cumpere un produs, fie el
    si de superlux, ci vor ca acesta sa poarte amprenta lor, ceva care
    sa-i aminteasca persoanei care il primeste de cel sau cea care i
    l-a oferit in dar. De aceasta tendinta a profitat si creatoarea de
    genti si posete Anya Hindmarch, care si-a transformat unul dintre
    magazinele sale din Londra intr-un loc de unde se pot cumpara doar
    produse realizate la comanda, de la brelocuri de 65 de lire la
    posete din piele de crocodil Ebury de 6.500 de lire sterline.

    Personalizarea produselor e la mare pret si cand e vorba de
    accesorii, si cand e vorba de haine sau bijuterii. Doritoarele pot
    alege o geanta Constance de la Hermès lucrata in culoarea si
    modelul preferate. Maï Lamore are la vanzare pantofi decorati cu
    pene de pasarea paradisului, executati la comanda pentru suma de
    circa 11.000 de euro, iar producatorul de blanuri Hockley a creat
    niste haine moderne atent lucrate din unele vintage.

    In acelasi registru, casa britanica Clements Riberio a pus in
    vanzare o gama de rochii de seara confectionate manual din
    materiale vintage, la preturi de 1.200 de lire. Proaspat relansatul
    brand de bijuterii Fabergé nu s-a lasat nici el mai prejos, lansand
    o colectie de unicate cu un pret de pornire aproape de 30.000 de
    euro. Clientii unor astfel de produse lucrate manual, cu multa
    atentie pentru detalii, pot alege conceptul pe site-ul firmei, apoi
    decid cand si unde sa le fie prezentat obiectul, dupa care
    pastreaza legatura cu reprezentantul de vanzari alocat, pentru a nu
    se pierde nota personala. n

  • Lupta cu justitia

    Dezbaterea televizata – singura, de altfel, dintre cei doi
    candidati – a marcat apogeul strategiei presedintelui Traian
    Basescu de demonizare a celor din jurul contracandidatului sau, in
    special a lui Sorin Ovidiu Vantu. Punctul pierdut de Geoana cu
    acest prilej a fost indelung dezbatut de comentatori ca avand o
    importanta semnificativa in ecuatia votului final.

    Coincidenta a facut ca, in aceeasi zi, ambii candidati sa se
    pronunte asupra unor chestiuni importante care tin de functionarea
    Justitiei. Intr-un interviu, Mircea Geoana a anuntat ca daca va
    ajunge presedinte il va pastra pe Daniel Morar la conducerea
    Departamentului National Anticoruptie, dar o va inlocui pe Laura
    Codruta Kovesi din postul de procuror general al Romaniei. O
    miscare de inteles, s-a spus, dat fiind ca Parchetul General este
    institutia care gireaza dosarele penale ale demnitarilor, in
    special parlamentari, capitol la care PSD are de luat o revansa
    substantiala in fata rivalilor. De aici e foarte probabil sa
    inceapa si controversele legate de posibila intentie a lui Geoana,
    care nu are o justificare plauzibila pentru o astfel de masura,
    chiar inaintea unui raport al CE ce va evalua starea justitiei
    romanesti.

    La randul sau, presedintele Traian Basescu a anuntat ca in cazul
    realegerii nu o va numi pe Lidia Barbulescu in functia de
    presedinte al Inaltei Curti de Justitie si Casatie, desi aceasta a
    fost desemnata cu majoritate de voturi pentru respectiva functie de
    catre Consiliul Superior al Magistraturii. Desi misiunea
    presedintelui in acest caz este mai mult formala, el avand doar de
    semnat un decret de numire pe baza propunerii CSM, e foarte
    probabil ca – in cazul realegerii – presedintele va aplica tactica
    folosita in lupta cu Parlamentul pentru desemnarea premierului,
    cand s-a opus, la fel, unei majoritati care solicita un alt
    candidat de prim-ministru.

