BusinessMagazin

Blog

  • Radu Hanga, preşedintele BVB: Ne aşteptăm ca, în următorii trei ani, să ajungem la jalonul de 500.000 de investitori la BVB

    Cu un plus de 10.000–15.000 de conturi noi deschise în fiecare trimestru şi cu aproape 300.000 de conturi deja active, Bursa de Valori Bucureşti mizează pe menţinerea acestui trend, astfel încât, în următorii trei ani, pragul de 500.000 de investitori să devină o ţintă realistă, după cum spune Radu Hanga, preşedintele BVB.

    „Ne bazăm pe ce vedem. Mă aştept ca, în semestrul 1, să vedem o accelerare a creşterii numărului de investitori. Vedem o creştere de 10.000–15.000 de conturi noi deschise în fiecare trimestru, ceea ce înseamnă între 50.000 şi 70.000 de conturi noi pe an. Pornind de la baza pe care o avem acum, de aproape 300.000 de conturi, este de aşteptat ca, în următorii trei ani, să ajungem la jalonul de 500.000 de investitori. Asta presupune un trend care trebuie să continue”, a detaliat el la ZF Capital Markets Summit 2026.

    Ce a mai spus Radu Hanga:

    ♦ Una dintre temele mari pe care le au pieţele de capital acum, la nivel global, nu doar în România, este acest trend de creştere a pieţei fondurilor, a pieţei ETF-urilor, care replică, implicit, indici. Vedem, astfel, un trend prin care resursele se concentrează pe companiile care intră în componenţa indicilor. Dacă eşti în indice, exişti; dacă nu eşti în indice, exişti mai puţin.♦

    ♦ Tot mai mulţi bani merg către companiile mari şi tot mai puţini către companiile mici. Aceasta este una dintre provocări: cum facem să asigurăm o dispersie mai bună a banilor investiţi în piaţă.

    ♦ O bursă regională este o altă temă interesantă. Eu văd foarte strâns conectată ideea de investiţie cu ideea de vizibilitate. Orice companie ar vrea să se listeze pe o piaţă pe care operează şi în care vizibilitatea îi aduce beneficii.

    ♦ Bursele locale îşi au rolul lor în a susţine companiile locale. Pieţele regionale şi globale au rolul lor în a susţine companiile care devin jucători regionali şi globali, care trec dincolo de graniţele ţării. Tindem să investim în companii pe care le cunoaştem, în nume pe care le cunoaştem.

  • Surpriză: Ucrainenii de la Naftogaz vor un parteneriat cu OMV Petrom privind un zăcământ de gaze pe care l-ar fi descoperit în Marea Neagră

    Compania ucraineană Naftogaz, care spune că a descoperit rezerve offshore „substanţiale” în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, poartă discuţii cu OMV Petrom pentru formarea unui parteneriat legat de acel zăcământ, scrie Reuters.

    Sursele publicaţiei nu au indicat volumul de gaze recuperabile descoperite, însă una dintre ele a descris zăcământul drept „unul dintre cele mai promiţătoare din regiunea Mării Negre”, unde România şi Turcia dezvoltă deja propriile exploatări.

    Discuţiile sunt într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu ar putea începe înaintea de încheierea războiului.

    Totuşi, descoperirea ar putea contribui în cele din urmă la consolidarea securităţii energetice a Europei, în contextul reducerii dependenţei de Rusia, şi evidenţiază potenţialul Mării Negre pentru noi descoperiri.

    Aceeaşi sursă a spus că Ucraina urmăreşte discuţii atât la nivel business-to-business, cât şi la nivel guvernamental, pentru a atrage tehnologie occidentală de extracţie a gazelor din ape de mare adâncime.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea de la Bucureşti cu preşedintele României, Nicuşor Dan, că cele două ţări intenţionează să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul Mării Negre.

    Înainte de război, Ucraina era aproape complet independentă din punct de vedere al gazelor naturale, însă a fost nevoită să îşi majoreze semnificativ importurile după ce atacurile cu rachete ale Rusiei au avariat aproximativ jumătate din capacităţile sale de producţie.

    Marea Neagră, esenţială pentru transporturile de cereale, petrol şi produse petroliere şi care găzduieşte proiecte de foraj offshore, este împărţită între Bulgaria, România, Georgia, Turcia şi Ucraina, precum şi Rusia prin Crimeea.

