BusinessMagazin

Blog

  • ”Fără milă”: Multinaţionala prezentă şi în România care a decis să cheme înapoi angajaţii 5 zile pe săptămână la birou

    Amazon le-a spus angajaţilor că trebuie să se întoarcă la birou cinci zile pe săptămână de la începutul anului viitor, una dintre cele mai stricte măsuri corporative de reprimare a muncii de la distanţă, care a devenit obişnuită de la pandemie, scrie FT. 

    „Am decis să ne întoarcem la a fi la birou aşa cum eram înainte de apariţia Covid”, a scris luni directorul executiv Andy Jassy într-un memoriu adresat angajaţilor din întreaga lume.

    „Înainte de pandemie, nu era de la sine înţeles că oamenii puteau lucra de la distanţă două zile pe săptămână, iar acest lucru va fi valabil şi în viitor”, a declarat Jassy. El a adăugat că se vor face excepţii pentru angajaţii cu un copil bolnav, urgenţe familiale sau proiecte de codificare care necesită un mediu mai izolat.

    Amazon a declarat că va pune capăt, de asemenea, hot-desking-ului şi va aduce înapoi planurile de etaj atribuite în clădirile sale din SUA – deşi practica va continua în Europa. La sfârşitul anului 2023, compania avea aproximativ 1,5 milioane de angajaţi cu normă întreagă şi cu fracţiune de normă, conform documentelor de reglementare.

    În timp ce marea majoritate a acestora sunt lucrători cu plata cu ora în depozite sau şoferi de livrări, compania are încă sute de mii de angajaţi în birouri.

    Amazon a fost în avangarda reîntoarcerii la birouri, ceea ce o face o excepţie în rândul companiilor de tehnologie care continuă să ofere condiţii mai flexibile. Google solicită personalului să participe în mod regulat la una dintre clădirile sale de trei ori pe săptămână, iar multe start-up-uri rămân complet la distanţă.

    În luna mai a anului trecut, Amazon a introdus la nivelul întregii companii o regulă de trei zile pentru prezenţa la birou şi a aplicat agresiv această politică, monitorizând momentul în care angajaţii intrau şi ieşeau din clădiri şi avertizându-i pe cei care nu se conformau în mod persistent.

    „Avantajele de a fi împreună în birou sunt semnificative”, a scris Jassy. „Ultimele 15 luni … ne-au întărit convingerea cu privire la aceste beneficii.”

    În alte sectoare, cum ar fi serviciile financiare, au existat mandate de cinci zile, dar, de obicei, numai pentru anumite categorii de personal, cum ar fi comercianţii şi directorii superiori. Anul trecut, JPMorgan Chase le-a spus directorilor săi generali că trebuie să lucreze cu normă întreagă pentru a da un exemplu restului companiei şi pentru a ajuta la formarea juniorilor.

    Jassy – care lucrează la Amazon din 1997 şi l-a înlocuit pe fondatorul Jeff Bezos ca şef la mijlocul anului 2021 – a prezentat, de asemenea, o serie de alte iniţiative menite să galvanizeze gigantul comerţului electronic şi al cloud-ului.

    El a înfiinţat o „căsuţă poştală a birocraţiei” pentru ca personalul să raporteze „procese sau reguli inutile şi excesive [care] ar trebui să fie strigate şi stinse”. Directorul executiv a anunţat, de asemenea, o reducere a personalului de conducere intermediară, cu scopul de a creşte raportul dintre „contribuitorii individuali” şi manageri cu 15 % până la sfârşitul primului trimestru al anului viitor.

  • Rafila, despre medicamentele care trebuie să ajungă la sinistraţii din Galaţi: O să găsim o soluţie

    Întrebat despre problema sinistraţilor din Galaţi care au rămas fără medicamente, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a spus, în cadrul conferinţei de presă de la Spitalul Clinic Colţea, de marţi, că „o să vedem lucrul acesta, în fiecare centru de sinistraţi o să organizăm în scurt timp o echipă medicală. Am stabilit inclusiv un model de raportare catre Institutul Naţional de Sănătate Publică pentru orice suspiciune de boală transmisibilă”.