    Pe scurt

    • POLITICA
      Exista si un plan B. Primarul Sibiului, Klaus Johannis, a anuntat
      ca daca va fi nominalizat premier, isi va pastra si functia de edil
      al Sibiului, profitand de un articol al Legii pentru asigurarea
      transparentei in exercitarea demnitatilor publice. Termenul avansat
      de Johannis a fost de sase luni, desi actul normativ invocat (Legea
      161/2003) nu restrange in vreun fel interimatul functiei intr-un
      astfel de caz. Johannis este candidatul de premier propus de
      majoritatea parlamentara care l-a sustinut pe Mircea Geoana in
      cursa prezidentiala, dar nominalizarea sa pentru aceasta functie a
      fost evocata ca posibilitate si de presedintele Traian Basescu,
      pentru situatia in care va castiga un al doilea mandat.
    • JUSTITIE
      L-au gasit taman bine. Cautat de noua ani, Nicolae Popa, fostul
      director al firmei Gelsor – prin care se derulau tranzactii cu
      certificate FNI – a fost arestat in Indonezia, unde se pare ca avea
      resedinta de cel putin cinci ani. Momentul arestarii, cu doar
      cateva zile inaintea turului al doilea al prezidentialelor, a fost
      folosit de critici pentru a acuza folosirea oneroasa de catre
      presedintele Traian Basescu a institutiilor statului in lupta
      electorala. Popa a fost condamnat prin sentinta definitiva, in
      2006, la 15 ani de inchisoare pentru inselaciune si delapidare,
      fiind dat in urmarire internationala prin Interpol pentru
      sustragere de la executarea pedepsei. {eful Politiei Romane, Petre
      Toba, a mai anuntat ca alte doua persoane dintre cele mai cautate
      de IGPR vor fi aduse in tara in aceste zile, dar a refuzat sa dea
      detalii cu privire la numele acestora sau la faptele de care sunt
      acuzati. Un alt infractor urmarit international, Mihai Necolaiciuc
      – fost director CFR – este si el retinut in strainatate, ultimele
      informatii date publicitatii fiind ca autoritatile romane asteapta
      extradarea lui din Statele Unite.

  • The great diversification

    Cristian Beznoska has been running the Elmec Romania business
    for eighteen months. This is his first interview, however, and he
    carefully avoids talking about figures. He uses the word
    “different” when asked how sales went in 2009. He does not like
    such terms as ‘crisis’ or ‘difficult’. In his opinion, one of the
    most important things this year has been the capability to adjust
    the business to the new economic reality: “This year has been one
    when companies could either adjust to different conditions and
    continue on or face greater difficulties, because it was different
    from everything I have experienced in Romania until now.”

    Experiments began with Elmec’s start in Romania, with the opening
    of the Nike store in itself being an experiment. Beznoska remembers
    that there were people standing in two lines in front of the first
    Nike store on Magheru Blvd in December 1999: those who wanted to
    get in and those who merely looked at the windows but did not have
    the courage to enter. Looking back, Cristian Beznoska believes that
    both categories went through major transformations, and both those
    who entered the store in 1999 and those who were watching have
    become more demanding in the meantime and turned into educated
    consumers.

    The consumer change was rather fast to occur, and in the first part
    of the 2000’s, the group wanted to bring several brands in Romania
    simultaneously and set up the Famous Brands stores, the first
    multibrand concept in the country, to that end. Famous Brands was
    “a natural step” Beznoska believes, who feels it enabled them to
    expand the brand portfolio and anticipate a new consumer profile.
    “It was a revolutionary concept for the retail market in Romania,
    which was dominated by monobrand stores.

    Consumers want to have as many options as possible and I don’t
    think anyone should be dressed from head to toe from the same
    company, as if wearing an uniform.” Famous Brands later developed
    from an approximately 180 square metre store to a new level, Famous
    Brands Gallery. The company currently has two such stores set to be
    expanded by about 200 square metres each in the first few months of
    2010.

  • Are Romanians studying abroad willing to come back?

    Although they do hope that things will get better in Romania,
    few of them actually want to return now, “with the definite purpose
    of changing things for the better in Romania,” as one of them
    says.
    Mihai Dudu]= is a student of one of the best universities in the
    world, the Massachusetts Institute of Technology (MIT). He has a
    full scholarship, works in the campus, in research; he is a member
    of the schoolís dance team and wins invention contests.