    În cei patru ani de la începutul războiului, statele membre NATO Bulgaria, România şi Turcia au interceptat mine marine plutitoare în Marea Neagră, de-a lungul rutelor energetice şi comerciale.

    OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, desfăşoară explorări în perimetrul Han Asparuh din largul coastelor Bulgariei.

    În România, OMV Petrom dezvoltă proiectul Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de stat Romgaz, proiect care va începe producţia în 2027, dublând producţia de gaze a ţării şi transformând România într-un exportator net.

  • Povestea româncei care, după ce a locuit şi muncit timp de 20 în Canada, s-a întors în ţara noastră şi a construit de la zero o afacere ce vinde produse în lumea întreagă

    Raluca Oancea a locuit aproape 20 de ani în Canada şi s-a întors în România, unde în 2021 a fondat Knotium, un brand de haine din materiale naturale, având propria echipă de producţie. A crescut bazându-se pe vânzări online şi pe o comunicare constantă, dar folosindu-se şi de câteva apariţii în reviste internaţionale de modă. Acum, aproximativ 50% din vânzări sunt realizate de clientela din SUA, 40% în Uniunea Europeană şi doar 10% în România.

    O pasiune din copilărie pentru haine, pasiune pe care fondatoarea Raluca Oancea şi-a dorit să o împărtăşească şi cu alte femei, este punctul de start şi argumentul afacerii. „Knotium este un brand de îmbrăcăminte din in pentru femei cu un stil de viaţă modern, urban şi activ. Este construit în jurul unor piese vestimentare atemporale, realizate responsabil şi cu fineţe, cu accent exclusiv pe materiale naturale.

    Brandul a fost dezvoltat organic, pas cu pas, cu focus pe calitate, funcţionalitate şi durabilitate, mai degrabă decât pe volume mari sau tendinţe sezoniere”, povesteşte antreprenoarea, care a ajuns la vânzări de 220.000 de euro anul trecut cu brandul de haine. Raluca este astăzi implicată full time în businessul Knotium, după ce timp de aproape 20 de ani a lucrat în mediul corporatist în Canada. Spune însă că această experienţă i-a influenţat abordarea structurată a businessului, orientarea către pieţe internaţionale şi accentul pus pe procese, eficienţă şi sustenabilitate pe termen lung.

    A pornit Knotium cu o investiţie de aproximativ 25.000 de euro din fonduri proprii. „Dezvoltarea ulterioară a brandului a fost susţinută prin creştere organică şi reinvestirea constantă a veniturilor”, punctează Raluca Oancea.

    La început lucra un număr redus de produse şi cu producţie în serii mici. „Acest model s-a dovedit rapid a fi imperfect si deficitar, deoarece multe cliente îşi doreau alte culori decât cele produse iniţial, iar gradul de personalizare era redus.” După primul an de activitate şi odată cu recuperarea unei mari părţi din investiţia iniţială, a fost nevoită să facă tranziţia către un model de lucru pe comandă. Deşi presupune costuri de producţie mai ridicate, acest model a adus beneficii clare: o rată mai mare de satisfacţie a clienţilor, mai puţine retururi, o mai bună gestionare a materiilor prime şi eliminarea stocurilor de produse finite blocate, explică antreprenoarea.

    În prezent, Knotium are producţie proprie şi o echipă de patru angajaţi. Produsele sunt disponibile exclusiv online, prin magazinul propriu, precum şi prin platforme internaţionale de e-commerce şi wholesale. Portofoliul include bluze, topuri, fuste, pantaloni, rochii şi jachete, toate realizate din fibre naturale – in şi lână. „Materialele sunt atent selecţionate, predominant ţesătură din in premium prespălat, de origine europeană, cu certificări de calitate valide. Am ales acest material în mod strategic, datorită aspectului său natural cu valenţe premium, durabilităţii ridicate şi versatilităţii la purtare. Piesele sunt gândite pentru un public urban, care caută confort, adaptabilitate şi o estetică curată, potrivită atât pentru uz zilnic, cât şi pentru contexte mai formale”, argumentează Raluca Oancea. Despre creşterea businessului spune că a fost susţinută prin vânzări online şi printr-o comunicare consecventă, axată pe produs, calitate şi transparenţă.