    Ministrul a mai spus, de asemenea, că se va găsi „o soluţie pentru cei care nu au medicamentele obişnuite pentru tratamentul bolilor cronice”.

    Referitor la vaccinul Hepatitic A, Rafila a dat asigurări că Ministerul Sănătăţii a reuşit deja să procure dozele necesare, în colaborare cu DSP Galaţi. „Ne preocupă furnizarea de asistenţă medicală”, a mai spus ministrul.

    Cât despre vaccinul antigripal, Rafila a declarat că „îl începem acum, există categorii la care compensarea este de sută la sută. Copiii până la 18 ani, persoanele de peste 65 de ani, cei cu boli cronice, de peste 45 ani, femeile gravide”, a mai spus Alexandru Rafila, adăugând că românii sunt aşteptaţi la cabinetele medicilor de familie de care aparţin pentru a-l procura.

  • ING lansează o platformă în care antreprenorii au acces la oferte B2B, negociate de reprezentanţii băncii, pentru nevoile afacerii lor

    ING lansează platforma Business Deals prin intermediul căreia antreprenorii pot obţine reduceri la o serie de produse şi servicii, de la facturare, la telefonie şi internet, la aplicaţii dedicate managementului comenzilor şi soluţii de securitate cibernetică.

    Antreprenorii au acces automat la oferte, direct din ING Business, platforma de internet banking dedicată acestora, spun reprezentanţii băncii.

    „Prin ING Business Deals, ne-am dorit să construim un ecosistem în care antreprenorii să aibă acces, cu doar câteva click-uri, la soluţii pentru cât mai multe nevoi concrete de business, oferite de furnizori de încredere. Dincolo de serviciile bancare, ne propunem ca această platformă să devină un one-stop shop atât pentru afaceri la început de drum, cât şi pentru cele în continuă creştere”, explică Luana Sorescu, Head of Easy Banking, în cadrul diviziei Business Banking ING Bank România.  

    Printre ofertele disponibile în ING Business Deals se numără serviciile de facturare la programul Oblio. Astfel, antreprenorii pot accesa emiterea de facturi Oblio direct din ING Business. La orice operaţiune înregistrată la Registrul Comerţului. La soluţiile de securitate cibernetică de la Bitdefender, pentru 10 dispozitive. Telefoane bonus la abonamente de date şi voce, precum şi telefoane performante fără conectare de la 20 de euro, de la Vodafone. Luni gratuite pentru orice soluţie Edenred: card de masă, card de vacanţă, card cadou sau card cultural.

    „Ofertele speciale şi reducerile sunt negociate special pentru antreprenorii ING. Pornim de la conversaţiile cu clienţii noştri despre serviciile pe care şi le doresc, pe lângă cele bancare, şi suntem mereu preocupaţi să adăugăm pentru ei noi parteneri şi oferte preferenţiale, care îi ajută să economisească. Mai mult, toate iniţiativele noastre converg în direcţia de a oferi antreprenorilor instrumentele esenţiale pentru a-şi gestiona afacerea, într-o singură platformă, într-un mod cât mai simplu, eficient şi în siguranţă.”, concluzionează Luana Sorescu.

     

  • Record. Japonia, ţara centenarilor. Peste 95.000 de japonezi au trecut pragul de 100 de ani

    Conform datelor publicate marţi de Ministerul Sănătăţii, la 1 septembrie 2024, Japonia avea 95.119 centenari, cu 2.980 mai mulţi faţă de anul precedent.

    Statisticile relevă o discrepanţă semnificativă între sexe: din totalul centenarilor, 83.958 sunt femei, în timp ce doar 11.161 sunt bărbaţi. Această tendinţă subliniază longevitatea remarcabilă a femeilor japoneze, conform AFP.

    Japonia deţine şi recordul mondial pentru cea mai în vârstă persoană în viaţă. Tomiko Itooka, născută pe 23 mai 1908, are impresionanta vârstă de 116 ani. Ea locuieşte într-un azil din Ashiya şi, potrivit ministerului, îşi exprimă frecvent recunoştinţa faţă de personalul care o îngrijeşte.

    Cel mai în vârstă bărbat din Japonia, Kiyotaka Mizuno, în vârstă de 110 ani, declară că nu are un secret special pentru longevitatea sa. El menţine o rutină zilnică simplă, trezindu-se la 6.30 şi bucurându-se de trei mese pe zi, având ca hobby urmărirea sporturilor în direct.