    He has a promising future and is happy with his life as it is now.
    Would he be willing to return to Romania? “No. I am not tempted to
    go back to my country. I for one want to become as good as I can in
    what I do and I would not have the resources for that in Romania.”
    This is his answer and the answer of many other Romanians, either
    students or people who completed their education abroad and chose
    to stay there.

    Both the business community and the government want to find
    leverage to make experts trained abroad return home. The problems,
    however, come up when trying to figure out what positions could be
    given to these young people upon their return. The state granted
    approximately 150 Special Scholarships of the Romanian Government
    (BSGR) from 2004 through 2007, with 100 students completing the
    programme already. To qualify for the scholarship, the students
    were required to return to Romania to take management positions in
    the public sector for three to five years. Only a mere 20 students
    are working in the local public sector for the time being, and such
    scholarships have not been very tempting for Dudu]= or for the
    friends he talked with, either. That is because, he believes, it is
    hard to choose what you want to do between 22 and 28 when you are
    18.

    Andrei Caramitru, managing partner of the local office of
    consultancy firm McKinsey, pointed out in a previous conversation
    with BUSINESS Magazin that attracting Romanian elites from abroad
    is a joint responsibility, of the state and private companies. As
    far as the latter are concerned, they not only do not try to get
    such a graduate, but most of them, except for multinationals, do
    not even realise how important such a thing is.

    The consultant said that what is essential for education is the
    cooperation between the public and the private sectors, using the
    Canadian or Swiss model (Caramitru went to college in Switzerland
    and lived there for 13 years), where the government thoroughly
    researches what fields need personnel, disseminates the data to the
    educational system and always adjusts supply to meet demand. To do
    that, however, Caramitru went on, we would require more practical
    and vocational schools, which could supply personnel exactly where
    the economy needs it.

    In some cases, though, the need to recruit staff for a specific
    company leads to greater initiatives. In August, the Dinu Patriciu
    Foundation and the League of Romanian Students Abroad launched the
    joburilaorizont.ro project in order to get Romanian graduates
    abroad to come home. The foundation has been granting 100
    scholarships worth 15,000 dollars for master or doctoral studies
    abroad every year since 2008.

    The students are bound to come back and work in Romania either in
    the public or the private sector for a period equal to that spent
    studying. This year 32 students who got a scholarship are expected
    to come back until December. Out of them, says Tincu]a Baltag, the
    general manager of the foundation, 16 have already returned and
    some have even managed to get a job with multinational companies.
    “One of them informed us he would start his own business, which
    will create several tens of jobs,” Baltag says.

  • Moda bio prinde viata-n magazine

    Ionut Teglas, directorul general al retailerului bio Leacul,
    crede ca a facut un pas firesc anul trecut, cand firma a deschis
    primul magazin specializat in vanzarea de produse biologice. Pe
    langa experienta de 15 ani in distributia de produse bio pe care o
    avea compania ce opereaza Leacul, Bio Solaris, “am beneficiat si de
    un context favorabil, pentru ca retailul cu acest tip de produse se
    afla la un stadiu incipient”, declara Teglas. In urma cu doi ani
    exista un singur magazin de produse bio, la Timisoara.

    Consumatorii romani sunt destul de putin familiarizati cu
    conceptul de produs biologic sau organic, adica produs ce contine
    doar ingrediente obtinute prin agricultura ecologica, fara a se
    utiliza substante chimice, pesticide sau organisme modificate
    genetic. Numarul de magazine cu produse bio ar urma sa creasca,
    conform operatorilor, dar una dintre piedici va fi in continuare
    concurenta cu produsele “de la tara”, pe care romanii le percep a
    fi organice, in ciuda lipsei unei atestari de la un organism
    certificat. Potentialul pietei, inca nedezvoltata fata de cea
    vest-europeana, a fost sesizat insa de comerciantii care au inceput
    afaceri de profil fie in mediul online, fie prin magazine
    traditionale.

