Unul dintre cei mai prolifici antreprenori români din domeniul tehnologiei, George Haber, care a construit mai multe afaceri în Silicon Valley şi le-a şi vândut, pariază acum pe ZenAIos, o aplicaţie destinată domeniului medical care integrează inteligenţa artificială. Povestea noului pariu a început în urmă cu mai bine de doi ani, iar potenţialul pe care îl vede George Haber este de ordinul miliardelor de dolari. Cum vrea să ajungă acolo, povesteşte chiar el.
„Ai AI sau nu AI? Cine vede inteligenţa artificială ca o oportunitate o să fie un driver al schimbării. Cine vede AI ca pe o ameninţare o să se bage sub pământ ca şobolanii, dar n-ai cum să te ascunzi. Cred că rolul media este să nu speriaţi oamenii de lucruri care sunt inevitabile. Şi chiar numele «inteligenţă artificială» e greşit şi înşelător. Dacă ne gândim un pic, nu este artificială. Este adunătura întregii ştiinţe şi cunoştinţe umane pe care le citeşte, le procesează, la care ne dă acces supersimplu şi foarte precis”, spune George Haber. El precizează totuşi că răspunsurile oferite de AI sunt condiţionate de felul în care sunt adresate întrebările. În opinia lui, mai potrivită ar fi formularea de inteligenţă augmentată sau accesibilă. „Şi dacă ne uităm la ea ca atare, numai este aşa de înspăimântătoare. Mai ales pentru oamenii care asociază artificialul cu plasticul, mâncarea stricată, roboţii şi chestii negative”, adaugă antreprenorul. Vorbeşte animat, gesticulează rezervat, îşi presară discursul cu glume, pilde şi amintiri din diverse perioade ale vieţii. Până să demareze proiectul actual, s-a implicat în conferinţe legate de sănătate, a făcut consiliere pentru companii (de pildă pentru Bitdefender a fost executive chairman USA & special adviser, conform profilului LinkedIn), şi spune că s-a ocupat de cei cinci copii cu vârste cuprinse între 40 de ani şi 11 ani. S-a mutat din Silicon Valley şi locuieşte lângă Washington, iar în România vine de câteva ori pe an.
„De fapt oamenii sunt artiştii care au creat această minune de AI şi ce am descoperit în ultimii 4-5 ani este că adunăm toate cunoştinţele într-o bibliotecă digitală, într-un mod în care accesul este instantaneu. Comunicarea noastră cu bibliotecara se poate desfăşura într-un limbaj simplu sau sofisticat. Cine dă acces la toată informaţia? Am ajuns în Rai, unde nu este diferenţă de acces între cei bogaţi care pot să-şi permită să-şi trimită copiii la cele mai bune universităţi din lume şi un copil sărac din mijlocul unui sat în România sau din Africa, care doar cu internet sau telefon poate avea acces la aceeaşi informaţie.” Antreprenorul punctează că de-a lungul evoluţiei omenirii au fost perioade în care barierele între clasele sociale au căzut din cauza tehnologiei. Haber indică drept primă barieră depăşită inventarea scrisului. Apoi, momentul în care Gutenberg a inventat presa tipografică, iar ştiinţa a devenit accesibilă, pentru cei care îşi permiteau să cumpere o carte şi care aveau şi educaţia să ştie să citească şi eventual să scrie. Alt pas important a fost apariţia internetului. „Căderile acestor bariere au avut implicaţii majore – progres sau regres? – au căzut imperii, s-au creat industrii, apoi altele s-au prăbuşit.”