    Cifrele evidenţiază însă şi provocările cu care se confruntă Japonia. Cu 29,3% din populaţie având peste 65 de ani, ţara se află în fruntea listei mondiale a naţiunilor îmbătrânite. Fenomenul pune o presiune crescândă asupra sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, în contextul unei forţe de muncă în scădere.

    Pentru a face faţă crizei demografice, guvernul japonez introduce măsuri precum prelungirea vârstei de pensionare, care va ajunge la 65 de ani pentru toţi începând cu anul fiscal 2025. Cu toate acestea, eforturile de a încetini declinul şi îmbătrânirea populaţiei nu au avut încă un succes semnificativ.

  • Rafila: Siguranţa pacientului nu se rezumă doar la diagnosticul corect

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a vorbit, marşi, la un eveniment organizat de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănatate cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranţei Pacienţilor, despre faptul că siguranţa pacientului e un fenomen complex.

    „Diagnosticul trebuie să ducă pacientul într-o zonă de siguranţă, dar siguranţa pacientului ţine de foarte multe alte lucruri. Noi, ca minister, avem cel puţin două componente de care suntem responsabili şi ne facem treaba. Mă refer la investiţiile în sistemul de sănătate. De exemplu, pentru controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale, derulăm în acest moment 120 de proiecte în spitalele din România. Este o activitate care dublează sau consolidează investiţiile în infrastructura nouă din sănătate”, a spus ministrul.

    Rafila a adăugat că este un lucru care lipseşte, indiferent de care instituţie e vorba: „este un lucru care trebuie să genereze confort pacientului şi implicit siguranţă şi acel lucru nu poate fi impus din punct de vedere administrativ sau juridic. Este o problemă legată de comunicare. Ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, la Pantelimon sau în alte spitale din România ţine foarte multe de partea de comunicare cu pacientul, care trebuie să ştie, dincolo de diagnosticul precis, ce urmează să i se întâmple, trebuie să existe acest dialog cu pacientul, cu familia pacientului şi toate lucrurile astea sunt cele care vor consolida siguranţa pacientului”.

    „E un proces, e o chestiune de educaţie, de timp, de timeing, este şi problema suprasolicitării personalului medical, care uneori nu este suficient”, a adăugat ministrul.

    Rafila a menţionat că se lucrează acum la noi standarde de angajare în diversele categorii din spitale, pentru că normativele sunt vechi.

    „Singurul răspuns pe care putem să îl dăm pentru siguranţa pacientului este să lucrăm împreună, bineînţeles, inclusiv universităţile, pentru că sunt creatoarele de profesionişti pentru sistemul de sănătate. Nu e vorba de o invitaţie la colaborare. Trebuie să credem pentru realizarea siguranţei pacientului şi confortul pacientului din toate punctele de vedere, trebuie să fie cartea noastră de căpătâi”, a conchis ministrul.

  • Meta interzice accesul presei de stat ruse în aplicaţiile Facebook, Instagram, WhatsApp şi Threads

    Meta a anunţat luni seara că a interzis presa de stat rusă pe toate aplicaţiile sale, invocând activităţi de „interferenţă străină”, scrie AFP.

    Decizia vine după ce autorităţile americane au acuzat RT, dar şi pe angajaţii săi că au folosit entităţi fictive pentru a direcţiona 10 milioane de dolari către campanii de influenţă ascunse pe reţele de socializare precum TikTok, Instagram, X şi YouTube, conform unui rechizitoriu recent desecretizat.

    „După o analiză atentă, am extins măsurile împotriva presei de stat ruse”, a declarat Meta pentru AFP. Companii precum Rossiya Segodnya, RT şi alte entităţi afiliate sunt acum interzise la nivel global pe platformele Meta, Facebook, Instagram, WhatsApp şi Threads.

    RT a fost forţată să îşi înceteze activitatea în Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană şi SUA după sancţiunile impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

    Potrivit procurorilor americani, RT ar fi creat o „reţea de proiecte ascunse” menite să influenţeze opinia publică din Occident.

  • FMI vine la Bucureşti la finalul toamnei. Care vor fi discuţiile cu guvernul

    O delegaţia a Fondului Monetar Internaţional (FMI) vine în România în această toamnă, au declarat reprezentanţi ai instituţiei, pentru ZF, fără a oferi însă detalii suplimentare.

    „Vom emite un comunicat de presă luna aceasta prin care vom anunţa datele în care vom efectua o vizită scurtă în România în această toamnă”, au spus reprezentanţii instituţiei.

    Conform unor surse oficiale, însă, este vorba despre o vizită periodică din cadrul misiunii FMI în România şi va fi o vizită mai scurtă decât cea din toamna trecută, când FMI a făcut o evaluare extinsă a finanţelor şi economiei României. Nu este vorba despre o vizită care să aibă legătură cu derapajul recent al deficitului bugetar şi nu s-a discutat ipoteza unui acord de împrumut cu FMI. Va fi o vizită periodică, care va fi efectuată de FMI în mai multe ţări.

    Ce au spus reprezentanţii FMI la ultima vizită din România, în februarie:


    – Creşterea economiei a încetinit, în principal din cauza consumului mai slab. Inflaţia de bază şi inflaţia globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută cu prudenţă. Deşi deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, ca urmare a încetinirii cererii interne şi a scăderii preţurilor importurilor de mărfuri.

    Perspective

    – În 2024, se preconizează că economia îşi va reveni, cu o creştere apropiată de 3%, deoarece consumul – determinat de creşterea salariilor reale – şi cererea externă se consolidează. FMI preconizează că inflaţia va reveni treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025. Cu toate acestea, creşterile salariale de două cifre pot influenta normalizarea inflaţiei.

    Buget

    – Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,7% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut iniţial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil şi reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.

    Riscuri.

    – Deficitele mari de cont curent şi fiscal limitează capacitatea României de a rezista la şocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecţie, inclusiv rezervele internaţionale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

    În opinia FMI, veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din ţările similare şi sunt prea mici pentru a susţine serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale.

    Principalele opţiuni includ:

    (i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.

    (ii) Reforma TVA: Creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

    (iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

    (iv) Impozite pe proprietate: Creşterea impozitării proprietăţii, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

    (v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor

     

     

     

  • De ce nu au reuşit străinii să ducă mai departe povestea unor branduri româneşti precum Casa Rusu, FruFru, Te-Rox Prod, Energobit şi Domo?

    Multinaţionalele şi fondurile de investiţii au cumpărat mii de afaceri autohtone cu promisiunea de a le dezvolta în campioni locali, regionali sau chiar europeni. În unele cazuri însă, aceşti cumpărători nu au reuşit să ducă mai departe povestea unor branduri româneşti cumpărate de la antreprenori locali.

    Casa Rusu, FruFru, Te-Rox Prod, Energobit şi Domo sunt doar câteva exemple de afaceri antrepre­noriale româneşti care au fost vândute către grupuri străine ce anunţau planuri ambiţioase de dezvoltare, dar care nu au reuşit să le pună în aplicare. Unele businessuri au fost închise ori trecute la categoria pierderi, altele au fost răscumpărate de antreprenorii fondatori.

    Ce nu a funcţionat?

    „Grupurile mari încearcă să aplice şabloane şi încearcă să dezvolte businessurile locale după modelele deja implementate de ele în alte părţi. Dar nu mereu funcţionează asta. Afacerile au particularităţi, iar antreprenorii care le-au creat ştiu că uneori trebuie să se adapteze. Nu poţi să te aştepţi, spre exemplu, ca toate contractele să aibă marja de profit de 15%“, spune un antreprenor care a vândut un business către o multinaţională, dar care are în continuare clauze de confidenţialitate impuse de tranzacţie.

    „Ca antreprenor, ştii că poţi să câştigi dintr-o parte 10%, iar din alta 20%. O multinaţională vine şi renunţă la orice contract care nu se «cadrează în standarde».“

  • Un start-up cu origini româneşti face paşi importanţi pe piaţa jocurilor de realitate mixtă dezvoltanta tehnologie pentru cele mai mari companii ale lumii

    Un start-up cu origini româneşti face paşi importanţi pe piaţa emergentă a jocurilor de realitate mixtă, dezvoltând conţinut pentru ochelarii Meta Quest 3 şi Apple Vision Pro. MixRift, fondat de antreprenorul Bobby Voicu, cunoscut pentru succesul anterior cu compania de jocuri MavenHut, împreună cu David Pripas şi Andrei Văduva, a atras o finanţare de 1,6 milioane de dolari în doar şapte săptămâni.

    Cu două jocuri deja în versiune beta şi planuri pentru altele noi, start-up-ul ţinteşte să profite de oportunitatea oferită de această piaţă aflată la început, unde marii jucători din industria de gaming încă nu au intrat. Strategia lor de a testa rapid idei noi şi de a adapta mecanicile de joc la specificul realităţii mixte ar putea plasa MixRift în avangarda acestui segment promiţător al industriei de gaming, estimată la 300 de miliarde de dolari anual.

    „Este o oportunitate foarte mare şi investiţia ne poate ajuta să ardem nişte etape, să ne mişcăm mai repede, ca să putem profita de această oportunitate despre care nu ştim cât de mare e. Nu ştim cât de mult durează această oportunitate. Şi aici mă refer la faptul că este o piaţă fix înainte de a fi vizibilă. Este o piaţă pe care nu există jucători foarte mari. Companiile mari de gaming nu vor intra încă o perioadă destul de lungă de timp pe această piaţă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bobby Voicu, cofondator şi CEO al MixRift. El a explicat că pentru companiile mari de gaming, precum Ubisoft sau Electronic Arts, nu este rentabil să investească în prezent în echipe proprii de dezvoltare pentru jocuri de realitate mixtă, însă când segmentul va creşte vor putea intra pe piaţa de profil cumpărând un studio de succes. „Piaţa de gaming în general este de aproape 300 de miliarde de dolari anual, care include console, PC-uri şi mobile, şi atunci o bucată relativ mică a acestei pieţe, de 5 -10 miliarde de dolari, care necesită investiţii destul de mari din partea unui studio, o echipă de oameni care să înţeleagă dispozitivele ş.a.m.d., nu are sens pentru ei. Plus că ei îşi permit să intre în 3-5 ani de acum şi să cumpere unul dintre cele mai mari studiouri de pe acest segment, pentru că au banii necesari.“

    Deşi expert în industria de gaming, Bobby Voicu nu a fost convins de potenţialul pieţei de jocuri pentru realitate mixtă decât după ce a testat el ochelarii Meta Quest 3. „În decembrie anul trecut, David mi-a dat un mesaj în care m-a întrebat ce ştiu eu de realitate mixtă şi i-am zis că nu mă interesează orice e legat de zona asta de «extended reality», «virtual reality». Pentru mine nu e interesant, pentru că mi se face rău de la dispozitivele de realitate virtuală, adică nu pot să mă joc foarte mult pentru că mi-e rău de la mişcare. Dar David din fericire a insistat şi mi-a zis să merg să-mi cumpăr un Quest 3 şi să testez realitatea mixtă pentru că e diferită“, a relatat el, punctând faptul că a durat aproape două săptămâni până să facă achiziţia.

    „Mi-am luat un Meta Quest 3 şi ţin minte că după ce mi-am pus device-ul, mi s-a părut extraordinar. «Mixed reality» înseamnă că exteriorul tău este transmis prin camere video pe nişte ecrane interioare. Deci deşi senzaţia ta este că te uiţi prin ochelari, de fapt tu te uiţi la un stream video al exteriorului tău. În momentul în care îţi instalezi şi porneşti device-ul are un joc făcut de Meta, ca să înveţe utilizatorii să folosească dispozitivul. Şi cum stăteam în biroul meu, deodată s-a auzit aşa ca şi cum s-a crăpat ceva. Mă uit în jur, mă uit pe tavan şi era vizibilă o crăpătură imensă. În secunda următoare, o bucată din tavan mi-a căzut la picioare şi am sărit de pe scaun. Iar asta e foarte interesant, pentru că ştiu că nu îmi cade tavanul, dar creierul n-a putut să facă diferenţa. Efectiv, în fracţiunea aceea de secundă, creierul meu nu a putut să facă diferenţa.“