    “Pe piata romaneasca nu exista o gama prea variata de produse
    care sa poata sustine o alimentatie bio, iar noi vrem sa promovam
    acest stil de viata sanatos prin crearea primului lant de magazine
    alimentare de profil”, declara Alina Kish, partener in afacerea
    BioGood, pornita cu o investitie de 800.000 euro in doua magazine
    din Bucuresti. Alina Kish este sotia lui Eric Kish, fost manager in
    cadrul Rompetrol (familia Kish mai detine afacerea Smarteree, dar
    si dezvoltatorul de software MyStaff). Dezvoltatorii conceptului
    BioGood isi propun sa ajunga pana la inceputul anului 2011 la 10
    magazine in orasele mari din tara.

    In Romania, comertul cu produse biologice este evaluat de
    retailerii de profil la circa 10 milioane de euro, raportat la o
    piata ca Germania, unde se cifra la peste 1,3 miliarde euro in
    2008. Nu numai valoarea produselor bio comercializate este
    diferita, dar si ponderea in vanzarile de bunuri alimentare: in
    timp ce in Romania segmentul bio reprezinta mai putin de 1% din
    comertul alimentar, in Germania detine o cota de piata de 22%. Una
    dintre explicatii tine de faptul ca in general consumatorii nu sunt
    informati cu privire la beneficiile acestor produse si nu sunt
    dispusi sa plateasca un pret mai mare decat pe un produs
    obisnuit.

  • Topul masinilor noi cu cele mai ieftine revizii

    “Acum, cel mai important element in vederea achizitiei unui
    automobil este pretul. Clientii se gandesc si la costurile de
    intretinere, dar nu la fel de mult ca la pret”, spune directorul
    unui dealer auto din Capitala. In acelasi timp el afirma ca
    traficul din serviceuri nu a scazut in ultimele luni, decat in ceea
    ce priveste vehiculele comerciale. Autoturismele vin in continuare
    pentru revizii, deoarece altfel si-ar putea pierde garantia.

    In acelasi timp, tot mai multi importatori si dealeri gandesc
    noi strategii de a atrage noul val de clienti de service – cei care
    si-au achizitionat un automobil second-hand din Vest. Treptat,
    reclamele cu automobile proaspat-lansate au fost inlocuite de unele
    care prezinta masini in service – dar reparate cu piese
    originale.

    “Cu siguranta s-a schimbat mentalitatea clientului roman. In
    plus, acum nu mai asteptam sa ne ceara el reduceri la revizii, ci
    ii oferim noi pachete de service. Spre exemplu, am lansat acum un
    pachet cu revizii standard, care ofera reduceri fata de progamele
    obisnuite”, a spus Alin Tapalaga, directorul general al Porsche
    Inter Auto, divizia de retail a Porsche Romania, cel mai mare
    comerciant de masini de pe piata locala.

    Pe de alta parte, exista dealeri care prefera sa ofere un pret
    mai avantajos pentru client in defavoarea unei oferte de servicii.
    “In general clientul roman nu gandeste pe termen lung. Il
    intereseaza chilipirul cel mai mult. Spre exemplu, atunci cand am
    lansat dealerul Subaru am oferit si o promotie care implica revizii
    gratuite, dar numai pe cativa clienti i-a interesat acest lucru”, a
    subliniat Nicolae Sorescu, seful diviziei auto a grupului
    Radacini.


    Ofertele speciale legate de revizii functioneaza de cele mai
    multe ori doar in cazul firmelor care achizitioneaza flote. “Sunt
    interesati in primul rand cei care achizitioneaza cateva zeci de
    masini. De obicei acestia se intereseaza de contracte speciale
    pentru a obtine discounturi”, a spus Sorescu.

    ——

    Sursa informatiilor prezentate: Companiile. In
    cazul BMW 120i, pachetul Basic Service este inclus in pretul
    mentionat.

    Precizare: Au fost luate in calcul reviziile
    programate si consumabilele estimate a fi schimbate pana la 100.000
    de kilometri, indiferent de intervalul de revizii.

  • Ucraina: Ce urmeaza dupa portocaliu?

    La prima vedere nu ti-e clar ce il face pe Vasili V. Humeniuk
    candidat pentru presedintia Ucrainei. Fost vames in orasul
    Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, Vasili nu e tributar vreunei
    ideologii, are o platforma politica foarte vaga si n-are de gand sa
    faca vreun turneu electoral, pentru ca “astfel de calatorii costa
    foarte mult si oamenii sunt satui de ele”.

    De fapt, Vasili s-ar fi pierdut in noianul de candidati pentru
    cursa din aceasta iarna, daca in octombrie nu si-ar fi schimbat
    oficial numele in “Protivsih” – “impotriva tuturor”, in limba
    ucraineana. Desi putini il considera pe Protivsih un candidat
    serios, el reflecta starea de dezamagire care a cuprins electoratul
    si care va putea influenta decisiv alegerile legislative din
    ianuarie.

    De ani de zile, votul in Ucraina a fost aproape egal distribuit
    intre estul industrializat, vorbitor de limba rusa, al carui
    electorat este favorabil indeobste unor legaturi mai stranse cu
    Moscova, si vesticii care inclina spre un traseu european al tarii.
    Actuala echipa de 18 candidati este drumul aproape sigur spre un al
    doilea tur de scrutin ce va fi decis intre aceste doua categorii de
    electorat, reprezentate de fostul premier Viktor Ianukovici, din
    est, si actualul premier Iulia Timosenko.

    Dar in vreme ce votantii lui Ianukovici au miza recastigarii
    Kievului, in vest – bastina revolutiei portocalii – s-a instalat o
    dezamagire crunta. “Toata lumea e dezamagita de politicieni”, spune
    Vladimir Zuenko, 44 de ani, un agent de paza care nu si-a mai
    primit salariul de trei luni. “Au facut revolutia aia, dar n-au
    rezolvat nimic. Eram saraci si atunci, suntem saraci si acum.
    Singurul motiv ca sa votezi este ca daca noi n-o facem, o va face
    altcineva pentru noi”.

    Cu cinci ani in urma, euforia cuprinsese strazile orasului Lvov,
    primul din Ucraina care l-a declarat pe Viktor Iuscenko presedinte,
    in zorii revolutiei portocalii. Asa ca multi oameni s-au suit in
    autobuze si au plecat spre Kiev ca sa sustina coalitia
    pro-occidental, lasand strazile pe jumatate goale; cei care au
    ramas acasa purtau portocaliu in semn de solidaritate. Viktoria
    Gnip, 35 de ani, zice ca era atat de entuziasmata, incat a jurat pe
    loc acolo sa-si numeasca viitorul copil Viktor sau Iulia, dupa
    eroii acelor zile. Chiar si aducerea aminte a acelei efuziuni pare
    dureroasa in Lvov zilele acestea. “Oamenii aveau multe sperante
    atunci”, isi aminteste Daria Lobacevskaia, 63 de ani. “A durat un
    an, poate doi. Cum au aparut, asa au si disparut”.

    Pentru ca aceasta stare de spirit s-a extins, numarul
    ucrainenilor care spun in sondaje ca nu vor vota “pentru niciunul
    dintre cei mentionati” – una dintre optiunile din chestionar – s-a
    dublat, de la 4% in 2004 la circa 8% acum, spune Alexei Antipovici,
    de la institutul de sondaje Rating, care opereaza in Kiev si in
    Lvov.

  • Studentii de elita – generatia pierduta a Romaniei

    Mihai Duduta invata la una dintre cele mai bune universitati din
    lume, Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT). Are o bursa
    completa, munceste in campus, in cercetare, e in echipa de dans a
    scolii si castiga concursuri de inventica. Are un viitor promitator
    si e multumit de existenta lui actuala. S-ar intoarce in Romania?
    “Nu. Nu sunt tentat sa ma intorc in tara. Personal, eu vreau sa
    devin cat mai bun in ce fac, si in Romania n-as avea resursele
    pentru asta.” Este raspunsul pe care il va da nu numai el, ci multi
    alti romani, studenti sau oameni ce si-au terminat studiile in
    strainatate si au ales sa ramana in tarile respective.