Antreprenorul român care a construit afaceri în Silicon Valley – şi s-a îmbogăţit de pe urma lor – spune că momentul actual este mai important decât apariţia motoarelor de căutare, care au oferit acces la anumite informaţii. „Şi aşa fac bani, dar nu vreau să vorbesc prea mult. Este unul din subiectele cele mai dureroase pentru mine, cum în Silicon Valley, Raiul pe Pământ în high tech, a devenit o metodă de a înrobi populaţia şi de a ne vinde slăbiciunile la advertiseri – Facebook, Google şi alte companii.” Haber spune că vorbeşte despre AI de zeci de ani; „Eu cumva vedeam acest moment în care această adunătură de informaţie pe care Google o citea, toate celelalte companii de web, ajungea să fie agregată, înţeleasă şi adusă în faţa lumii”.
Prin urmare, acum oricine are acces instantaneu la o bogăţie de informaţii, dar există o frică enormă legată de efectele pe care le va produce această nouă revoluţie tehnologico-informatică. Iar fondatorul ZenAIos identifică două tendinţe. Pe de o parte există cei care se sperie de deep fake, pentru că devin accesibile lucruri care pot avea urmări periculoase. „Eu cred că dacă ne gândim foarte simplu, totul e fake. De pildă când facem o poză, încercăm să arătăm cât mai bine, zâmbim. Poate nu suntem deep fake, dar cu siguranţă îmbunătăţiţi. Deep fake este o exagerare a ceea ce este neobişnuit. O să ne obişnuim şi se va crea un echilibru.”
O altă sursă de frică este schimbarea, în general, punctează omul de afaceri. Iar lumea se schimbă, cu o viteză absolut neconceput. „Accesul la informaţie creează acelaşi impact cu ce s-a întâmplat la momentul Gutenberg. Orice copil genial cu acces la AI poate să obţină aceleaşi rezultate pe care le are un profesor de la Harvard. Ce va însemna asta în viitor? Nu numai că nu ştiu, dar cred că nimeni nu ştie. S-ar putea să fie revoluţii ca în 1848. Sper că nu. Dar chiar dacă se întâmplă, o să se aşeze praful şi se vor calma lucrurile, o să fie bine. Eu căutam o nişă în care schimbarea adusă de AI să producă beneficii imediate pentru populaţie. Dacă vă uitaţi la bugetul Americii, aproape 20% din ce recunosc ei din buget se duce pentru sănătate.”
Tot el povesteşte, mai în glumă, mai în serios, că a formulat trei legi, legile lui Haber. Prima datează de prin ’80, când a spus că „dacă se poate face un software, se va face”. Aşa a clădit prima companie, care a plecat de la compresia pentru filme şi a implementat-o pe calculatoare. Compania CompCore Multimedia s-a dezvoltat şi a fost vândută pentru 186 de milioane de dolari, care astăzi înseamnă cel puţin de zece ori mai mult, evaluează acum Haber. „Cel puţin în putere de cumpărare. A fost un succes enorm. Eu ca om mă uit şi la ce am câştigat şi ce am pierdut. A fost şi cel mai mare eşec din viaţa mea. Fiindcă dacă nu vindeam compania puteam să devin Amazon Prime, Netflix sau orice companie platformă de distribuţie a conţinutului către utilizator. Noi am vândut-o ca tehnologie, pentru ca cei care fac platforme de distribuţie să poată să le construiasă.” A mai construit şi vândut şi alte afaceri de-a lungul timpului iar la un moment dat BUSINESS Magazin l-a prezentat într-un material de copertă drept cel mai bogat român din SUA, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari. George Haber evită însă să ofere orice fel de reper în privinţa avuţiei sale, punctând că a trecut printr-un divorţ, iar de-a lungul timpului a făcut tot felul de investiţii, unele inspirate, altele mai puţin. În relaţie directă, şi câştigurile sau pierderile. Acum are o companie de investiţii, CrestaFund, şi investeşte doar în lucruri în care se implică personal. „Este o lecţie învăţată în urma zecilor de milioane despre care s-au dus în aer, pe care le-am investit în companii despre care mi s-a povestit o poveste frumoasă. Suna bine, dar execuţia a fost diferită sau s-a schimbat piaţa. Zeci de investiţii, unele au produs mai mult, altele mai puţin.”
„Proiectul are aşadar costuri cu oamenii, de development şi trebuie să câştigăm şi bani. Eu cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari.” – George Haber, antreprenor
Focus pe domeniul medical. De la ce a plecat ideea acestei aplicaţii? În urmă cu mai bine de doi ani, când participa la o conferinţă despre viitorul în sistemul de sănătate, la Oradea, Haber îşi expunea ideile despre cum ar putea fi folosită inteligenţa artificială şi tuturor li se părea amuzant, aşa că s-a ambiţionat. „Construcţia, arhitectura, a durat cam doi ani, pentru că am plecat de la o idee care a suferit modificări în urma discuţiilor cu experţii. Am vorbit cu experţi în domeniul de tehnologie, din companii imense din lume, cu doctori care sunt geniali şi nebuni ca şi mine, cu viziune de schimba lumea.” Şi-a dat seama pe parcurs că ideea iniţială cu care a plecat a drum are nevoie de modificări, pentru că unele lucruri nu funcţionează, iar altele au nevoie de altă abordare. Astfel încât schimbări au fost făcute până în urmă cu câteva săptămâni.
În sistemul de sănătate a văzut Haber cea mai mare posibilitate de a face o schimbare cu ajutorul IA. „Ce este sistemul de sănătate astăzi? E un dezastru, e un haos nebun în care nimeni nu este mulţumit – nici pacientul, nici spitalul, nici guvernul, nici companiile.” Astfel că s-a gândit că AI ar putea să medieze necesităţile şi ceea ce se poate face. „Dacă vezi, înţelegi şi vrei, poţi să rezolvi.” În urmă cu câteva luni, a făcut o prezentare în cadrul unui eveniment legat de sănătate şi a spus că lucrurile pot fi făcute de zece ori mai eficient şi de 100 de ori mai plăcut. „Au râs. Şi în ultimele trei luni am făcut-o, am rezolvat-o, funcţionează, prin simplul mod de a ne uita la principiile de bază. Sunt trei actori în acest sistem. Primul este pacientul. Interesul lui primordial este să vorbească cu cineva care poate să îl ajute ca să-şi rezolve problemele, fie ele reale sau fictive.”
Cel de-al doilea actor important în sistemul de sănătate este medicul căruia îi trebuie resurse, medicamente ş.a.m.d. Ce vrea? Medicul vrea să fie informat, să nu fie bătut la cap, să nu fie întrerupt cu birocraţie, să scrie, să citească. Astfel încât ZenAIos are un modul pentru medic în care el nu mai trebuie să scrie, nu mai trebuie să facă raportări. „Tot ce se întâmplă în timp ce profesează este capturat şi prezentat de program în birocraţie. Mai important, medicul trebuie să aibă un backup. De exemplu, un caz care e mai ciudat. Trebuie să înţeleagă cum poate de fapt să-şi dea seama dacă boala e cauzată de A, B, C sau D, bazat pe vârstă, localitate. Sunt statistici totale pe care ZenAIos le pune la dispoziţie. Dacă leşină un copil înseamnă altceva decât dacă leşină o persoană la 60 de ani sau o doamnă însărcinată. Cauzele pot să fie foarte diferite. Orice doctor, oricât de bun ar fi, la un moment dat are nevoie să se consulte cu altcineva. ZenAIos oferă acest acces la consultare instantaneu”, povesteşte Haber. Al treilea actor implicat, continuă antreprenorul explicaţiile, este facilitatorul – spitalul, sistemele de sănătate care plătesc pentru aparatură, clădiri, elicoptere, să colaboreze. „Este un dans în trei, simplificat, secretizat, eficientizat.”