    Aşadar, după ce l-au cooptat în echipă şi pe Andrei Văduva (CTO MixRift), Bobby Voicu şi David Pripas au deschis prima rundă de finanţare la început de ianuarie, iar negocierile au fost foarte rapide, în şapte săptămâni echipa obţinând o investiţie totală de 1,6 mil. dolari de la trei fonduri de investiţii – Outsized Ventures, Underline Ventures, şi SOSV – şi doi business angel. Suma însă a fost disponibilă în contul start-up-ului abia la finalul lunii iunie, dat fiind tot procesul şi procedurile necesare dintre toate părţile implicate.

    În prezent, start-up-ul are lansate două jocuri de realitate de mixtă în versiune beta – Fractured and Hell Horde. „Avem două jocuri publicate deja, dar sunt într-o formă beta, nu au încă într-o formă ideală, pentru că acesta este modelul nostru de lucru şi a fost cumva şi la MavenHut. Este un model de lucru care ne permite să testăm idei foarte repede, idei de mecanică de joc şi să vedem ce spun utilizatorii, ce spun jucătorii. Am publicat în iunie jocurile şi ne aşteptam să fie puţini jucători, dar au fost mult mai mulţi. Numărul lor creşte şi asta a venit ca o confirmare a tezei noastre că în zona de realitate mixtă nu există conţinut. Nu există jocuri. Şi sper ca noi să rezolvăm lucrul acesta cu modul nostru de lucru“, a precizat Bobby Voicu.

    În momentul de faţă, echipa MixRift se concentrează pe înţelegerea mecanismelor de joc pentru zona de realitate mixtă. „Zona de «mixed reality» este atât de nouă încât nimeni nu ştie care mecanică merge cel mai bine, de fapt. Toată lumea încearcă să ghicească, preia idei de mecanici care deja există pe alte platforme şi le aduc aici şi văd dacă merg. De exemplu, în zona de «virtual reality» există o mecanică specifică mediului într-un joc care se numeşte Gorilla Tag, care este similară cu joaca de-a prinselea, de când eram noi copii, numai că tu eşti o gorilă şi te fugăreşti cu altele. Mecanica este foarte specifică, alergatul este datul din mâini. Aceste mişcări nu pot fi folosite nici pe telefon, nici pe PC, nici pe console, pentru că aceste dispozitive nu îţi pot urmări mişcările braţelor, aşa cum face un dispozitiv de realitate virtuală. Mecanica Gorilla Tag este o mecanică specifică mediului. Ne dorim ca la un moment dat să găsim o mecanică specifică realităţii mixte. Şi nu putem face asta decât testând noi şi noi jocuri.”

    Start-up-ul deja monetizează prin cele două jocuri lansate –  jocul Fractured este 9,99 dolari în prezent în Quest Store sau 2,99 dacă este vorba de dispozitivul Apple Vision Pro. Iar jocul Hell Horde este gratuit, dar are „in-app purchases”.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Raluca Epureanu, fondatoare şi CEO, FlairMakers.

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală tip marketplace prin care jucătorii din industria ospitalităţii pot găsi personal pentru joburi temporare.

    „Concret, platforma FlairMakers este un marketplace care conectează pe de-o parte businessurile din industria ospitalităţii – restaurante, baruri, hoteluri, spaţii de evenimente, iar pe de altă parte ceea ce numim noi talent, adică oamenii care sunt disponibili să lucreze în anumite roluri, dar pe o perioadă temporară, adică nu vorbim de full time. De exemplu, dacă un restaurant are nevoie de un manager de restaurant, nu va veni la noi pe platformă, sunt altele care se ocupă de aşa ceva. Însă dacă un manager de restaurant are nevoie de forţă de muncă temporară pe proiecte specifice, atunci poate veni pe platforma noastră.“

    2. Invitat: Bobby Voicu, cofondator şi CEO al MixRift.

    Ce face? Lucrează acum la dezvoltarea unor jocuri de realitate mixtă ce poate fi explorată cu ajutorul ochelarilor Meta Quest 3 şi Apple Vision Pro.

