BusinessMagazin

Blog

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o minivacanţă de patru zile

    La începutul lunii ianuarie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de o minivacanţă de patru zile, ca urmare a faptului că pe 1 ianuarie (joi) şi 2 ianuarie (vineri) se serbătoreşte Anul Nou, care vor fi zile libere legale şi se leagă cu zile de 3 şi 4 ianuarie care sunt zile de weekend.

    Zilele libere care urmează în 2026 sunt:

    • 6 ianurie – Boboteaza;
    • 7 Ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul;
    • 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române;
    • 10 – 13 aprilie — Paşte ortodox;
    • 1 mai — Ziua Muncii;
    • 1 iunie — Ziua Copilului;
    • 31 mai (duminică) – Rusalii, 1 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii;
    • 15 august — Adormirea Maicii Domnului;
    • 30 noiembrie — Sfântul Andrei;
    • 1 decembrie — Ziua Naţională a României;
    • 25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Inteligenţa artificială schimbă total piaţa muncii: Peste 200.000 de locuri de muncă din sectorul bancar european sunt ameninţate în următorii cinci ani, pe măsură ce băncile adoptă tot mai mult inteligenţa artificială şi accelerează închiderea sucursalelor

    Peste 200.000 de locuri de muncă din sectorul bancar european sunt ameninţate în următorii cinci ani, pe măsură ce băncile adoptă tot mai mult inteligenţa artificială şi accelerează închiderea sucursalelor, potrivit estimărilor analiştilor, potrivit FT. 

    Prognoza Morgan Stanley arată că industria bancară ar putea reduce aproximativ 10% din numărul de angajaţi până în 2030, în contextul în care instituţiile financiare se grăbesc să obţină economiile promise de AI şi să mute o parte tot mai mare a operaţiunilor în mediul online.

    Reducerile sunt cel mai probabil să vizeze diviziile de „servicii centrale” ale băncilor – care includ funcţiile de back-office şi middle-office, precum şi rolurile din managementul riscului şi conformitate – potrivit analizei realizate pe un eşantion de 35 de bănci.

    În total, aceste instituţii au aproximativ 2,12 milioane de angajaţi, ceea ce înseamnă că o reducere de 10% ar echivala cu circa 212.000 de concedieri.

    „Multe bănci au indicat câştiguri de eficienţă generate de AI şi de digitalizarea suplimentară de până la 30%”, arată Morgan Stanley.

    Băncile europene se află sub o presiune intensă din partea investitorilor pentru a găsi noi modalităţi de reducere a costurilor şi de creştere a randamentului capitalurilor proprii, care rămâne constant sub nivelul rivalilor din SUA.

    Instituţiile financiare au început deja să invoce inteligenţa artificială drept un catalizator pentru restructurarea operaţiunilor. În noiembrie, banca olandeză ABN Amro a anunţat că va elimina aproximativ o cincime din personalul cu normă întreagă până în 2028, în timp ce directorul general al Société Générale, Slawomir Krupa, avertiza în martie că „nimic nu este sacru” în campania sa de reducere a bazei de costuri ridicate a băncii franceze.

    Analiştii Morgan Stanley afirmă că AI oferă băncilor o oportunitate de a îmbunătăţi raportul cost/venit – un indicator-cheie de eficienţă urmărit îndeaproape de investitori – în condiţiile în care rundele anterioare de reduceri de costuri şi-au epuizat efectul.

    Prognoza subliniază modul în care digitalizarea accelerată şi adoptarea inteligenţei artificiale ar putea remodela peisajul bancar european în anii următori, în special în cazul băncilor orientate către consumatori şi în ţări precum Franţa şi Germania, unde raporturile cost/venit rămân ridicate.

    Creşterea explozivă a AI a alimentat temeri privind pierderi masive de locuri de muncă în mai multe industrii, pe măsură ce tehnologia evoluează până la punctul în care ar putea înlocui angajaţi umani.

    Potenzialul AI de a transforma sectorul bancar european este confirmat şi de analiştii UBS, instituţie care a început să folosească această tehnologie pentru a-şi transforma analiştii în avataruri, trimiţând clienţilor videoclipuri cu bancheri simulaţi.