Un mare plus oferit de aplicaţie este pentru aparţinătorii pacientului, care pot afla informaţii oricât de detaliate despre subiectul care îi interesează. „Poate nu poţi să eviţi realitatea, dar cel puţin o înţelegi.” În modulul de manager al aplicaţiei, există o imagine de ansamblu – ce a cerut pacientul, ce a făcut doctorul, care au fost şi cum evoluează costurile, să ajute, să vadă unde se complică lucrurile. Aplicaţia promite o vizibilitate completă a fiecărui şi oricărui caz. Ceea ce antreprenorul descrie drept „starea de zen la puterea AI” este de fapt un program de operare. Primul pas este aplicaţia pentru medicină, dar reţeta se poate translata pentru management de oraşe, pentru coordonarea circulaţiei, „cu AI este ca şi cum ai fi omniprezent. Într-un fel, AI-ul ne ne dă putere de zeitate, fiindcă vedem tot, înţelegem tot”.
În acest moment în proiect este implicată „o trupă enormă” (râde Haber) de vreo zece oameni, dintre care doi medici. Dar fără AI ar fi fost nevoie de 1.000 de oameni. „Asta înseamnă să foloseşti inteligenţa pentru a face lucruri inteligente.”
Planurile pentru ZenAIos se referă la implementarea sa în două spitale în viitorul imediat, după care în toată ţara, următorii paşi fiind Europa şi apoi America. Este o aplicaţie web based, care poată fi accesată de pe telefon, poate fi instalată în spital, de exemplu, pot să folosească modulul de pacient pentru rezervări pe website-ul lor, sau în aplicaţie. Haber dă detalii că acest sistem de operare poate fi aplicat în orice arie a unui spital, poate fi folosit de pe orice terminal cu acces la internet, fiind necesar doar accesul la date conforme GDPR. ZenAIos poate face cam orice în această sferă, de la înregistrarea unei programări până la rezervarea unei săli de operaţii pentru o urgenţă.
Medicii care doresc să folosească ZenAIos trebuie să pornească aplicaţia, la intrarea în spital, cu autentificare. Mai departe, tehnologia se ocupă de partea birocratică, se poate ocupa de programări, poate oferi recomandări. Pe o tabletă poate interveni şi ilustraţia, în cazul în care este solicitată. „În viitor o să arătăm cum o să opereze dacă cumva medicul nu este de specialitate, dar vrea să salveze o viaţă. ZenAIos îi poate arăta care sunt paşii.”
Antreprenorul vede România ca pe un pionier în acest domeniu, pentru că poate să atragă faimă mondială implementând acest sistem, care poate fi folosit şi la o clinică particulară cu un singur medic care vrea să-şi automatizeze accesul, rezervările şi partea birocratică. Întrebat despre rolul asistentei, Haber spune că acesta nu dispare, dar ea se poate ocupa de alte lucruri – să stea de vorbă cu pacientul, de pildă. „Asistenta poate să fie mai creativă, să pună întrebări, să ajute când vine pacientul, să ştie dacă acestuia îi place ceaiul sau cafeaua. Revoluţiile industriale nu au eliminat oamenii, au schimbat jobul pe care îl făceau aceştia. În agricultură când a apărut tractorul unii oameni a trebuit să se recalifice.”
Care sunt costurile? „Trebuie să fim o companie profitabilă. Costurile, cred eu, sunt o zecime din cele pe care le are acum orice spital, cu diferite software-uri care ar putea să ajungă în zece ani să facă ceva similar. Marele câştig imediat ar fi salvarea de timp şi de consum, ca atât pacienţii cât şi doctorii să fie mulţumiţi. Există un cost pentru a ne integra în sistemul spitalul, avem un cost pentru a ţine datele local, nu vreau să intru prea mult în detalii, că sunt sunt anumite informaţii care nu pot să iasă din spital sau din ţară. Acestea trebuie stocate, cu toate regulile.” Proiectul, care va fi marketat ca un SaS, are aşadar costuri cu oamenii, de development şi trebuie luat în considerare şi câştigul. „Cum stabilim rata noastră de profit? E foarte simplu. Dacă o facem prea scumpă, invităm competiţia, ne facem duşmani. Dar dacă o facem prea ieftină, murim de foame. O să găsim echilibrul. Din discuţiile cu diferite spitale, acestea ar face economii, reducând costurile cu 90%”, adaugă Haber.
