Prinţesa Cristina va fi audiată pentru presupusa infracţiune de “trafic de influenţă”, precizează sursa citată.
Ginerele regelui Spaniei, Inaki Urdangarin, este cercetat într-un caz de corupţie. Căsătorit din 1997 cu prinţesa Cristina, fiica cea mică a regelui Juan Carlos şi a reginei Sofia, Inaki Urdangarin, în vârstă de 44 de ani, este suspectat că a deturnat fonduri publice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Planul pare mai degrabă conceput de un răufăcător din filmele cu James Bond, dar naziştii sunt cei care plănuiau să folosească acest tip de armă, cu un diametreu de peste un km. Oglinda ar fi putut fi folosită pentru a concentra razele solare asupra unei ţinte anume, aşa cum folosesc copii lentile pentru a aprinde paie, relatează Dailymail.
Un articol publicat în revista Life din 1945 arată cum “armata americană a făcut o descoperire uluitoare: oamenii de ştiinţă germani aveau planuri serioase de a construi o armă solară”. Oglinda gigant, plasată deasupra Pământului ar fi “concentrat raze solare într-un anume punct de pe suprafaţa scoarţei terestre”.
Ideea a fost generată în 1923 de omul de ştiinţă Hermann Oberth, cunoscut drept părinte fondator al ştiinţei rachetelor.
Născut la Sibiu (la acea vreme Nagyszeben sau Hermannstadt), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Ţiolkovski şi americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinţi fondatori ai ştiinţei rachetelor şi astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind însă în mod esenţial identice, deşi cercetarea a avut loc în mod independent.
Cu un cost estimat de trei milioane de mărci şi o perioadă de execuţie de 15 ani, scopul iniţial acestei oglinzi gigant ar fi fost să suplinească razele solare, în zonele altminteri păgubite de astru. Dar Oberth a descris această invenţie, ulterior, ca “arma supremă”.
El spunea că “oglinda mea spaţială este ca acelea pe care şcolarii le folosesc pentru a proiecta raze solare pe tavanul sălii de clasă”. În 1945, când Aliaţii au început să cotrobăie prin planurile de război capturate, a devenit evident că naziştii se folosiseră de ideea lui Oberth şi începuseră să caute posibilităţi pentru a construi această armă pe o orbită plasată la circa 30 km de Pământ.
Conform revistei Life, arma ar fi urmat să fie asamblată din piese, pe orbită. Arma ar fi trebuit să aibă şi o staţie spaţială, cu locuri în care rachetele de aprovizionare ar fi putut să se cupleze, grădini care ar fi trebuit să furnizeze oxigen şi generatoare solare pentru aprovizionarea cu energie.
Germanii nu sunt însă singurii care au căutat variante prin care să se folosească de puterea soarelui. În 1999, ruşii au făcut publică intenţia lor de a folosi o oglindă pentru a reflecta lumina solară pe Pământ în perioada iernii.
Cea mai tânără divizie de specialitate a Ţuca Zbârcea & Asociaţii, firma de consultanţă fiscală a anunţat extinderea echipei de management prin promovarea lui Alin Chitu în funcţia de Tax Partner. El are o experienţă profesională de nouă ani în cadrul unor companii precum Deloitte şi KPMG. Alin Chitu va coordona, alături de Alexandru Cristea, activităţile de procedură fiscală derulate de entitatea afiliată firmei de avocatură şi va colabora îndeaproape cu avocaţii departamentului de litigii specializaţi în contencios fiscal.
”Alin Chitu a făcut parte din echipa de start-up a Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax şi a contribuit semnificativ la atingerea obiectivelor de dezvoltare a business-ului în ultimele 12 luni. Am fost umăr lângă umăr de la început iar această promovare este o recunoaştere a aportului său la consolidarea practicii noastre pe piaţa serviciilor de consultanţă fiscală”, a declarat Alexandru Cristea, Tax Partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax.
Potrivit reprezentanţilor firmei, activitatea s-a derulat anul trecut în linie cu aşteptările şi estimările de la momentul înfiinţării ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax, în martie 2012. Serviciile s-au axat pe diverse proiecte de eficientizare fiscală, dar şi pe consultanţă operaţională în domeniul taxelor directe şi indirecte, precum şi pe implicarea punctuală în proiecte de fuziuni şi achiziţii, restructurări de afaceri ori divizări. în 2012, echipa de consultanţi fiscali şi-a adus o contribuţie importantă la finalizarea privatizării Automobile Craiova cu Ford Motor Co.
Mandatul a presupus o analiză amănunţită a tuturor implicaţiilor fiscale şi financiare aferente acestei ultime etape a contractului de privatizare şi s-a încheiat cu virarea sumei de 38 milioane de euro de către compania americană la bugetul de stat.
Pentru 2013, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax îşi propune o creştere a afacerilor de cel puţin 20%-25%, mizând atât pe recomandările venite prin intermediul firmei de avocatură ţuca Zbârcea & Asociaţii, cât şi pe potenţialul de dezvoltare a propriului portofoliu de clienţi.
”Anul acesta vrem să creştem practica în zona de compliance – este o arie bună, ce asigură venituri constante, noi până acum axându-ne pe servicii de consultanţă şi atât. De asemenea, mizăm pe venituri şi din proiectele pe care le derulăm în sectoare precum energie, agricultura, imobiliar, bancar, dar şi din tranzacţii – fuziuni şi achiziţii, divizări şi privatizări”, a adăugat Alin Chitu.
Constituită în martie 2012, Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax s-a lansat pe piaţa serviciilor de consultanţă fiscală cu specialişti din Big4 şi Ministerul Finanţelor Publice, printre care se numără şi Ion Capdefier, fost director general în Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF timp de 17 ani.
Echipa Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax include în prezent şase consultanţi fiscali ”full-time”, cărora li se adaugă experţii în contencios fiscal ai firmei de avocatură, în total 13 profesionişti. Pentru anul în curs, se are în vedere recrutarea a cel puţin trei consultanţi fiscali.
Portofoliul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax cuprinde câteva zeci de clienţi, printre care Alstom Transport, ArcelorMittal Roman, Autoritatea Naţională pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), CEZ, Carrefour România, Ericsson Telecommunications România, Stabilus România.
Coordonatorii practicii de consultanţă fiscală sunt Alexandru Cristea, tax partner, Alin Chitu, tax partner în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax şi Răzvan Gheorghiu-Testa, avocat asociat în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
Cu o echipă formată din 100 de avocaţi dintre care 20 parteneri în cadrul biroului din Bucureşti, Ţuca Zbârcea & Asociaţii operează un sediu secundar în Cluj-Napoca, care funcţionează în asociere cu Nistorescu, şomlea & Asociaţii, cât şi un birou de reprezentanţă în Madrid, Spania. Totodată, firma a stabilit o colaborare strategică pe principiul ”best friend” cu firma de avocatură Ţurcan Cazac, liderul pieţei de avocatură de business din Chişinău, Republica Moldova.
Cepoi a precizat că problema autismului este una “extrem de complicată” şi că, de fapt, nu a devenit şi una introdusă pe agenda publică, alături de bolile rare.
Consilierul guvernamental a mai spus că a încercat, anul trecut, să determine o acţiune, însă a constatat că este o lipsă de specialişti care să ştie ce trebuie făcut.
Cepoi consideră că ar trebui gândit un program naţional complex, cu proceduri clare de identificare, evaluare, sprijin şi monitorizare a copiilor cu tulburări din spectrul autist.
“E nevoie de un grup de specialişti care chiar cunosc problema şi ar fi necesar un grup de lucru interministerial, dar nu formal, al cărui scop final să fie un program complex. Nici măcar nu cred că este vorba de mulţi bani, căci bani pentru copii oricum se cheltuiesc, dar nu în mod bine ţintit”, a spus Vasile Cepoi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Institutul pentru Lucrări Religioase (numele formal al băncii) şi Vaticanul se află sub presiune pentru creşterea transparenţei financiare, după ce instituţia de credit a fost afectată de mai multe scandaluri în ultimele decenii.
Unul dintre testele pontificatului acestuia este legat de instituţia financiară, o sursă de imagine negativă pentru Vatican în ultimele trei decenii, scrie CNBC.
Anul trecut, o agenţie europeană responsabilă cu combaterea spălării banilor a ajuns la concluzia că Banca Vaticanului nu reuşit să respecte unele dintre standardele europene referitoare la lupta împotriva criminalităţii financiare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“O echipă a FMi a ajuns la un acord la nivel de experţi cu autorităţile cipriote pentru un program economic care va fi susţinut în comun de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană. O finanţare combinată de 10 miliarde de euro ar trebui să ajute Cipru să-şi acopere necesarul financiar, inclusiv serviciul datoriei, în timp ce implementează politicile necesare însănătoşirii economiei şi revenirii pe pieţele financiare. Contribuţia FMI va consta într-un împrumut pe trei ani de circa 1 miliard de euro”, a afirmat, într-un comunicat, directrorul FMI, Christine Lagarde.
Înţelegerea dintre experţii FMI şi Cipru va fi transmisă board-ului instituţiei pentru aprobare cel mai probabil la începutul lunii mai.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cererile de rambursare transmise la Bruxelles sunt aferente pentru patru programe operaţionale: Programul Operaţional Regional, POS Mediu, POS DRU şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, precizează un comunicat transmis MEDIAFAX de Ministerul Fondurilor Europene.
Cea mai mare sumă, de peste 150 de milioane de euro, a fost solicitată pentru Programul Operaţional Regional. În acelaşi timp, pentru POS Mediu au fost trimise documente pentru rambursarea a aproape 135 de milioane de euro, pentru POS DRU – aproape 103 milioane de euro, iar pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative – 0,5 milioane de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat în urmă cu două săptămâni că anunţul de privatizare a companiei CFR Marfă va fi publicat pe 6 sau 8 aprilie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cursul BNR de miercuri:
| Euro | 4,4228 | +0,0049 | +0,11% |
| Dolar american | 3,4471 | +0,0073 |
+0,21% |
Cotaţiile monedei naţionale au rămas peste 4,42 lei/euro în prima parte a sesiunii interbancare de meircuri, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă în creştere cu 0,49 bani, la 4,4228 lei/euro. În sesiunea percedentă, cursul a fost de 4,4179 lei/euro.