    Jason Napier, şeful departamentului de analiză a băncilor europene din cadrul UBS, a declarat: „Vedem deja schimbări în audit, avocatură şi consultanţă, dar băncile nu livrează încă o eficienţă îmbunătăţită. Bazele de cost sunt mari, iar aceste instrumente puternice nu au fost încă implementate pe deplin.”

    „Cei care mai au nevoie de dovezi că AI va schimba semnificativ serviciile financiare ar trebui să petreacă mai mult timp explorând instrumentele care sunt deja disponibile”, a adăugat el.

     

  • Povestea antreprenoarei care a transformat împreună cu soţul ei un atelier cu zece angajaţi din Vicovu de Sus într-o afacere de milioane de euro

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 7. Ana Cornea, Denis Shoes (Anna Cori)

    Ana Cornea a construit împreună cu soţul său unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de încălţăminte şi marochinărie, pornind în Vicovu de Sus un atelier cu doar zece angajaţi.

    În prezent, reţeaua a ajuns la 31 de magazine în România, Republica Moldova, Ucraina şi Bulgaria, iar compania Denis Shoes SRL a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 79,2 mil. lei şi un profit net de 10,6 mil. lei, cu o echipă medie de 126 de angajaţi, potrivit datelor publice.

    Creşterea brandului a fost „sănătoasă”, spune fondatoarea, pentru că a refuzat scurtăturile şi a mizat constant pe principii solide, execuţie disciplinată şi reinvestire. Crezul Anei Cornea rămâne acela că „imaginaţia conduce lumea”, iar reţeta succesului este — după cum afirmă ea — munca, implicarea maximă şi seriozitatea: un set de valori care au transformat un atelier din nordul ţării într-un brand regional cu distribuţie proprie.

     

     Doar o bază solidă, făcută din principii corecte, te poate ajuta să evoluezi. Reţeta succesului este: munca, implicarea şi seriozitatea.

  • 100 Tineri manageri de top. Claudia Cetăţoiu, Corporate Transaction Director, iO Partners

    Corporate Transaction Director, iO Partners

    38 de ani

    Claudia Cetăţoiu a intrat în real estate în 2009, într-un moment dificil pentru industrie, dar care i-a conturat repede ambiţia şi perseverenţa. De la un început modest, a crescut până la un rol complex de corporate transaction director, în care gestionează portofolii globale şi coordonează strategii pentru clienţi internaţionali. A lucrat inclusiv în SUA, unde a contribuit la reconfigurarea spaţiilor de birouri pentru companii din diverse industrii. Azi, îmbină gândirea antreprenorială cu responsabilitatea strategică, iar mâine îşi doreşte să aibă şi mai multă influenţă pozitivă în business şi în echipe.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Privind înapoi, cea mai mare greşeală a fost faptul că eram convinsă la început că totul ţine de viteză şi volum. Mă concentram să răspund rapid, să închid tranzacţii repede, eram într-o permanentă cursă cu mine şi piaţa. Ce am ignorat? Calitatea relaţiei cu clientul şi înţelegerea reală a nevoii lui. Graba m-a făcut să propun soluţii rapide, dar nepotrivite. A fost un moment dur, dar revelator. Lecţia? Am înţeles că, în real estate, este mai important să devii un partener pentru clientul tău decât intermediar de succes. Rolul meu poate impacta echipe, moduri de lucru şi chiar cultura organizaţională prin propunerile mele.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    O greşeală este un moment, un pas în direcţia nepotrivită şi poate fi corectată pe parcurs. Un eşec, pe de altă parte, apare atunci când nu ne asumăm greşeala sau o lăsăm să definească rezultatul final. În mediul meu de business, în real estate, greşelile sunt inevitabile pentru că este un business între oameni, însă pentru mine, greşelile au devenit trepte în evoluţie şi asta m-a diferenţiat. Aşa că trasez linia aici – o greşeală face parte din drum, eşecul înseamnă să refuzi să creşti din acea experienţă.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cea mai mândră?
    Un proiect, o decizie, o echipă?

    Am petrecut o perioadă la headquarterul companiei din Chicago, pe atunci JLL, lucrând direct cu echipele de acolo, cei mai buni profesionişti şi am susţinut un proces amplu de reconfigurare a portofoliului de birouri din mai multe oraşe din US, dar şi diferite industrii. A fost o oportunitate de a înţelege în profunzime modul în care cultura organizaţională, foarte diferită de cea europeană, stilurile de lucru şi spaţiul se influenţează reciproc. Am adus în ecuaţie o perspectivă externă, dar empatică. Am provocat unele decizii, am sugerat scenarii mai curajoase şi am susţinut ideea de birou ca şi catalizator pentru colaborare. Una dintre cele mai mari satisfacţii a fost să văd cum unele dintre ideile născute acolo au fost replicate la sediul aceloraşi companii, dar din Europa, cu o cultură organizaţională diferită, inclusiv în proiecte pe care le-am gestionat ulterior local. Am revenit cu o viziune mai largă, dar şi cu o convingere puternică: cele mai valoroase rezultate vin când combini rigoarea profesională cu înţelegerea oamenilor din spatele fiecărei decizii.

    Trei superputeri profesionale.
    Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    1. Traduc nevoile de business în soluţii de spaţiu. Am învăţat că biroul nu este un spaţiu, este un instrument de lucru, de cultură, de brand. Ştiu să citesc dincolo de brief, astfel încât pot transforma cerinţele generale într-o strategie reală de ocupare.

    2. Găsesc echilibru între interesul chiriaşului şi realitatea pieţei. Negocierea nu e o luptă, e o artă. Reprezint chiriaşul, dar ştiu foarte bine cum gândesc proprietarii şi dezvoltatorii. Această dublă înţelegere mă ajută să obţin condiţii excelente pentru clientul meu, fără să blochez procesul. Sunt puntea dintre două lumi – şi cred că asta e o superputere esenţială în piaţa actuală.

    3. Răbdare strategică. Suntem într-o industrie cu presiune, termene şi KPI. Dar am învăţat că cele mai bune decizii se iau atunci când ai răbdare să asculţi, să analizezi şi să spui „nu acum“, dacă e cazul.

  • Cine este Greg Abel, protejatul discret al legendarului investitor Warren Buffet, care tocmai a preluat de la 1 ianuarie imperiului Berkshrie Hathaway. ”Este pregătit şi gata să ia deciziile corecte”

    În timpul întâlnirii anuale a gigantului vehicul de investiţii, Berkshire Hathaway, legendarul investitor Warren Buffet s-a confruntat cu mai multe întrebări importante legate de viitorul imperiului său. Însă subiectul care a fost abordat în mod constant de cei mai importanţi membri ai companiei a fost succesiunea, scrie Bloomberg.

    Buffett l-a numit pe Greg Abel drept moştenitor în 2021, iar de atunci vicepreşedintele a căutat să-şi facă simţită prezenţa mult mai puternic în cadrul întâlnirilor şi discuţiilor de business. Sâmbătă, Buffett a reafirmat că se simte „100% confortabil” cu această decizie şi chiar a indicat că tranziţia s-ar putea petrece oricând.

    „Greg înţelege problema distribuirii de capital la fel de bine ca şi mine. El va lua cele mai importante decizii şi cred cu tărie că vor fi similare celor pe care le-aş fi făcut şi eu. Lucrăm de 30 de ani împreună şi sunt sigur pe el şi abilităţile lui”, a declarat Warren Buffet.

    Abel, în vârstă de 60 de ani, care s-a alăturat lui Buffett şi partenerului său de afaceri Charlie Munger, a transformat afacerile energetice ale Berkshire într-una dintre cele mai mari din SUA. Buffett a glumit recent spunând că Abel face „toată treaba”.

    Buffett şi Munger erau atât de siguri că vor fi întrebaţi în timpul întâlnirii anuale despre recentele turbulenţe bancare, încât au adus, în glumă, pancarte pe care erau inscripţionate clasificările contabile evidenţiate în timpul acestor tulburări. Unul era etichetat „disponibil pentru vânzare”, în timp ce pe celălalt scria „păstrat până la scadenţă”.

    Abordând problema într-o notă mai serioasă, Buffett i-a criticat pe directorii executivi responsabili de băncile falimentare, susţinând că aceştia ar trebui să fie traşi la răspundere pentru greşelile care s-au ascuns „la vedere”.

    De asemenea, el a subliniat că printre cauzele problemelor din sistemului bancar se numără şi mesajele proaste transmise publicului american de către autorităţile de reglementare, politicieni şi presă cu privire la această criză.

    Buffett a arătat cu degetul spre First Republic Bank, creditorul pe care JPMorgan Chase & Co. l-a salvat recent.

     Documentele depuse de First Republic au arătat că creditorul oferea credite ipotecare foarte mari , neacoperite de guvern, la rate fixe care, în unele cazuri, erau doar cu dobândă timp de zece ani – ceea ce Buffett a catalogat drept „o alegere nebunească”.

    „Totul a fost expus, iar lumea a ignorat această bombă până a explodat”a mai spus legendarul investitior.

    Turbulenţele din sistemul bancar au început cu lichidarea unui mic creditor cu focus pe criptomonede la începutul lunii martie, iar apoi au început să se răspândească şi să cuprindă alte trei bănci regionale, inclusiv Silicon Valley Bank.

    Buffett a concluzionat că ar fi fost catastrofal pentru SUA dacă guvernul nu ar fi acţionat pentru a garanta toate depozitele SVB, dintre care marea majoritate nu erau acoperite de plafonul de 250.000 de dolari al Federal Insurance Deposit Corp.

  • Tragedie în Elveţia în noaptea de Revelion: Zeci de morţi şi peste 100 de răniţi după un incendiu într-o staţiune de schi de lux

    „Câteva zeci” de persoane ar fi murit, iar aproximativ 100 au fost rănite în urma unui incendiu izbucnit într-un bar dintr-o staţiune elveţiană de schi de lux, potrivit autorităţilor locale, care au demarat o anchetă pentru a stabili cauza tragediei, potrivit FT. 

    Poliţia şi pompierii au intervenit la barul Le Constellation din Crans-Montana, localitate din cantonul Valais, după ce incendiul a izbucnit în timpul petrecerilor de Anul Nou.

    „Am identificat aproximativ 100 de persoane rănite”, a declarat Frédéric Gisler, comandantul poliţiei din Valais, în cadrul unei conferinţe de presă organizate joi. „Din păcate, se presupune că mai multe zeci de persoane şi-au pierdut viaţa.”

    Cauza incidentului rămâne deocamdată neclară, a precizat Gaëtan Lathion, responsabil de comunicare al poliţiei din Valais. Autorităţile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanţele în care s-a produs incendiul.

  • Explozie într-un bar din Crans-Montana: Autorităţile anunţă câteva zeci de moţri şi 100 de răniţi

    „Câteva zeci de persoane” sunt presupuse a fi decedate şi aproximativ 100 rănite, majoritatea grav, în urma unui incendiu izbucnit într-un bar din Alpii Elveţieni în timpul Revelionului, a declarat joi poliţia, citată de AP.

    Poliţia a declarat că nu poate oferi deocamdată informaţii mai precise despre numărul de persoane care au murit în incendiu.

    Răniţii au fost atât de numeroşi încât unitatea de terapie intensivă şi sala de operaţii a spitalului regional au ajuns rapid la capacitate maximă, potrivit consilierului regional Mathias Rénard.

    Elicoptere şi ambulanţe s-au deplasat la faţa locului pentru a ajuta victimele, printre care şi străini.

    „Suntem devastaţi”, a declarat Frédéric Gisler, comandantul poliţiei cantonale din Valais, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Beatrice Pilloud, procurorul general al cantonului Valais, a declarat că este prea devreme pentru a determina cauza incendiului. Experţii nu au putut încă să intre în interiorul clădirii distruse.

    O explozie s-a produs în timpul Revelionului într-un bar din Crans-Montana, Elveţia. „A avut loc o explozie de origine necunoscută”, a spus, joi dimineaţa, pentru AFP, Gaetan Lathion, purtătorul de cuvânt al poliţiei din cantonul Wallis, din sud-vestul Elveţiei.

    Se presupune că în bar, care are o capacitate de 300 de persoane, se aflau peste 100 de oameni.

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că a cerut informaţii autorităţilor eleveţiene privind cetăţenia victimelor afectate de explozia produsă în noaptea de Revelion în staţiunea de schi Crans-Montana.

  • Cele mai aşteptate listări din 2026 în SUA: SpaceX, fondat de Elon Musk, giganţii de inteligenţă artificială OpenAI şi Anthropic, şi Databricks, compania de analiză de date cofondată de doi profesori români, se pregătesc de listare anul acesta. ”Nu-mi amintesc o generaţie ca aceasta – companii private care ar figura printre cele mai mari capitalizări bursiere din lume”

    Cele mai valoroase trei companii private de tehnologie din SUA se pregătesc pentru listări la bursă chiar din acest an, alimentând speranţele investitorilor şi ale consultanţilor că ar putea avea parte de cel mai profitabil an din istoria lor, scrie FT. 

    Producătorul de rachete SpaceX, fondat de Elon Musk, alături de laboratoarele de inteligenţă artificială OpenAI şi Anthropic, lucrează la oferte publice iniţiale care ar putea atrage zeci de miliarde de dolari.

    Doar aceste trei tranzacţii ar depăşi valoarea totală atrasă de aproximativ 200 de IPO-uri din SUA în 2025 şi ar reprezenta o adevărată mină de aur pentru bănci de investiţii, case de avocatură şi investitori.

    „Nu-mi amintesc o generaţie ca aceasta – trei companii private care ar figura printre cele mai mari capitalizări bursiere din lume”, a declarat Peter Hébert, cofondator al fondului de venture capital Lux Capital.

    „Probabilitatea ca toate aceste companii să se listeze [în 2026] este mică, dar există, iar un astfel de scenariu ar însemna un câştig epic pentru fondurile de venture capital, bancheri şi avocaţii specializaţi în tranzacţii.”

    Directorii SpaceX le-au spus investitorilor în ultimele săptămâni că firma se va lista la bursă în următoarele 12 luni, cu excepţia apariţiei unui şoc major pe pieţe, potrivit a două persoane familiarizate cu discuţiile.

    Anthropic a numit firma de avocatură Wilson Sonsini, cu sediul pe Coasta de Vest a SUA, pentru a începe pregătirile pentru listare.

    Şi OpenAI a purtat discuţii cu firme de top, inclusiv Cooley, în legătură cu pregătirea unui IPO, potrivit a două surse apropiate procesului. Compania care deţine ChatGPT nu şi-a ales încă consilierii juridici, potrivit unei persoane apropiate de companie.

    Grupurile nu au stabilit încă ţinte de evaluare pentru IPO. OpenAI, evaluată în prezent la 500 de miliarde de dolari, discută cu investitori despre o nouă rundă de finanţare la o evaluare de 750 de miliarde de dolari sau mai mult. Discuţiile sunt într-un stadiu incipient, însă OpenAI ar putea atrage zeci de miliarde de dolari, au declarat sursele.

    SpaceX lucrează la o vânzare secundară de acţiuni care ar evalua compania la 800 de miliarde de dolari, potrivit mai multor persoane familiarizate cu tranzacţia.

    Anthropic se află, de asemenea, în discuţii pentru o nouă rundă de finanţare, investitorii estimând o evaluare de peste 300 de miliarde de dolari.

    Speranţele privind relansarea marilor listări din sectorul tech în 2025 s-au estompat după ce Donald Trump a lansat, în aprilie, un val amplu de tarife comerciale, iar ulterior au fost afectate şi de blocajul guvernamental din octombrie.

    Figma, Klarna, CoreWeave şi Chime s-au numărat printre companiile tehnologice care s-au listat în 2025, contribuind la un total de peste 30 de miliarde de dolari atraşi din IPO-uri în SUA în primele nouă luni ale anului, majoritatea provenind din sectorul tehnologic, potrivit EY.

    Totalul din acest an este de aşteptat să depăşească cu mult această sumă dacă măcar una dintre cele trei mari start-up-uri va ajunge pe bursă. Numai SpaceX este considerată pe scară largă drept o candidată capabilă să depăşească listarea record a Saudi Aramco din 2019, care a atras 29 de miliarde de dolari, devenind astfel cea mai mare ofertă publică din istorie.

    Aceste planuri ar putea fi însă date peste cap de evoluţii politice sau economice neaşteptate, iar listarea va supune aceste companii private unui nivel mult mai ridicat de supraveghere publică.

    Alte companii private mari sunt, de asemenea, luate în calcul pentru listare în acest an, potrivit unor directori şi persoane apropiate situaţiei. Printre acestea se numără compania de analiză de date Databricks, evaluată la 134 de miliarde de dolari, şi platforma de design Canva, evaluată la 42 de miliarde de dolari.

    Founders Fund, fondul de venture capital al lui Peter Thiel, a investit 20 de milioane de dolari în SpaceX în 2008 şi a participat la mai multe runde ulterioare de finanţare, acumulând o participaţie evaluată acum la zeci de miliarde de dolari. Alphabet deţine, la rândul său, o participaţie de ordinul miliardelor de dolari. Khosla Ventures, primul investitor de tip venture capital în OpenAI, a preluat o participaţie de 5% în companie în 2019.

  • Zi uriaşă pentru bulgari: Începând de la 1 ianuarie 2026, euro înlocuieşte oficial leva ca monedă naţională a Bulgariei, devenind astfel al 21-lea stat membru al zonei euro. Deşi integrarea europeană a Bulgariei este văzută de instituţii ca un pas către stabilitate economică, oamenii se tem să nu urmeze scumpiri majore. Vedeţi cum arată noile monede euro. FOTO

    Începând de astăzi, 1 ianuarie 2026, euro înlocuieşte oficial leva ca monedă naţională a Bulgariei, ţara devenind astfel al 21-lea stat membru al zonei euro. Decizia marchează un moment major în integrarea europeană a Bulgariei şi este văzută de instituţii drept un pas către o mai mare stabilitate economică, predictibilitate şi dezvoltare pe termen lung în cadrul Uniunii Europene, scrie presa din Bulgaria. 

    Procesul a intrat în faza decisivă pe 25 februarie 2025, când Bulgaria a solicitat rapoarte extraordinare de convergenţă din partea Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene. La 4 iunie, evaluările au confirmat că ţara îndeplineşte toate criteriile nominale, inclusiv stabilitatea finanţelor publice, nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung, stabilitatea preţurilor şi cerinţele privind cursul de schimb. Aprobarea politică finală a venit pe 8 iulie 2025, când Consiliul UE pentru Afaceri Economice şi Financiare şi Parlamentul European şi-au dat acordul formal pentru aderarea Bulgariei la zona euro începând cu 1 ianuarie 2026.

    Prin această decizie, Bulgaria îşi îndeplineşte angajamentul asumat prin Tratatul de Aderare la UE, semnat la 25 aprilie 2005 şi intrat în vigoare odată cu aderarea la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Ţara făcuse deja un pas intermediar important prin aderarea la Uniunea Bancară a UE la 1 octombrie 2020.

    Adoptarea euro pune capăt automat regimului de consiliu monetar introdus la 1 iulie 1997, în urma hiperinflaţiei şi a colapsului bancar din perioada 1996–1997. Cursul fix de schimb de 1 euro = 1,95583 leva rămâne obligatoriu şi se aplică în mod uniform tuturor instituţiilor, companiilor şi cetăţenilor, asigurând condiţii egale de conversie şi eliminând riscul unei devalorizări arbitrare.

    Pe parcursul lunii ianuarie 2026, atât euro, cât şi leva pot fi utilizate pentru plăţi în numerar, însă restul va fi oferit exclusiv în euro, cu excepţia situaţiilor de disponibilitate insuficientă. Începând cu 1 februarie 2026, euro devine singura monedă cu putere legală de plată, în timp ce bancnotele şi monedele în leva vor rămâne schimbabile.

    Toate conturile bancare din Bulgaria – inclusiv conturile curente, de economii şi depozitele – precum şi creditele vor fi convertite automat şi gratuit la 1 ianuarie 2026. Codurile IBAN rămân neschimbate, iar din această dată toate plăţile cu cardul şi retragerile de numerar vor fi efectuate exclusiv în euro.

    Până la 30 iunie 2026, toate băncile şi oficiile poştale din localităţile fără sucursale bancare vor schimba leva în euro la cursul fix, fără comisioane. Oficiile poştale vor permite schimburi de până la 1.000 de leva de persoană pe zi fără notificare prealabilă, iar sumele cuprinse între 1.000 şi 10.000 de leva vor necesita solicitări în avans. După 30 iunie, băncile şi oficiile poştale pot introduce comisioane, iar după 31 decembrie 2026 pot înceta complet acest serviciu. Banca Naţională a Bulgariei va schimba însă leva în euro pe termen nelimitat şi gratuit, prin sediile sale şi centrele de numerar desemnate din Sofia, Plovdiv, Burgas, Varna şi Pleven.

    Euro, a doua cea mai utilizată monedă la nivel global, este prezentat de instituţii drept un garant al stabilităţii financiare. Autorităţile subliniază beneficii precum reducerea costurilor de tranzacţie şi de schimb valutar, creşterea predictibilităţii pentru investiţii, facilitarea călătoriilor şi o mai mare transparenţă a preţurilor pentru consumatori şi companii.

    Bancnotele euro sunt emise în cupiuri de 5, 10, 20, 50, 100, 200 şi 500 de euro, fiecare având o culoare distinctă şi elemente avansate de securitate, inclusiv filigrane, holograme şi tipar în relief. Monedele euro ale Bulgariei vor intra în circulaţie alături de cele ale celorlalte state din zona euro, într-o piaţă de peste 350 de milioane de persoane. Partea naţională a monedelor bulgăreşti îi prezintă pe Paisie de la Hilandar, Sf. Ivan de Rila şi Călăreţul de la Madara, iar monedele de cent sunt inscripţionate cu denumirea „stotinki”. Toate monedele euro, indiferent de ţara de origine, au putere legală de plată în întreaga zonă euro.

    Prin aderare, Bulgaria obţine reprezentare în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, ceea ce îi conferă un rol direct în deciziile de politică monetară ale zonei euro. În perioada 1 ianuarie – 2 martie 2026, băncile centrale naţionale ale celorlalte state din zona euro vor schimba, de asemenea, leva în euro la cursul fix.

    Trecerea la euro aduce şi un nou standard european de afişare a cursurilor de schimb. În loc să indice cât costă o unitate de valută străină în leva, casele de schimb vor afişa câte unităţi de valută pot fi obţinute pentru un euro. Afişarea obligatorie a preţurilor în dublă monedă, leva şi euro, introdusă la 8 august 2025, va rămâne în vigoare până la 8 august 2026.

    O decizie guvernamentală consolidează, de asemenea, mecanismul de coordonare pentru adoptarea euro, prin crearea unui centru naţional de coordonare, condus de preşedintele Comisiei de Stat pentru Bursele de Mărfuri şi Pieţe, Vladimir Ivanov. Centrul are rolul de a sincroniza eforturile instituţiilor de stat, regionale şi municipale pe durata tranziţiei.

  • Ce se scumpeşte din 1 ianuarie. Lista accizelor şi taxelor ce intră în vigoare

    Accize mai mari la bere, ţigări şi carburanţi de la 1 ianuarie 2026. Cresc şi impozitele locale şi este introdusă taxa Temu.

    De la 1 ianuarie 2026, România aplică un nou val de majorări de accize pentru băuturile alcoolice, ţigăti şi carburanţi, fiind a doua creştere într-un interval de şase luni, după ajustările intrate în vigoare în vara lui 2025, conform prevederilor din Codul Fiscal şi nivelurilor publicate de autorităţi.

    Noile accize la alcool (de la 1 ianuarie 2026)
    Bere: 5,83 lei/hl/grad Plato, de la 5,30 lei
    Vinuri liniştite: 11 lei/hl, de la 10 lei/hl
    Vinuri spumoase: 83,81 lei/hl, de la 76,19 lei/hl
    Alcool etilic: 5.848,49 lei/hl alcool pur, de la 5.316,81 lei/hl
    pentru alcool produs în micile distilerii: 2.924,23 lei/hl alcool pur, de la 2.658,39 lei/hl
    Noile accize la carburanţi (de la 1 ianuarie 2026)
    Benzină cu plumb: 3.598,98 lei/1.000 litri, de la 3.271,80 lei/1.000 litri
    Benzină fără plumb: 3.059,80 lei/1.000 litri, de la 2.781,64 lei/1.000 litri
    Motorină: 2.804,29 lei/1.000 litri, de la 2.549,35 lei/1.000 litri

    Cât creşte la pompă
    Pentru şoferi, efectul direct al accizei (la care se adaugă TVA-ul aferent) este estimat la circa 33 bani/l la benzină şi circa 30 bani/l la motorină, adică aproximativ 15–16 lei în plus la un plin de 50 de litri, potrivit calculelor prezentate în spaţiul public de analişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro