BusinessMagazin

Blog

  • CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în cazul fotografiilor cu Elena Udrea şi şefa DIICOT. Sesizarea priveşte atât Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, cât şi apărarea reputaţiei

    Conducerea CSM a transmis sesizarea vineri dimineaţă, urmând ca inspectorii judiciari să facă verificări şi să întocmească un raport cu concluziile cauzei, care va fi analizat într-o şedinţă a plenului Consiliului.

    CSM a precizat, într-un comunicat de presă, că Inspecţia Judiciară a fost sesizată în acest caz pentru a face verificări atât în cazul cererii procurorului şef Alina Bica de apărare a reputaţiei profesionale, cât şi raportat la o posibilă încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    “Astăzi, 31 octombrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării unor verificări, atât privind cererea de apărare a reputaţiei profesionale, formulată de doamna procuror Alina Mihaela Bica, cât şi prin raportare la Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, ca urmare a aspectelor mediatizate în legătură cu deplasarea la Paris, în luna februarie 2014, a doamnei Alina Mihaela Bica, procuror-şef al DIICOT”, se arată în comunicatul CSM.

    Posibilitatea sesizării Inspecţiei Judiciare a fost luată în discuţie de CSM joi, după ce fotografii cu Elena Udrea, şefa DIICOT, Alina Bica şi cu fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii Anamaria Topoliceanu au fost difuzate pe un blog intitulat “Joscenzura2014”, aceasta fiind, de altfel, unica postare de pe acest blog. De asemenea, pe blog au fost publicat şi facturi din timpul şederii la Paris. După ce presa a preluat imaginile, contul de pe wordpress.com a fost şters.

    Şefa DIICOT, Alina Bica, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să facă, prin Inspecţia Judiciară, verificări privind imaginile apărute pe internet în care apare alături de Elena Udrea, precizând că nu comentează aspecte ce ţin de viaţa privată, din timpul unui concediu de odihnă.

    “Procurorul şef al DIICOT, Alina Mihaela Bica, înţelege să nu comenteze în spaţiul public aspecte care ţin de viaţa privată, desfăşurate în cadrul efectuării unui concediu de odihnă. De altfel, procurorul şef al DIICOT a solicitat astăzi (joi – n.r.) Consiliului Superior al Magistraturii să declanşeze, de îndată, – prin Inspecţia Judiciară a CSM – verificări privind imaginile difuzate de site-ul www.Joscenzura2014.wordpress.com, preluate de mai multe posturi de televiziune în data de 30.10.2014, precum şi comentariile efectuate în spaţiul public cu acest prilej, de natură a aduce atingere reputaţiei profesionale”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

    Elena Udrea a declarat, joi, după publicarea unor fotografii cu ea, cu Alina Bica şi cu Anamaria Topoliceanu, la cumpărături la Paris, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată.

    Udrea a spus că fotografiile apărute sunt făcute profesionist şi că este vorba despre o acţiune de filaj. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în weekend-ul de Valentine’s Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acţiune la Haga, unde a şi plecat ulterior cu trenul.

    Ea a mai acuzat faptul că facturile referitoare la cazarea şi masa ei la Paris au fost furnizate pe 29 septembrie, după intrarea ei în cursa prezidenţială.

  • Materialele pentru alegeri, date sâmbătă preşedinţilor Birourilor Electorale ale secţiilor de votare

    Ministrul Gabriel Oprea a spus, în videoconferinţa care a avut loc vineri, că preşedinţii Birourilor Electorale ale secţiilor de votare vor prelua, sâmbătă, ştampilele, buletinele de vot şi timbrele autocolante din spaţiile puse la dispoziţie de primari, iar până la ora 18.00, acestea vor trebui să ajungă la sediile secţiilor de votare, sub pază.

    Prefecţii, împreună cu preşedinţii Birourilor Electorale Judeţen şi cu reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, au făcut deja instruirile de specialitate cu toţi preşedinţii Birourilor Electorale ale secţiilor de votare.

    Alegerile prezidenţiale vor avea loc în 18.550 de secţii de votare din ţară şi 294 în străinătate, pentru scrutin fiind pregătite 20.745.068 de buletine de vot şi 94.220 de ştampile cu menţiunea “Votat”.

    Oprea le-a cerut prefecţilor să se asigure că fiecare secţie de votare este dotată corespunzător, în aşa fel încât procesul electoral să se desfăşoare în condiţii normale.

    Vicepremierul a menţionat că, potrivit legii, începând de sâmbătă şi până la încheierea activităţii secţiei de votare, atât măsurile de organizare, cât şi cele de ordine publică necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii sunt în atribuţia preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

    Oprea a precizat că autoritatea acestuia se întinde şi în afara locului în care se votează, respectiv în curte şi în jurul acestuia, pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 de metri. Persoanele care nu respectă dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare în ce priveşte asigurarea ordinii în sediul în care funcţionează secţia de votare şi în împrejurimi poate fi sancţionat cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.

    Procesul de votare va începe duminică, la ora 07.00 şi se va termina la ora 21.00. Alegătorii vor vota la secţiile la care sunt arondaţi potrivit domiciliului. Persoanele care în ziua votării se vor afla în alte localităţi decât cele de domiliu vor putea vota la orice secţie din ţară, însă numai după ce vor declara în scris, propria răspundere, că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acest tur de scrutin.

    Oprea a atras atenţia că persoanele care votează de două sau de mai multe ori, ori votează fără a avea acest drept riscă între şase luni şi trei ani de închisoare. Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi pentru persoanele care oferă bani, ori diverse bunuri pentru a convinge alegătorii să voteze sau nu un anumite candidat.

    Românii care duminică se vor afla în străinătate pot vota la una din cele 294 de secţii organizate în afara ţării.

    Ministrul Afacerilor Interne a atras atenţia cetăţenilor care vor merge duminică la vot să se asigure că au documentele de identitate valabile. Oprea a precizat că Birourile de Evidenţă a Persoanei vor fi deschise pentru eliberarea documentelor de identitate atât sâmbătă, cât şi duminică, în ziua votului.

    Alegătorii netrasportabili vor putea vota prin intermediul urnei speciale, pe baza unei cereri scrise adresate preşedintelui Biroului Electoral al secţiei de votare, solicitări care trebuie depuse cel mai târziu până sâmbătă.

    Persoanele reţinute, arestate preventiv, ori condamnate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale vor putea vota după ce vor face cereri în acest sens către directorul penitenciarului sau centrului de arest.

    Persoanele arestate la domiciliu vor putea primi urna mobilă dacă vor face cereri către preşedinţii secţiilor de votare, însoţite de o copie a hotărârii judecătreşti prin care s-a decis măsura respectivă, precum şi de o copie a încheierii prin care s-a respins cererea de a permite părăsirea domiciliului, a mai spus vicepremierul Gabriel Oprea.

  • ANALIZĂ: Noua Comisie Europeană are o agendă economică încărcată

    Echipa prezidată de către Jean-Claude Juncker intră în funcţiune sâmbătă. Însă îşi va începe activitatea de luni. Dosarele nu lipsesc, de la criza din Ucraina şi până la negocierile comerciale cu Statele Unite. Dar prioritatea afişată de către Juncker este relansarea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă.

    “Lunile viitoare vor fi extrem de grele, cu previziunile Comisiei, avizarea diverselor bugete pentru noiembrie şi pregătirea planului de investiţii”, subliniază Pierre Moscovici, însărcinat cu portofoliul Afacerilor Economice.

    El urmează să prezinte încă de marţi noile previziuni economice ale Comisiei şi să ia act de slăbiciunea economiei în Zona Euro. Acest exerciţiu va avea, din nou, semnificaţia unui important examn oral, după audierea în Parlamentul European (PE), unde a fost criticat, unii îndoindu-se de capacitatea fostului ministru francez al Finanţelor de a judeca cu neutralitate situaţia din ţara sa.

    Terenul a fost dominat de către predecesorul său, finlandezul Jyrki Katainen. El a decis săptămâna aceasta să nu respingă niciun proiect de buget din Zona Euro. Franţa şi Italia au scăpat de un scenariu extrem de umilitor, chiar dacă dosarul nu este închis.

    Comisia nu a exclus că ar putea să ceară “măsuri suplimentare” de reducere a deficitelor anumitor state membre, ameninţând inclusiv cu aplicarea unor amenzi în cazul nerespectării regulilor, o adevărată sabie a lui Damocles pentru Franţa, care ar urma să-şi aducă deficitul public sub pragul de 3% abia până în 2017, cu încă doi ani întârziere.

    Examinarea aprofundată a bugetelor urmează să aibă loc la jumătatea lui noiembrie, înaintea reuniunii Zonei Euro special consacrate acestui dosar la sfârşitul lunii.

    – O promisiune şi multe întrebări

    Cel mai mare dosar al Comisiei Juncker este fără îndoială planul masiv de investiţii, în valoare de 300 de miliarde de euro, destinat relansării creării de locuri de mună şi economiei, aflate în pană pe tot continentul. “Este urgent”, a subliniat în PE Jean-Claude Juncker, noul preşedinte al Comisiei, care s-a angajat să-l prezinte până la Crăciun.

    Ideea este să se avanseze repede, iar rezultatele să fie mai bune decât ale “Pactului pentru creştre economică” în valoare de 120 de miliarde de euro, lansat în 2012, care şi-a arătat rapid limitele. Pentru accelerarea ritmului, Parisul şi Berlinul mizează pe poziţii comune, pe care cele două capitale vor să le prezinte la începutul lui decembrie.

    Însă conturul planului rămâne extrem de ambiguu: originea fondurilor şi repartizarea efortului între sectoarele public şi privat nu este reglementat, iar Berlinul refuză să semneze cecuri pentru stimularea activităţii. “Ni s-a confirmat că va exista un plan cu noi resurse publice, însoţit de investiţii private”, dădeau asigurări socialiştii din cadrul PE, la începutul lui octombrie.

    Juncker insista săptămâna trecută asupra faptului “acest pachet nu poate să fie finanţat prin deficite extinse”, îndemnând sectorul privat să participe la efort, alături de fonfurile publice.

    Pentru moment există o singură certitudine: Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) urmează să contribuie. “Pivotul este necesar să fie BEI, dar va fi necesar să-şi asume riscuri reale, cu pârghii reale. O creştere de capital ar putea servi la maximizarea efectului de pârgie”, apreciază un diplomat european, care intenţionează să trezească instituţia, percepută adesea ca o “frumoasă adormită”.

    Altă ideea a fost îndepărtată deja, în urma refuzului Germaniei, şi anume recurgerea la Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al Zonei Euro, care are o capacitate de împrumut de 500 de miliarde de euro, dintre care în prezent sunt disponibile 450.

    Planul de investiţii urmează să constituie punctul culminant al summitului european de la sfârşitul anului, prevăzut în perioads 18-19 decembrie.

  • Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker îşi începe oficial mandatul sâmbătă

    Fostul premier conservator luxemburghez Jean-Claude Juncker, în vârstă de 59 de ani, se va instala într-un birou de la etajul 13 din Berlaymont, unde se află sediul Comisiei Europene. Prim-vicepreşedintele social-democrat olandez, Frans Timmermans, în vârstă de 53 de ani, şi ceilalţi comisari, vor avea birourile la etajele inferioare din aceeaşi clădire.

    “Preşedintele sunt eu”, a asigurat Juncker, la votul de învestire a Comisiei Europene desfăşurat în Parlamentul European la 22 octombrie. “I-am delegat însă o parte dintre prerogative vicepreşedintelui. Frans Timmermans este braţul meu drept şi sper că va fi, în egală măsură, şi mâna mea stângă”, a adăugat el. Juncker a dorit, astfel, să-şi confirme rolul central în conducerea Comisiei Europene, dar, în egală măsură, şi dorinţa unei colaborări strânse între socialişti şi conservatori.

    Declaraţia sa i-a pus însă pe gânduri pe funcţionarii europeni. Jean-Claude Juncker a părut în anumite momente obosit. “Resimte încă dureri la spate şi la genunchi în urma accidentului de maşină din 1989”, au explicat persoane apropiate. În plus, a fost extrem de afectat de violenţa campaniei pentru alegerile europene, când a fost nevoit să răspundă unor acuzaţii de abuz de băuturi alcoolice.

    Aluziile sale cu privire la “absenţele” de la Bruxelles, dorinţa de a-şi păstra domiciliul în Luxemburg şi de a-şi limita deplasările oficiale alimentează sentimentul unui “preşedinte part-time” la Comisia Europeană.

    Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker a dorit să formeze o Comisie cu o foarte pronunţată componenţă politică. De altfel, Comisia Europeană este formată din patru foşti premieri, doi foşti miniştri de Externe, doi foşti miniştri ai Economiei şi şapte foşti membri ai Executivului european în exerciţiu. “Nu va fi nici un secretariat general al Consiliului European” şi nici “valetul Parlamentului European”, a avertizat Juncker.

    Frans Timmermans va fi coordonatorul echipei Comisiei Europene. Fin diplomat, poliglot, fostul şef al diplomaţiei olandeze a făcut o impresie foarte bună la audierea în comisia de specialitate din Parlamentul European şi este deja considerat de mai mulţi oficiali europeni drept adevăratul şef al Comisiei Europene.

    – Structura Comisiei, “machiavelică”

    Astfel, eliberat de conducerea tehnică a structurii europene, Jean-Claude Juncker, un european convins, ar putea continua “să facă politică” şi să joace un rol de arbitru, a comentat un oficial european. Rămâne să fie convins de acest lucru Martin Selmayr, şeful de cabinet al lui Jean-Claude Juncker, considerat “eminenţa cenuşie” a preşedintelui Comisiei Europene. Tânărul funcţionar german şi-a folosit din plin talentul pentru alegerea lui Juncker la conducerea Comisiei, în urma unei campanii pline de capcane, marcată de opoziţia cancelarului german Angela Merkel şi a premierului britanic David Cameron.

    Fost purtător de cuvânt, promovat şef de cabinet de fostul comisar pentru Justiţie Viviane Reding, Selmayr, în vârstă de 43 de ani, de profesie jurist, cunoaşte perfect Comisia Europeană. El a gândit noua structură a Comisiei, în cadrul căreia comisarii sunt coordonaţi de vicepreşedinţi, ceea ce îi permite preşedintelui şi cabinetului său să adopte o poziţie de arbitru şi să menţină controlul.

    Noul dispozitiv al Comisiei, care a fost motiv de dispute, este considerat “pervers” şi “machiavelic” de numeroşi eurodeputaţi. “Nu am nimic din Machiavelli. Sunt un creştin-democrat german”, s-a apărat Martin Selmayr. Trăgând sforile în culise de mai multe luni, el intenţionează însă să continue să-şi folosească influenţa, în special în ceea ce priveşte numirile în cadrul Comisiei, potrivit mai multor surse europene.

    În cadrul Comisiei Europene, Martin Selmayr are însă numeroşi duşmani, care-i pândesc greşelile. Decizia lui de a rescrie, fără să o consulte, răspunsurile pregătite de suedeza Cecilia Malmstrom înaintea audierilor din comisia de specialitate din Parlamentul European, a ofensat-o pe noul comisar pentru Comerţ, care gestionează şi dosarul sensibil al negocierilor comerciale cu Statele Unite. Incidentul a provocat tensiuni serioase în cadrul Comisiei, chiar înainte ca noul Executiv să-şi preia mandatul. “Aceasta a fost metoda Selmayr”, a explicat unul dintre criticii şefului de cabinet al lui Jean-Claude Juncker.

  • Doi timişoreni câştigă opt milioane de euro după ce au avut o idee la care nu s-a gândit nimeni

    Un ziarist şi un medic din Timişoara au început o afacere pe o nişă la care, în momentul în care s-au lansat, nu se mai gândise nimeni de pe piaţa locală. Produsele lor sunt astăzi la tot pasul, iar afacerile timişorenilor s-au triplat pe timp de criză, aducându-le venituri de peste opt milioane de euro.

    Octavian Sfeclă conduce alături de partenerul său, Ştefan Tudose, Art Match, firma timişoreană cu 200 de angajaţi prezentă pe piaţă din 1998 şi care a echipat sute de magazine din toată ţara, ajungând să deţină în portofoliul de clienţi cele mai importante reţele de retail şi cei mai mari producători din FMCG. Compania şi-a triplat afacerile pe timp de criză – de la 12.8 milioane de lei (3,2 mil. euro) în 2008, profit de 1.9 milioane de lei (cca. 500.000 de euro) şi 25 de angajaţi, la o cifră de afaceri de 32,5  milioane de lei (8,1 milioane de euro), profit de 2,3 milioane de lei (cca. 600.000 de euro) anul trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. 

    De formaţie profesională medic, Octavian Sfeclă şi-a început cariera în cadrul departamentelor de vânzări şi marketing la companii din domeniul farmaceutic lansând ulterior împreună cu partenerul său, de profesie ziarist, Ştefan Tudose, afacerea Art Match, pe o nişă la care nu s-a gândit nimeni. “Proiectul Art Match a început cu investiţii minime şi a beneficiat de o dezvoltare organică, drumul de la un angajat la cei peste două sute pe care îi avem astăzi fiind unul natural, un fel de răspuns la dezvoltarea pieţei, dacă vreţi”, explică el evoluţia companiei într-un interviu anterior acordat Business Magazin.

    Art Match furnizează sisteme de afişaj, mobilier metalic şi elemente de infrastructură pentru retail; producţia de display-uri şi sisteme de afişaj din materiale plastice; realizează importul şi furnizarea de îmbrăcăminte identitară şi materiale promoţionale, cât şi servicii de montaj specifice activitaţilor companiei. Activitatea de baza a companiei este furnizarea de sisteme de afisaj in-store, specializare unde a devenit lider de piaţă, pe seama unui portofoliu de peste 15.000 de repere, din care circa 1000 sunt produse in-house, restul fiind importate de la parteneri Germania, Olanda, Belgia, Marea Britanie, Suedia, Finlanda, SUA, Canada sau Japonia.

    Compania a fost înfiinţată în 1998, în Timişoara, iar un an mai târziu, a devenit distribuitorul oficial al liderului la nivel mondial în chibrituri personalizate Swedish Match în România.  În anul 2000, compania a realizat prima livrare către un lanţ de retail, divizia de discout a Delhaize Group, Profi, acest client fiind urmat de-a lungul timpul de peste alţii 300 de clienţi. Un an mai târziu, Art Match s-a impus ca furnizor specializat de soluţii şi sisteme de afişaj in-store, piaţă pe care a devenit, în timp, lider naţional. În 2003, Art Match a devenit furnizorul oficial pentru Selgros România, primul magazin echipat de către companie fiind cel din Oradea. Un an mai târziu, compania a încheiat un parteneriat cu compania germană STOREbest în România, care se afla în expansiune la nivel european în momentul respectiv.

    În 2005, Art Match a predat, la cheie, primul magazin Penny din România, colaborearea cu REWE România continuând şi în prezent, pe seama serviilor de montaj şi mentenanţă, advertising pe care le oferă compania, cât şi elemente de producţie publicitară. Ulterior, compania a început să gestioneze stocuri în depozitul propriu, devenind astfel primul furnizor român specializat capabil să efectueze livrări în 48 de ore oriunde în ţară. În 2007, compania începe să utilizeze tehnologia de import pentru prelucrarea foliilor de plastic şi livrează primul element produs de companie: un display PET pentru British American Tobacco România. La scurt timp după, Art Match a început să se extindă în afara graniţelor ţării, vizate fiind ţările limitrofe. Primul proiect concret, pe seama proximităţii de oraşul Timişoara, a fost filiala din Serbia, cu sediul în Belgrad.

    În 2008, compania s-a extins cu a doua filială în afara ţării, Art Match Ungaria şi a continuat extinderea şi investiţiile pe timp de criză, astfel că în 2009, a inaugurat noi capacităţi de producţie şi stocare, iar la începutul lui 2010, a deschis filiala din Bucureşti, atât pentru a controla mai bine piaţa locală, cât şi pentru a dezvolta activităţi în Bulgaria. Ulterior, compania a contractat primul proiect major de montaj în afara României pentru un magazin Hornbach, cu elemente produse în Timişoara. 

  • Mai ţineţi minte filmele SF cu maşini zburătoare? Ei bine, ele tocmai au devenit realitate

    Maşină, denumită AeroMobil 3.0, vine ca urmare a peste 25 de ani de cercetare. “Ideea de transport personal este pe cale să se schimbe”, a declarat Juraj Vaculik, CEO al AeroMobil.

    Designul maşinii a fost realizat de către Stefan Klein, fondatorul departamentului de profil din cadrul Academiei de arte din Slovacia. El a început să lucreze la concept în 1989.

    În anul 2013, o versiune a maşinii a fost autorizată de către autoritatea aviatică din Slovacia, urmând ca şi modelul 3.0 să primească în curând dreptul de a circula.

    Deşi pare un produs destinat celor cu un venit considerabil, reprezentanţii companiei spun că şi-ar dori ca maşina să ajungă, în primul rând, în ţările în curs de dezvoltare, acolo unde infrastructura rutieră lasă de dorit.

    Compania nu a anunţat care va fi preţul de vânzare al maşinii, nici data la care la care aceasta va deveni disponibilă doritorilor.

  • Guvernul anunţă că va descretiza stenograma discuţiilor privind punctele de vedere emise pentru legi

    Decizia de desecretizare a fost luată după ce, la finalul şedinţei de miercuri, Guvernul a anunţat iniţial că a avizat favorabil iniţiativa legislativă care sancţionează cu închisoarea dezvăluirea de informaţii din dosare penale aflate în cercetare, iar ulterior a precizat că avizul a fost, de fapt, nefavorabil.

    Problema a fost explicată de Guvern ca “eroare tehnică”.

    “Având în vedere eroarea tehnică din comunicatul de presă din data de 29 octombrie, pentru o transparenţă totală, Guvernul va emite un act normativ în următoarea şedinţă de guvern, prin care va fi desecretizată stenograma discuţiilor privind aprobarea punctelor de vedere pe marginea proiectelor de lege propuse Guvernului pentru avizare”, se arată într-un comunicat transmis vineri de către Executiv.

    Guvernul a transmis, joi, conţinutul avizului nefavorabil emis la proiectul privind sancţionarea divulgării informaţiilor din cauze penale în cercetare, din care rezultă că motivul respingerii este că, în opinia Executivului, propunerea nu clarifică suplimentar infracţiunea faţă de prevederile actuale.

    Astfel, Guvernul arată că, prin reglementarea infracţiunii prevăzute la articolul 277 din Codul penal, respectiv “Compromiterea intereselor justiţiei”, s-a urmărit, în primul rând “creşterea gradului de exigenţă” faţă de funcţionarii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul administrării justiţiei în legătură cu modul de gestionare a unor date şi informaţii obţinute în cursul unui proces penal, care pot influenţa semnificativ “aflarea adevărului” ori dreptul la un proces echitabil al persoanei cercetate sau judecate.

    Guvernul consideră că practica judiciară a dovedit, fără echivoc, că reglementările actuale nepenale sunt insuficiente, astfel că folosirea mijloacelor penale pentru atingerea scopului urmărit “este justificată şi apare ca singura soluţie viabilă”.

    Astfel, arată Guvernul, incriminarea faptei de divulgare, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să fie administrată o probă în cursul urmăririi penale de către un funcţionar care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei are drept scop împiedicarea scurgerilor de informaţii, dar nu orice fel de informaţii privitoare la urmărirea penală, ci doar a acelora care pot împiedica sau îngreuna administrarea unei probe, precum divulgarea identităţii unui suspect ale cărui mijloace de comunicaţie sunt interceptate, dezvăluirea unei operaţiuni sub acoperire preconizată ori aflată în desfăşurare, divulgarea datelor din conţinutul unei autorizaţii de percheziţie care nu a fost încă efectuată, dezvăluirea de informaţii privind data şi locul în care urmează să fie realizat un flagrant.

    Executivul mai arată că, pentru a întări garanţiile privind dreptul la un proces echitabil şi în special prezumţia de nevinovăţie, consacrate în articolul 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a fost incriminată fapta de dezvăluire, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală înainte să fie dispusă o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un funcţionar care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei.

    Potrivit Convenţiei, statele semnatare au, pe lângă obligaţia negativă de a se abţine de la orice încălcare a drepturilor în afara limitelor permise, şi obligaţia pozitivă de a lua măsurile necesare să asigure garantarea acestor drepturi împotriva încălcării lor de către orice altă persoană, astfel că încălcarea prezumţiei de nevinovăţie angajează responsabilitatea statului în cazul încălcării oricăreia dintre cele două obligaţii arătate, apreciază Guvernul.

    “Prin această reglementare se urmăreşte împiedicarea funcţionarilor să prezinte mijloacele de probă (declaraţii de matiori, expertize, înregistrări audio-video, procese verbale de redare a conţinutului unor convorbiri înregistrate etc.) dintr-un proces penal în curs de desfăşurare în scopul de a nu transforna prezumţia de nevinovăţie într-o prezumţie provizorie de vinovăţie până la soluţionarea cauzei. În plus, aprecierea unei probe, indiferent de conţinutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitatea, relevanţa şi forţa probatorie; de exemplu, o interceptare telefonică din conţinutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracţiuni poate fi declarată nelegală dacă pe parcursul procesului se dovedeşte că nu a fost autorizată sau că este falsificată; o mărturie care ulterior este dovedită ca fiind mincinoasă etc., dar odată adusă la cunoştinţa publicului, o probă aparent incriminatorie, va induce în mod inevitabil ideea de nevinovăţie, iar uneori aceasta nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăţie de autorităţile judiciare”, este punctul de vedere al Executivului.

    O altă apreciere este că s-a urmărit ca reglementarea să nu permită ascunderea sub motivarea protejării intereselor justiţiei a unor manifestări contrare acestor interese comise de autorităţi, considerent pentru care a fost prevăzută o cauză justificativă, potrivit căreia divulgarea ori dezvăluirea de acte sau activităţi ilegale comise de autorităţi într-o cauză penală nu intră în sfera ilicitului penal.

    “Menţionăm că, deşi scopul propunerii este reprezentat de îndreptarea formulărilor imprecise care, în forma lor actuală, sunt de natură a genera controverse cu privire la aplicarea acestora, în realitate acestea nu aduc nicio clarificare textului infracţiunii, pe de-o parte, şi lărgesc sfera de aplicabilitate a infracţiunii atât din perspectiva elementului material, cât şi din perspectiva subiecţilor activi ai infracţiunii, pe de altă parte. Astfel, în legătură cu conţinutul alin. (1) al art. 277, iniţiatorul extinde sfera infracţiunii şi la divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină, sintagmă lipsită de previzibilitate, în condiţiile în care persoana nu are cum să anticipeze care informaţii sau mijloace urmează să se obţină. Mai mult decât atât, deşi infracţiunea iniţială avea în vedere sfera procesului penal, pentru argumentele prezentate anterior, prin iniţiativa legislativă se propune, în mod nejustificat, extinderea sferei de aplicabilitate a infracţiunii la toate cauzele”, este argumentul pentru care Guvernul a avizat nefavorabil proiectul “în forma prezentată”.

    Executivul mai arată că textul în vigoare este suficient de clar cu privire la sfera subiecţilor activi, în sensul că ambele categorii de subiecţi – magistraţii şi funcţionarii publici – sunt definiţi în legislaţia specifică, spre deosebire de modificarea propusă care face vorbire despre persoane care au luat cunoştinţă de informaţii în virtutea unei “calităţi stabilite de lege”, sintagmă evident ambiguă, de natură a crea dificultăţi în aplicarea textului de lege.

    Avizul Guvernului s-a bazat pe punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, care a transmis că se impun precizări suplimentare cu privire la conţinutul modificărilor propuse, în sensul că, deşi scopul propunerii este reprezentat de îndreptarea formulărilor imprecise care, în forma lor actuală, sunt de natură a genera controverse cu privire la aplicarea acestora, în realitate acestea nu aduc nicio clarificare textului infracţiunii şi lărgesc sfera de aplicabilitate a infracţiunii.

    Miercuri seara, după ce MEDIAFAX a anunţat decizia Guvernului de a aviza favorabil proiectul care sancţionează dezvăluirea de informaţii nepublice din dosare penale aflate în cercetare, Executivul a schimbat comunicatul privind actele normative adoptate în şedinţa de miercuri şi a refăcut forma avizului emis la acest proiect, comunicând acum că avizul este nefavorabil, nu favorabil cum a transmis iniţial.

    Astfel, a fost transmis un nou comunicat, în care este precizat că punctul de vedere al Guvernului referitor la proiectul de lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, provenit dintr-o propunere legislativă iniţiată de senatorul PSD Şerban Nicolae, este de a trimite un “aviz nefavorabil în forma prezentată”.

    Iniţial, în comunicatul transmis miercuri după-amiaza, Guvernul anunţa că a transmis un aviz favorabil acestui proiect.

    În comunicatul de miercuri seara a fost modificată forma avizelor şi la alte proiecte, prezentate iniţial ca fiind favorabile.

    Între cele două comunicate, premierul Victor Ponta a declarat însă că el crede că, “într-o societate normală”, cei care dau informaţii din dosare sunt birourile de presă ale parchetelor şi că pentru cei care dezvăluie informaţii nepublice există sancţiuni în toată Europa, susţinând totodată că amendamentul senatorului PSD Şerban Nicolae nu are nicio legătură cu presa, ci se referă doar la informaţiile nepublice din dosare.

    Joi dimineaţa, Guvernul a informat că, dintr-o “eroare tehnică”, în comunicatul transmis după şedinţa de miercuri a fost anunţat că toate proiectele prezentate în şedinţă au primit aviz favorabil, deşi printre cele 37 puncte de vedere referitoare la unele proiecte legislative au fost şi unele cu aviz nefavorabil.

    “Printre acestea se enumeră şi proiectul de Lege pentru modificarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, referitor la noi pedepse pentru cetăţenii care dezvăluie informaţii din dosarele penale, care nu a fost avizat pozitiv de către Guvern”, se arată în comunicat.

    Iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal, prin care dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public dintr-o cauză aflată în curs de cercetare se pedepseşte cu închisoarea, a trecut tacit de Senat la începutul lunii octombrie.

    Propunerea legislativă a senatorului Şerban Nicolae modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reformulării dispoziţiilor articolelor 276 şi 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiţiei şi respectiv compromiterea intereselor justiţiei.

    Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifică, astfel că declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, al unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

    În plus, articolul 277 se modifică, astfel că divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină sau să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

    De asemenea, dezvăluirea fără drept de mijloace de probă sau înscrisuri oficiale într-o cauză penală, înainte de a dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă.

    Dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public, dintr-o cauză aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani.

    Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală pedeapsa este de închisoare de la 2 la 5 ani.

    Nu constituie infracţiune, potrivit propunerii legislative, fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi ilegale comise de instanţă sau de organul de urmărire penale, în cursul cercetării unei cauze.

    Senatorul PSD Şerban Nicolae a susţinut că, prin propunerea sa legislativă ziariştii nu riscă sancţiuni dacă publică dezvăluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informaţii către presă.

    Camera Deputaţilor este forul decizional.

    În octombrie, ministrul Justiţiei a declarat că iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal trebuie discutată în Camera Deputaţilor, pentru a se decide dacă va fi adoptată, susţinând că nu crede că intenţia parlamentarului a fost de a pedepsi jurnaliştii, ci de a găsi “o formulă de prevenire a scurgerilor de informaţii de la instanţe”.

  • ANOFM: Peste 17.800 de locuri de muncă vacante. În ce judeţe sunt cele mai multe oferte

    Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 17.857 de locuri de muncă.

    Cele mai multe oferte de angajare sunt în Capitală (2.696) şi în judeţele Cluj (2.978), Prahova (1.307), Arad (1.041), Iaşi (799), Argeş (768), Ilfov (681), Harghita (600), Timiş (519), Vâlcea (513) şi Hunedoara (510).

    Judeţele cu cele mai puţine oferte de muncă sunt Mehedinţi (şapte), Caraş-Severin (13), Bacău (50), Ialomiţa (65), Gorj (68), Botoşani (76), Sălaj (78) şi Suceava (82).

    Angajatorii au 1.516 locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare, cele mai multe pentru: programator (73), mentor (69), inginer mecanic (64), cercetător în fizică (40), şef departament mărfuri alimentare şi nealimentare (36), inginer de sistem în informatică (33), consilier juridic (32) şi agent de vânzări (26).

    Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 16.341 de locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.340), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.102), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (850), lucrător comercial (681), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje şi materiale sintetice (477), manipulant mărfuri (470), vânzător (434) şi agent de securitate (374).

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.

  • ICCJ ridică măsura controlului judiciar pentru cei doi judecători acuzaţi în dosarul retrocedărilor

    Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă erau sub control judiciar din 17 octombrie, când un complet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus această măsură. Instanţa a respins atunci cererea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă a celor doi, care anterior fuseseră audiaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie Braşov.

    Decizia a fost contestată de cei doi magistraţi tot la instanţa supremă, care a judecat joi cauza şi a dispus defiinţarea în totalitate a deciziei din 17 octombrie. Astfel, în urma rejudecării cauzei, instanţa a respins propunerea de arestare preventivă a judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie Braşov.

    Cei doi judecători sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, după ce au făcut parte dintr-un complet al Tribunalului Covasna care a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru peste 43.000 de hectare de teren forestier şi de teren agricol, situate în judeţulu Bacău, în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva, potrivit anchetatorilor.

    În dosarul retrocedărilor ilegale de păduri sunt arestaţi preventiv fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi Paltin Sturdza, care îşi atribuie calitatea de moştenitor al “Domeniilor Ghica” şi este beneficiarul celor peste 43.000 de hectare de pădure ce ar fi fost retrocedate ilegal.

    Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament. Camera Deputaţilor a luat act, în 27 octombrie, de demisia lui Hrebenciuc.

    Şi deputatul Ioan Adam, senatorul Ilie Sârbu şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, sunt urmăriţi penal în acest dosar. În cazul lui Ioan Adam, DNA a cerut de la Camera Deputaţilor aviz pentru arestarea preventivă.

    Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit.

    Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

    Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

    Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier.

    Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

    Procurorii au stabilit că SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL are ca asociat unic Majura Limited (cu sediu social în Cipru), persoană juridică cipriotă al cărei asociat real este Andrei Hrebenciuc.

    Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

  • Viktor Orban retrage proiectul privind taxa pe Internet

    “Taxa pe Internet nu poate fi introdusă în forma sa actuală (…) Nimic nu poate fi validat în aceste circumstanţe”, a explicat premierul conservator într-un interviu acordat postului public de radio.

    După o primă mobilizare duminică, zeci de mii de persoane au defilat marţi la Budapesta pentru a contesta proiectul de taxare a transferului pe Internet, pe care criticii săi îl consideră liberticid. Aceste manifestaţii sunt printre cele mai importante de la preluarea puterii de către Orban, în 2010.

    Opozanţii au anunţat organizarea unei manifestaţii “de celebrare” vineri seara.

    Înaintea iniţiativei anunţate vineri de premierul conservator, partidul său FIDESZ a încercat fără succes să dezamorseze criza, promiţând că taxa va fi plafonată la un echivalent de aproximativ 2 euro pe lună pentru consumatorii privaţi.

    Noul impozit, care ar urma să facă obiectul unui vot în Parlament la 17 noiembrie, a fost criticat sever de Comisia Europeană.

    Contestarea taxei pe Internet are loc în timp ce Orban, promotorul unor reforme controversate în privinţa presei şi justiţiei în primul mandat, se află în colimatorul Statelor Unite, care denunţă un regres al statului de drept în Ungaria.

    Washingtonul a declarat indezirabili pe teritoriul său şase oficiali pe care administraţia Obama îi suspectează de corupţie.