    “Nu cred ca exista un post in tara care m-ar putea convinge sa
    ma intorc, pentru ca e vorba despre mai mult decat un job bine
    platit in care sa am si posibilitatea sa fac ce-mi place”, spune
    Duduta. Nu crede ca ar putea sa se adapteze usor intr-o Romanie ce
    traverseaza azi probleme pe care America le-a depasit de mult.
    “Vreau sa am o familie si vreau sa-mi pot creste copiii intr-o tara
    al carei sistem educational e bun, unde copiii au acces la locuri
    de joaca si unde poluarea din orase nu este atat de mare”, sustine
    Duduta, premiat anul trecut la un concurs de inventica pentru o
    solutie de producere a energiei aleternative.



    A plecat in SUA fiind olimpic la chimie si stiind foarte clar ca
    la facultatea unde invata in Romania ii va lipsi posibilitatea de a
    face cercetare. “Si nu vorbesc de cercetare de varf, cum se face la
    MIT, ci pur si simplu de un laborator unde sa nu ma tem sa sparg un
    vas pentru ca inlocuirea sa ar reprezenta 20% din bugetul
    laboratorului”, spune Duduta, care se specializeaza in stiinta si
    ingineria materialelor.

    La MIT sunt momentan in jur de 30 de studenti romani, daca
    numaram si studentii, si doctoranzii. Datele s-au schimbat in
    toamna aceasta, odata cu noul an universitar, si probabil ca s-au
    schimbat in bine. Presedintele Asociatiei Studentilor Romani de la
    MIT (RSA MIT), Emanuel Stoica, spune ca majoritatea studentilor
    romani beneficiaza de o bursa, de cele mai multe ori chiar
    integrala, asa cum e si cazul lui Mihai Duduta, iar doctoranzii ca
    Stoica primesc un stipendiu lunar ce le acopera costurile de
    cazare, masa si le asigura ceva bani de cheltuiala.

    Duduta si-a propus sa invete in Statele Unite inca din clasa a
    noua, cand la olimpiada de chimie a cunoscut o tanara admisa la
    Princeton. “M-am gandit ca daca alti oameni inteligenti au ales sa
    faca asta, de ce n-as face-o si eu?”. Asa ca a inceput sa candideze
    pentru burse. “Parintii m-au sustinut mereu, chiar de la inceput,
    si nu a fost nevoie sa-i conving eu ca acesta e cel mai intelept
    pas”, spune el.

  • Happy Tour a inchiriat 1.160 mp spatiu de birouri in Metropolis Center

    Happy Tour a inchiriat etajul 4 pentru birouri si o parte din
    parter pentru activitatile de retail, printr-un contract de
    inchiriere de cinci ani.

    Cladirea de birouri este amplasata in centrul Bucurestiului, pe
    bulevardul Iancu de Hunedoara, aproape de Piata Victoriei,
    principalul centru financiar si administrativ al Bucurestiului.

    Printre alti chiriasi ai Metropolis Center se numara Boehringer
    Ingelheim, BERD si DLA Piper. Cladirea a fost dezvoltata de catre
    grupul austriac Soravia, care a mai dezvoltat un proiect de
    birouri, de mici dimensiuni, pe Calea Mosilov, vandut catre
    Equest.

    Dezvoltatorul austriac mai are in plan si dezvoltarea unui
    proiect de birouri in zona Mihai Bravu din Capitala, a carui
    constructie a fost insa amanata din lipsa de finantare.

  • 200.000 dolari, un bilet pentru o calatorie in spatiu

    Guvernatorii statelor California si New-Mexico, Arnold
    Schwarzenegger, respectiv Bill Richardson, au spart o sticla de
    sampanie de “nasul” navetei “SpaceShipTwo”, redenumita “Virgin
    Space Ship (VSS) Enterprise”, in fata mai multor sute de jurnalisti
    si a unui numar de 40 de viitori pasageri care au platit cate
    200.000 de dolari pentru o viitoare calatorie in spatiu, care va
    avea loc cel mai devreme in 2011

    Cititi mai multe pe www.zf.ro