    „Un element important de diferenţiere este modelul de producţie: o parte semnificativă a produselor este realizată pe comandă, ajustată în funcţie de dimensiunile fiecărui client. Acest model ne permite să reducem pierderile şi să oferim o experienţă personalizată, apreciată în special pe pieţele internaţionale”. Iar numărul de produse din portofoliu este dinamic; lucrând într-un model pe comandă, antreprenoarea spune că atelierul are flexibilitatea de a lansa câteva produse noi în fiecare sezon şi de a retrage treptat modelele care au fost mai putin apreciate.

    „Această abordare ne permite să aliniem constant portofoliul la cerinţele şi preferinţele clienţilor. În prezent, acesta include aproximativ 200 de produse de vestimentaţie, însă obiectivul este de a-l rafina şi de a-l reduce la maximum 100 de piese atent selecţionate, care să reflecte cel mai bine identitatea brandului şi nevoile reale ale clienţilor”, punctează ea.

    Mai mult, în 2023 şi 2024 brandul a fost selectat pentru a fi prezent în mai multe ediţii ale unor publicaţii internaţionale de referiţă în domeniu, precum Vogue UK şi Vanity Fair, apărând în trei numere ale fiecărei reviste. „Această expunere a contribuit la consolidarea percepţiei brandului pe pieţele externe şi la creşterea notorietăţii în rândul unui public internaţional”, afirmă Raluca Oancea.   

    În 2025, Knotium a ajuns la vânzări de 220.000 de euro, plus 60% faţă de anul precedent, într-un an cu multe provocări generate de contextul geopolitic, inflaţie, creşterea costurilor şi schimbările în politicile comerciale internaţionale, inclusiv introducerea unor tarife pe piaţa din SUA, care au dus la un comportament de consum mai precaut, după cum a sesizat antreprenoarea. „În acest context, a fost necesar să ne adaptăm politica de preţ şi distribuţie, menţinând în acelaşi timp standardele de calitate. Credem însă că un produs bine realizat, durabil şi gândit pentru purtare îndelungată are, pe termen lung, un cost pe purtare mai mic decât un produs ieftin, purtat de câteva ori şi înlocuit rapid. Această abordare a rămas centrală în strategia brandului şi în relaţia cu clienţii noştri. Tot în 2025, am trecut şi printr-un process de rebranding şi, la fel de important, am definitivat internalizarea producţiei, cu scopul reducerii costurilor şi creşterii controlului operaţional”, mai spune antreprenoarea.

    Pentru 2026, focusul echipei Knotium rămâne pe consolidare şi o creştere moderată, estimată la 30-40%, fără o scalare agresivă. „Pentru 2026, îmi propun să rafinez portofoliul de produse astfel încât acesta să devină mai coerent şi unitar, construit din piese atent selecţionate, complementare între ele şi gândite să funcţioneze ca un sistem de garderobă. Obiectivul este reducerea complexităţii şi creşterea relevanţei fiecărui produs, atât din perspectivă estetică, cât şi funcţională.” În paralel, intenţionează să dezvolte noi colaborări pe piaţa din Romania, care să susţină consolidarea brandului şi să creeze valoare pe termen lung.

    „Pe lângă vânzările directe către consumatori, colaborăm şi în regim wholesale cu boutique-uri din Europa şi America de Nord, ceea ce contribuie la consolidarea prezenţei brandului pe pieţe externe.”

    Raluca Oancea, fondatoare, Knotium

    Clienţii Knotium sunt în principal internaţionali, interesaţi de produse de calitate, realizate responsabil şi adaptate unui stil de viaţă urban, explică Raluca Oance. „Aproximativ 50% din vânzări sunt generate în SUA, 40% în Uniunea Europeană şi 10% în România. Pe lângă vânzările directe către consumatori, colaborăm şi în regim wholesale cu boutique-uri din Europa şi America de Nord, ceea ce contribuie la consolidarea prezenţei brandului pe pieţe externe.”

    Colecţiile sunt construite coerent, cu designuri şi o paletă de culori care se completează între ele, astfel încât fiecare piesă nouă să poată fi integrată uşor în garderobă, adaugă Raluca Oancea. O parte semnificativă din clienţi aleg să achiziţioneze mai multe piese simultan sau un outfit complet, iar rata de clienţi recurenţi este ridicată, în special pe pieţele internaţionale, mai spune ea.

    Mai departe, în următorii 3-5 ani îşi doreşte ca Knotium să fie un brand matur, bine poziţionat pe pieţele internaţionale, cu o creştere constantă şi sustenabilă. „Obiectivul meu este să construiesc un business stabil, susţinut de un portofoliu coerent şi bine definit, de procese eficiente şi de o echipă solidă. Nu urmăresc o scalare accelerată, ci o evoluţie organică, care să permită menţinerea calităţii produselor şi a identităţii brandului pe termen lung, rămânând relevant pentru clienţi şi fidel valorilor care au stat la baza lui”, conchide ea.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    ZF, susţinut de Visa, derulează PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Minionette – atelier de bijuterii

    Proprietar: Bogdan Onică

    Anul lansării: 2016

    Locaţie: zona Unirii, Bucureşti

    Cifra de afaceri 2025: 2,3 mil. lei

    Ricci Design – atelier de design cu împrimantă 3D

    Fondatoare: Alexandra Stan

    Afacere principală: livadă de cireşi

    Investiţie iniţială: 500-600 de euro

    Plan de dezvoltare: listarea produselor în magazine

    Hai cu Renu – consiliere pentru vacanţe

    Fondatoare: Renata Chindea

    Recomandări: Istanbul, Japonia, Sibiu

    Servicii: sugestii şi planificare de vacanţe

    Krantz – producător de îngheţată artizanală

    Fondatori: Constantin Dumitriu şi Claudiu Constantin Solomon

    Investiţie: 3 mil. euro

    Anul primei producţii: 2024

    Vânzări 2025: 500.000 de unităţi

    Light in Light – atelier de decoraţiuni

    Fondatoare: Aida Ionescu

    Prezenţă: online, târguri, magazine, florării

    Portofoliu: lumânări, tablouri, decoraţiuni

    Planuri de dezvoltare: mutarea în propriul sediu

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de VISA, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Planurile de viitor ale românului care a devenit atât de puternic încât cumpără multinaţionale: „Vreau să construiesc un business global în IT fără să ne pierdem identitatea şi gena antreprenorială”

    După aproape trei decenii de construcţie antreprenorială, AROBS intră într-o etapă de maturitate în care viteza nu mai este suficientă. Compania fondată de Voicu Oprean evoluează astăzi de la un business antreprenorial la o platformă globală de tehnologie, unde disciplina financiară, guvernanţa şi credibilitatea în faţa pieţei devin la fel de importante ca inovaţia. Cum arată această transformare şi ce înseamnă ea pentru leadershipul unei companii tech listate?

    „Când construieşti, viteza şi intuiţia sunt esenţiale. Când conduci global, disciplina şi reputaţia devin esenţiale. La scară internaţională, nu mai concurezi doar prin competenţă tehnică, ci prin guvernanţă, stabilitate financiară şi credibilitate în faţa investitorilor”, descrie antreprenorul Voicu Oprean transformarea prin care trece o companie odată ce depăşeşte etapa de start-up şi intră într-o fază de maturitate.

    După aproape trei decenii de construcţie antreprenorială, fondatorul AROBS spune că rolul său s-a schimbat fundamental faţă de începuturile companiei. Dacă în primii ani accentul era pe viteză, intuiţie şi capacitatea de a construi rapid într-o piaţă în formare, etapa actuală aduce o schimbare de paradigmă, axată pe consolidarea unei companii care operează pe pieţe internaţionale şi care trebuie să funcţioneze cu reguli, disciplină financiară şi credibilitate instituţională. „Personal, înseamnă o schimbare de perspectivă. La început construieşti cu energie şi instinct. Astăzi construiesc cu răbdare şi structură. După aproape 28 de ani, nu mai este despre a demonstra că putem, ci despre a consolida ceea ce am construit şi a-l face sustenabil pe termen lung.”

    La nivel profesional, această maturizare se traduce prin transformarea AROBS dintr-o companie antreprenorială într-o platformă globală de tehnologie. Creşterea vine astăzi cu mecanisme mai complexe de guvernanţă, cu disciplină financiară mai strictă şi cu o integrare atentă a companiilor achiziţionate. „Maturitatea înseamnă trecerea de la companie antreprenorială la platformă globală de tehnologie.

    Înseamnă guvernanţă solidă, disciplină financiară, integrare atentă a achiziţiilor şi un leadership distribuit.” Această evoluţie a companiei a impus şi o transformare a stilului său de leadership. Dacă în primii ani era implicat în aproape toate deciziile operaţionale, rolul său actual este mai degrabă unul de arhitect strategic. „Am trecut de la control operaţional la arhitectură strategică. La început eram implicat la nivel de detaliu.

    Astăzi rolul meu este să definesc direcţia, să aleg oamenii potriviţi şi să creez contextul în care pot performa.” Pentru un antreprenor care a construit compania pas cu pas, această schimbare nu este simplă. Oprean recunoaşte că tranziţia implică un proces constant de adaptare şi dezvoltare personală. „Recunosc că nu este uşor de făcut această tranziţie, implică un efort de dezvoltare personală, de învăţare continuă.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • BingX Market Sentiment: Bitcoin stagnează sub maxime, în timp ce instituţiile adoptă masiv monede stabile

    Piaţa activelor digitale traversează o fază de consolidare, marcată de ezitarea investitorilor de a sparge pragurile tehnice majore pentru Bitcoin şi Ethereum. În paralel, ecosistemul financiar tradiţional îşi accelerează integrarea cu soluţiile descentralizate, axându-se pe monede stabile care respectă normele stricte de conformitate.

    Consolidare pe piaţa crypto
    Bitcoin se tranzacţionează într-un interval volatil, fără să reuşească să se menţină peste nivelurile maxime recente. Cumpărătorii intervin rapid la scăderile majore, în timp ce creşterile generează imediat marcări de profit. Nivelul de 70.000 de dolari funcţionează momentan ca o zonă neutră, investitorii aşteptând un semnal clar pentru o nouă direcţie de piaţă. În mod similar, Ethereum urmează această tendinţă de aşteptare, consolidându-se între suportul de 1.900 de dolari şi rezistenţa de 2.200 de dolari şi menţinând un model de mişcare laterală, fără indicii de inversare a trendului.

    Apetitul instituţional pentru conformitate
    În sectorul monedelor stabile, direcţia principală este dictată de activele digitale transparente şi reglementate, care atrag fluxuri importante de capital instituţional. Variantele ancorate în dolari, cu rezerve auditate, rămân prima alegere pentru gestionarea trezoreriilor şi plăţile corporative. Totodată, pe măsură ce băncile şi autorităţile monitorizează noile produse care oferă randamente încorporate, adopţia soluţiilor descentralizate de către jucătorii financiari din piaţa tradiţională se extinde prin medii controlate. Custozii independenţi au devenit astfel o infrastructură critică pentru accesarea lichidităţii în condiţii de siguranţă şi conformitate.

    Sursa: Aleph Business

     

  • Nicuşor Dan: România are resurse proprii, însă acestea sunt insuficiente, motiv pentru care importăm aproximativ 80% din ţiţeiul necesar consumului intern. Cât petrol aduce România din statele afectate de închiderea strâmtorii Ormuz?

    România a consumat anul trecut 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 mi­lioane de tone (78%) au fost importate, restul fiind acoperit prin producţia internă @ Arabia Saudită, stat afectat de închiderea strâmtorii Ormuz, reprezintă 0,4% din importurile totale şi 0,3% din consumul total de petrol al României.

    “Astăzi am discutat cu Alfred Stern, preşedintele Consiliului de Supraveghere OMV Petrom, şi cu Christina Verchere, CEO OMV Petrom, despre proiectul Neptun Deep. Proiectul avansează conform graficului şi va livra primele gaze naturale din Marea Neagră în 2027. Este o investiţie de peste 4 miliarde de euro care va consolida securitatea energetică a României şi va reduce dependenţa noastră de importuri. Neptun Deep aproape va dubla producţia de gaze a României şi va contribui semnificativ la creşterea independenţei energetice a ţării. Am discutat, desigur, şi despre situaţia actuală a pieţei energetice, chiar dacă întâlnirea fusese stabilită înainte de izbucnirea războiului din Iran. Reprezentanţii OMV Petrom mi-au prezentat o informare detaliată despre evoluţiile pe termen scurt şi mediu, precum şi despre scenariile pe care le iau în calcul. Am abordat şi tema preţurilor la combustibili şi securitatea aprovizionării. Am convenit că va exista o colaborare şi o cooperare strânsă cu Guvernul pentru ca România să depăşească cu bine această nouă perioadă de presiune asupra preţurilor la energie. Închiderea strâmtorii Hormuz creează dificultăţi majore pentru toate statele importatoare de petrol şi combustibili. România are resurse proprii, însă acestea sunt insuficiente, motiv pentru care importăm aproximativ 80% din ţiţeiul necesar consumului intern. Soluţiile pe termen scurt şi mediu sunt continuarea investiţiilor majore aflate în derulare şi menţinerea unui dialog deschis şi constructiv cu cei mai importanţi actori din sectorul energetic. Vom continua să monitorizăm situaţia şi să acţionăm pentru a proteja cetăţenii şi economia”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan pe reţeaua X.

    România a consumat anul trecut 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 mi­lioane de tone au fost importate, restul fiind acoperit prin producţia internă, arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF. Cel mai important partener comercial pe care îl are România pentru importurile de petrol este Kazahstanul. De aici, România a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul este al doilea mare partener al României pentru importurile de petrol, iar al treilea este Libia. Cantităţile provenite de la statele caspice trec prin Marea Neagră.

    În total, factura României pentru importurile de petrol de anul trecut s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, mai arată datele transmise de INS.

    Arabia Saudită are un rol minor în alimentarea directă cu petrol a României, aşa cum reiese din datele de la INS.

  • Buzoianu despre deşeurile periculoase din Slobozia. Ce ascundea firma cu aviz pentru 50 de tone

    Acum două săptămâni, reprezentanţii Gărzii de Mediu au derulat controale la firma Clean Cyclo din Slobozia. A reieşit că firma avea pe teren 300 de tone de deşeuri periculoase lichide, deşi avea aviz doar pentru 50 de tone. Deşeurile erau destinate tratării şi depozitate fără respectarea tuturor normelor legale.

    Au fost aplicate amenzi în valoare de 160.000 de lei. Totodată, au fost impuse măsuri de evacuare a deşeurilor stocate ilegal, cu termen joi, săptămâna trecută. Autorităţile de control au revenit în teren vinerea trecută. Deşeurile periculoase se află încă pe amplasament.

    Vinerea trecută au fost realizate şi controale la staţia de epurare a oraşului Slobozia, operată de SC Urban SA. Au fost constatate nereguli majore, urmând a fi comunicate măsurile impuse de Garda de Mediu, susţine ministra mediului.

    Deşeurile netratate corespunzător de la Clean Cyclo au ajuns în staţia de epurare, care a înregistrat valori de poluare mult peste limitele legale. Datele arată creşteri exponenţiale ale poluării apei începând cu noiembrie, la câteva zile după ce Clean Cyclo a obţinut autorizaţia de mediu.

    „Acestea vor trebui ridicate de urgenţă de pe teren de şmecherii care îşi imaginează că ne pot otrăvi pe toţi fără consecinţe”, a transmis Diana Buzoianu. Aceasta a precizat că autorităţile de mediu vor urma toate căile legale civile şi penale disponibile.

    Astăzi va fi finalizată o nouă acţiune de control la firma Clean Cyclo.

  • Cum a devenit Polonia una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii

    La sfârşitul anilor ’80, economia Poloniei era într-o situaţie critică. Produse de bază precum zahărul sau făina erau raţionalizate, iar veniturile cetăţenilor erau de aproximativ o zecime din salariile din Germania de Vest. După căderea comunismului în 1989, Polonia a trecut printr-un proces amplu de reforme economice. În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 55.000 de dolari, echivalentul a 85% din media Uniunii Europene, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, arată AP.

    Un moment decisiv pentru dezvoltarea economică a Poloniei a fost aderarea la Uniunea Europeană în 2004. De atunci, economia ţării a crescut în medie cu 3,8% pe an, aproape dublu faţă de media europeană. Accesul la piaţa unică europeană, libera circulaţie a bunurilor şi investiţiile masive din fonduri europene au contribuit semnificativ la modernizarea infrastructurii şi la dezvoltarea sectorului privat.

    Economiştii subliniază că succesul economic al Poloniei nu se datorează unui singur factor, ci unei combinaţii de reforme şi politici publice. Un rol important l-a avut construirea rapidă a unui cadru instituţional solid, cu tribunale independente, autorităţi de concurenţă eficiente şi reguli clare pentru sistemul bancar. Aceste instituţii au contribuit la evitarea fenomenelor de corupţie şi la prevenirea apariţiei oligarhilor care au dominat economiile altor state post-comuniste.

    Un alt element cheie al succesului economic al Poloniei a fost investiţia în educaţie. Astăzi, aproximativ jumătate dintre tinerii polonezi au studii superioare, un procent ridicat în Europa. Această forţă de muncă bine pregătită, combinată cu costuri mai reduse decât în Europa Occidentală, a atras numeroase investiţii străine. În acelaşi timp, antreprenoriatul local a contribuit la dezvoltarea unor companii competitive la nivel european.

    Economiştii subliniază că succesul economic al Poloniei nu se datorează unui singur factor, ci unei combinaţii de reforme şi politici publice. Un rol important l-a avut construirea rapidă a unui cadru instituţional solid, cu tribunale independente, autorităţi de concurenţă eficiente şi reguli clare pentru sistemul bancar. Aceste instituţii au contribuit la evitarea fenomenelor de corupţie şi la prevenirea apariţiei oligarhilor care au dominat economiile altor state post-comuniste.

    Un alt element cheie al succesului economic al Poloniei a fost investiţia în educaţie. Astăzi, aproximativ jumătate dintre tinerii polonezi au studii superioare, un procent ridicat în Europa. Această forţă de muncă bine pregătită, combinată cu costuri mai reduse decât în Europa Occidentală, a atras numeroase investiţii străine. În acelaşi timp, antreprenoriatul local a contribuit la dezvoltarea unor companii competitive la nivel european.

    Un exemplu al succesului economic polonez este compania Solaris, fondată în 1996 în oraşul Poznań. Firma a devenit unul dintre cei mai mari producători de autobuze electrice din Europa, cu o cotă de piaţă de aproximativ 15%. Decizia de a investi devreme în tehnologia vehiculelor electrice a permis companiei să devină lider într-un sector aflat în plină dezvoltare.

    În ciuda succesului economic, Polonia se confruntă în continuare cu unele provocări. Populaţia îmbătrâneşte rapid, iar rata natalităţii este scăzută, ceea ce ar putea reduce numărul de persoane active pe piaţa muncii. De asemenea, salariile rămân mai mici decât media Uniunii Europene. Economia Poloniei trebuie să continue tranziţia către industrii cu valoare adăugată mai mare şi către inovaţie tehnologică.

    Transformarea Poloniei dintr-o economie afectată de tranziţia post-comunistă într-una dintre cele mai dinamice economii ale Europei este considerată de economişti un exemplu de succes. După mai bine de trei decenii de reforme şi investiţii, Polonia continuă să urce în ierarhia economiilor globale şi să îşi consolideze poziţia ca unul dintre principalele motoare economice ale Europei Centrale.

  • BNR avertizează asupra unei tentative de fraudă online: platforma credora-romania.com pretinde în mod fals că oferă credite în baza unei licenţe a băncii centrale

    Banca Naţională a României (BNR) avertizează asupra utilizării frauduloase a numelui instituţiei pe website-ul credora-romania.com, care pretinde în mod fals că oferă produse de creditare în baza unei licenţe acordate de banca centrală.

    Reprezentanţii BNR subliniază că în registrele oficiale ale băncii centrale nu există nicio entitate înregistrată cu denumirea CREDORA, iar platforma nu are dreptul legal de a oferi servicii de creditare în România.

    Banca centrală recomandă publicului să verifice întotdeauna dacă instituţiile care oferă produse financiare sunt înscrise în registrele oficiale ale BNR, înainte de a accepta oferte de credit sau de a furniza date personale ori financiare.

    BNR atrage atenţia că tentativele de fraudă care folosesc în mod abuziv numele instituţiei au devenit tot mai frecvente şi recomandă utilizatorilor să manifeste prudenţă în cazul ofertelor de creditare primite online sau prin intermediul unor platforme necunoscute.

    Lista instituţiilor bancare şi a instituţiilor financiare nebancare autorizate poate fi consultată pe site-ul Băncii Naţionale a României.

     

  • Avertisment dur al Iranului pentru România: Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului

    Iranul a avertizat luni România că va răspunde pe plan politic şi juridic dacă ţara va permite Statelor Unite să folosească baze de pe teritoriul său pentru operaţiuni împotriva Iranului, potrivit iranintl. 

    Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat că Teheranul îndeamnă statele să nu se implice în război.

    „Dacă România îşi pune bazele la dispoziţia Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a spus Baghaei într-o conferinţă de presă săptămânală.

    El a afirmat că o astfel de decizie ar fi inacceptabilă în conformitate cu dreptul internaţional şi ar atrage responsabilitate internaţională pentru România.