Rezultatele se pot vedea în câteva zile sau săptămâni. Povesteşte că a prezentat aplicaţia la unul din spitalele mari din Transilvania. „La început au fost rezervaţi, apoi într-o sală de conferinţe au fost prezenţi toţi doctorii, şefii de secţii, mai tineri, mai în vârstă, şi nu le-a venit să creadă. Aceasta este doar o nişă, folosind ceea ce noi numim de fapt un agent inteligent. Nu e GPT care face treaba aici. GPT e doar o mică parte din acest agent inteligent, care foloseşte inteligenţa la care are acces, plus învăţarea locală (ca să nu trebuiască să te duci tot timpul la unchiul Chat ca să-l întrebi), plus regulile locale (practicate în toate spitalele). Dar la orice lucru în viaţă, dacă fundaţia e bine gândită şi solidă, e uşor să faci modificări. Noi acolo am stat, la construirea acestei fundaţii, mai mult decât la implementare.”
Formula pe care o crede câştigătoare în ce priveşte implicarea oamenilor în proiectul său, în care investiţia până acum a fost de câteva sute de mii de dolari, este de implicare cu pachet de acţiuni. „Lecţia mea de viaţă este că trebuie să le dai incentive tuturor oamenilor care participă la proiect. Toţi oamenii cheie au acţiuni în companie, care eu sper să valoreze miliarde de dolari. Acum sunt zece oameni cheie. Salariul este o chestie cu care te obişnuieşti foarte repede. S-a dublat salariul, ai luat o casă un pic mai mare, mai iei o maşină, te duci într-o vacanţă, iar nivelul de satisfacţie ajunge repede la acelaşi nivel. Când o companie este cumpărată sau este listată la bursă şi ai acţiuni, viaţa se schimbă radical. Filosofia mea a fost că retribuţia unei persoane este direct proporţională cu ce face persoana în companie.”
Încă din perioada liceului a căutat să facă altfel lucrurile; povesteşte că a avut prima discotecă din Oradea, unde veneau colegii de clasă. „Iau decizii foarte necalculate, intuitiv şi impulsiv. Dar această investiţie în ZenAIos o simţeam deja de câţiva ani. Cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari,” conchide George Haber.
BIO
► Născut la Oradea, în 1954, George Haber a experimentat încă din vremea liceului antreprenoriatul, încropind prima discotecă din oraş, la care veneau colegi de-ai săi. Când era în clasa a XI-a, cânta într-o trupă rock, alături de actorul Adrian Pintea.
► După terminarea liceului a emigrat în Israel, unde a absolvit Facultatea de Electronică în cadrul Universităţii Techion din Haifa şi a plecat în Silicon Valley, unde a lucrat vreme de câţiva ani în companii americane.
► A început prima sa afacere CompCore Multimedia, care la sfârşitul anilor ’90 a fost cumpărată de Zoran, un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 186 milioane de dolari.
► A doua afacere înfiinţată a fost GigaPixel, pe care a început-o cu 6 milioane de dolari obţinuţi de partenerii de la Silicon Graphics (SGI). Şi această companie a vândut-o, pentru 180 milioane dolari, companiei 3DFx, preluată apoi de Nvidia.
► Şi următorul start-up, Mobilygen, l-a vândut, după numai cinci ani de activitate, în octombrie 2008, pentru 33 milioane dolari. În aprilie 2009 era implicat în CrestaTech, care a lansat în 2008 CrestaTV Universal Broadband Receiver – un tuner radio şi tv pentru laptopuri.
ZenAIos este un produs IT destinat pacienţilor, medicilor şi managerilor de spitale; este disponibil de pe orice terminal conectat la internet şi foloseste inteligenţa artificială pentru a răspunde la întrebări legate de diagnostic, simptome, recomandări etc. Are trei module – pentru pacient (poate face şi programări la un medic), pentru medic şi pentru managerul de spital. Accesul pacienţilor este gratuit
„2023 e un an bun, dar nu unul extraordinar. Ar fi putut fi un an extraordinar, un adevărat an de revenire. Aşa demarase în primul trimestru al anului, însă incertitudinea socio-economică ce a marcat ultimele 6 luni a avut un impact considerabil în evoluţia din acest an. Pe scurt, inflaţia generalizată, schimbările fiscale şi conflictele armate, chiar dacă mai apropiate sau mai îndepărtate, au făcut clienţii să fie mai prudenţi în cheltuieli şi în consecinţă să iasă mai rar la restaurant”, declară Daniel Mischie, CEO al grupului City Grill. La nivelul restaurantelor din grup, acest lucru se traduce într-o stagnare faţă de anul trecut. Nu sunt scăderi, pentru că grupul City Grill, spune CEO-ul, „are nişte pârghii puternice prin care atrage clienţii, precum capacitatea de a oferi un meniu de prânz cu două feluri, la 34,9 lei în oricare dintre cele 18 restaurante ale noastre”. Sau folosirea sistemul de fidelizare Out4Food pentru a activa interesul clienţilor cu diverse ocazii.
Grupul a finalizat recent câteva investiţii majore pe care le-am început înainte de pandemie. Una dintre ele este modernizarea Hanului Berarilor Oprea Soare şi lansarea hotelului La Boheme, pentru are au fost alocate investiţii de 13 milioane de euro. „Această investiţie este cea mai mare din istoria grupului şi marchează intrarea acestuia în segmentul hotelier.” Iar clădirea restaurantului Hanu’ Berarilor Oprea Soare este un monument istoric de grad A, impunând standarde înalte pentru conservare şi restaurare; lucrările de restaurare şi renovare au necesitat abilităţi specializate şi au fost executate în faze distincte din 2015 până în 2023.
Cât contează gustul, tehnologia şi sustenabilitatea. Din perspectiva tendinţelor, „există câteva care se remarcă în industrie şi în care, fără modestie, vă spun că suntem pionieri şi o inspiraţie pentru breaslă. Este o dată tehnologia, cu un rol crucial, de la sisteme de rezervare online şi aplicaţii de comandă la distanţă, până la utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea experienţei clienţilor în locaţii”, afirmă Daniel Mischie. Un fenomen important este legat de sustenabilitate şi conştientizarea impactului asupra mediului, subiecte care devin din ce în ce mai importante în decizia clienţilor de a alege un restaurant sau altul. Nu e o noutate că generaţiile Z şi Y sunt foarte exigente când vine vorba de sustenabilitate, iar ei reprezintă în prezent mai mult de jumătate dintre clienţi în restaurante. Grupul City Grill are mai multe acţiuni pe zona aceasta – de la meniuri digitale, la energie regenerabilă şi eficienţă energetică, la utilizarea de ingrediente de la furnizori locali, bio şi ecologice, fără conservanţi, la reciclare şi dezvoltare socială prin programe de incluziune şi programe educaţionale.
„Gradul de loialitate al clienţilor Grupului City Grill e foarte mare, deci e datoria noastră să ne asigurăm că clienţii fideli găsesc mereu ceva nou. Oricum, meniurile de prânz nu înseamnă un meniu fix. Clienţii pot alege din patru preparate pentru felul unu şi patru pentru felul doi, deci au 16 combinaţii pe care le pot testa lunar, în fiecare restaurant”, mai spune Daniel Mischie. Meniurile generale se schimbă uşor de la sezon la sezon, pentru că strategia vizează includerea de preparate proaspete şi „e păcat să nu folosim ceea ce natura ne oferă, aici în România”. De aceea primăvara, de exemplu, sunt disponibile preparate care folosesc urzici sau lobodă, într-un mod creativ.