    „Avem două jocuri publicate deja, dar sunt jocuri într-o formă beta, nu au încă o formă ideală, pentru că acesta este modelul nostru de lucru şi a fost cumva şi la MavenHut. Este un model de lucru care ne permite să testăm idei foarte repede, idei de mecanică de joc şi să vedem ce spun utilizatorii, ce spun jucătorii. Am publicat în iunie jocurile şi ne aşteptam să fie puţini jucători, dar au fost mulţi. Numărul lor a venit ca o confirmare a tezei noastre că în zona de realitate mixtă nu există conţinut. Nu există jocuri. Şi sper ca noi să rezolvăm lucrul acesta cu modul nostru de lucru.“

    3. Invitat: Daniel Dunose, cofondator şi CEO al Brainactive.ai.

    Ce face? A dezvoltat o platformă de cercetare de piaţă ce se bazează pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI).

    „Acum suntem în faza de «soft launch». Încercăm să adunăm feedback critic de la cât mai multe persoane şi să reparăm lucrurile care nu li se par în regulă pentru că evident că mai sunt lucruri de corectat. Însă suntem pe «fast track» pentru lansarea full. Mai avem câteva funcţionalităţi de implementat. Dar de la 1 iulie, de când am lansat platforma, avem 150 de persoane care s-au înscris în avans pentru «beta testing» şi apreciem foarte mult feedbackul pe care ni l-au dat.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO al Questo – aplicaţie mobilă de explorare a oraşelor.

    Ce e nou? Start-up local a lansat anul acesta şi evenimente tematice cu jocuri pentru localnici, atacând astfel nu doar segmentul de turism, ci şi cel al populaţiilor din diferite oraşe mari ale lumii. În prezent, start-up-ul se concentrează pe oraşele din Europa, America şi Australia.

    „De când am lansat Questo, planul nostru a fost să venim cu o soluţie prin care să ajutăm oamenii să petreacă timp de calitate în lumea reală, când călătoresc, dar şi când sunt în oraşele lor. În prima etapă, am lansat jocuri pentru explorare atunci când călătoreşti – cu poveşti, locuri, ghicitori şi informaţii despre locurile pe care le vizitezi, toate acele jocuri fiind create de către creatori locali. Avem peste 30.000 de creatori locali în momentul de faţă în platformă care creează jocuri pe diferite teme. Sunt oameni cu experienţe variate – de la scenarişti recunoscuţi la nivel global, game designeri, storytelleri, până la oameni pasionaţi pur şi simplu de scris şi de poveşti. Şi apoi, a doua parte din businessului nostru sau a doua verticală este cea în care creăm jocuri prin care invităm oamenii când sunt în oraşul lor să facă o activitate faină, interactivă, cu prietenii, cu familia. Pentru asta, le-am structurat sub formă de evenimente, cum le numim noi, şi au o temă inspirată din lucruri pe care oamenii le iubesc. Participanţii sunt invitaţi să vină costumaţi şi să vină în grupuri mai mari ca să petreacă timp de calitate şi să creeze noi amintiri.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Invitat: Ştefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance

    Program pentru ONG-urile sau alte forme de întreprinderi sociale.

    „Marc este un program de sprijin şi scalare a antreprenoriatului social al organizaţiilor care creează impact şi a fost construit împreună cu Fundaţia Erste, împreună cu Erste Social Finance Holding şi cu partenerii regionali – SIMPACT şi IFUA. În România, este implementat de BCR şi de partenerul nostru local Synerb. De ce este nevoie de program? Dacă ne uităm la date, România este pe ultimul loc în Europa la investiţii în cercetare-dezvoltare, în digitalizare, la tot ce înseamnă învăţământ continuu. (…) Practic toată partea de post-universitar, pe urmă inovaţia, nu mai discutăm de colaborare, tot ce înseamnă infrastructură socială. Dacă ne uităm la obiectivele de dezvoltare durabilă, suntem pe ultimul loc în UE. Şi de aici vine nevoia.Până la urmă, Europa Centrală şi de Est are toate problemele acestea, dacă ne uităm comparativ cu ţările din vest, şi rezultatul a fost programul Marc.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Tinerii din ziua de astăzi adoptă o nouă filosofie de viaţă. Care este aceasta şi cât de diferită este faţă de restul generaţiilor, care fac foarte multe sacrificii pentru job

    Generaţia Z spune „nu, mulţumesc” promovărilor din motive care merg dincolo de bani. Ştiu că pare SF, dar nu e. Ani de zile, calea corporativă a fost clară: munceşti din greu (ceea ce în traducere liberă înseamnă overtime neplătit, taskuri care nu intră în fişa postului şi multă, multă răbdare) şi vei fi promovat. Pe scurt, trebuie să ajungi cât mai sus în vârful piramidei corporatiste.

    Era un obiectiv care poate a fost necesar pentru părinţii noştri pentru a supravieţui într-o corporaţie sau poate singura cale pe care o urmau toţi şi atunci nu prea aveai de ales, nu contest acest lucru. Ceea ce pot să contest cu siguranţă e că şi generaţia Z ar vrea să urmeze aceeaşi cale. Pentru că nu o face. Atunci când vorbesc cu prietenii mei despre carierele noastre, principalul lucru cu care ne punem toţi de acord e acesta: mai multă muncă doar pentru a fi promovat nu merită banii şi nici stresul. Definiţia succesului pentru generaţia mea nu e un rol cât mai important într-o companie, pentru că, în primul rând, succesul pentru noi stă în afara biroului şi cât mai departe de laptop şi mailuri, în schimb succesul înseamnă să poţi să faci lucruri care îţi plac după program, să călătoreşti cât mai mult şi să poţi să ai 8 ore de somn pe noapte. Simplu, dar uneori extrem de dificil de găsit în vieţile noastre.

    Citeam într-un raport intitulat „Epuizat de muncă – Oportunitatea angajatorului” că epuizarea a crescut în ultimii trei ani din cauza crizei costului vieţii şi a repercusiunilor cauzate de pandemia de COVID-19, făcându-i pe tineri să se simtă copleşiţi şi epuizaţi în cariera lor. Din raport a reieşit că generaţia Z este cea mai afectată de burnout – 97% raportând sentimente de epuizare şi 86% de stres. Mulţi dintre noi mergem la terapie din cauza burnoutului şi a stresului acumulat la locul de muncă, deci nu e o surpriză că asociem o promovare cu şi mai mult stres. Deci concluzia e automat că nu merită. Cu toţii ne dorim un echilibru între viaţa profesională şi viaţa privată, iar slow living e mai mult decât un trend pe social media sau o filosofie de viaţă. Conceptul a evoluat din mişcarea slow food, care a început în Italia în anii 1980 ca o reacţie împotriva popularităţii fast foodului. Fondată de Carlo Petrini în 1986, mişcarea slow food încuraja aprecierea mâncării tradiţionale, preparată cu ingrediente locale şi metode tradiţionale. Aceasta a fost o reacţie împotriva uniformizării şi a culturii consumului rapid. În timp, ideea de „slow” s-a extins dincolo de alimentaţie. Prin anii 2000, mişcarea slow a început să influenţeze alte aspecte ale vieţii, inclusiv modul în care oamenii abordează munca, timpul liber şi relaţiile. Conceptul de slow living a devenit o reacţie împotriva ritmului rapid al vieţii moderne şi a presiunii constante pentru productivitate şi succes. Acesta a devenit extrem de cunoscut de generaţia Z chiar pe Instagram, unde a strâns peste 6 milioane de postări sub hashtagul #slowliving. Trendul promovează un stil de viaţă care solicită un echilibru între muncă şi viaţă. În contextul economic şi social din prezent, cumva generaţia Z a căzut de acord că munca poate fi doar muncă. Suntem complet mulţumiţi de stilul nostru de viaţă şi de salariul pe care îl câştigăm dacă la orele 18 putem pleca liniştiţi acasă, fără să luăm cu noi şi stresul următoarei zile sau taskurile nefinalizate. Aşa că de ce e controversat pentru companii să nu îţi doreşti să obţii o promovare, să te stresezi mai mult, să te epuizezi când poţi continua să faci ceea ce funcţionează pentru tine? Dincolo de trenduri şi idei preconcepute, pentru generaţia Z slow living înseamnă „să munceşti pentru a trăi”, nu „să trăieşti pentru a munci”.  

    Oana Ioniţă, Social este Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium