BusinessMagazin

Blog

  • Etnobotanicele investitiilor

    De 1 Decembrie am vazut la televizor povesti emotionante despre
    romani exceptionali. Exceptionalitatea lor era nepretuita si cat se
    poate de diversa: erau preoti care ingrijeau copii, moldoveni care
    vopseau Turnul Eiffel, medici, artisti, intreprinzatori, oameni
    talentati pur si simplu. Asa si trebuie, sa fim constienti ca in
    jur exista si altceva, oameni frumosi care fac lucruri cel putin
    bune, daca nu exceptionale.

    Dar mi-a lipsit ceva; as fi vrut ca vreun oficial al statului
    roman sa vina si sa multumeasca celor cateva milioane de romani al
    caror singur talent este rabdarea. Este vorba de orice truditor,
    fie la privat fie la stat – oamenii care muncesc, care platesc
    taxe, cu o afacere mai mica sau mai mare, calatori cu masini nu
    prea scumpe sau cu tramvaiul sau cu metroul, care nu se exhiba,
    care tin copii la scoala si care rabda. Rabda excese, explicatii,
    abuzuri, incoerente, inconsecvente, sefi, pietoni, soferi,
    cersetori.

    Maria sa omul normal. Este in general ignorat, nu-l apara
    ONG-uri sau asociatii internationale si tine in spate, el si nu
    slabul din poveste, societatea romaneasca cu bunele si relele ei.
    Cred ca merita multumirea si recunoasterea aceasta daca, repet,
    autoritatile nu s-ar fi facut ca lucreaza de ziua nationala, la
    reuniuni internationale, chermeze cu fasole sau taieri gratuite de
    panglici.

    Ma intorc acum la investitiile pomenite mai sus. Cea mai mare
    parte a ofertelor de acest tip iti deschid o pagina care explica ce
    si cum – e un amalgam de texte, de regula prost traduse din
    engleza, un mix de pdf-uri, argumente, marturii ale unor insi care
    nu au existat niciodata, siruri ale lui Fibonacci si grafice (ba
    unele chiar cu “lumanari japoneze”). Sentimentul este ca daca
    citesti toate pdf-urile acelea si te uiti bine-bine la grafice, la
    un moment dat se va auzi un declic, vei incepe sa tranzactionezi si
    pe urma banii or sa curga si o sa fii bogat si admirat.

    Sa nu fiu gresit inteles, nu am nimic cu firmele serioase care
    au clienti ce isi pot permite sa intre pe piata valutara si sa
    speculeze. Este o piata puternica, care insemna la inceputul crizei
    2.000 de miliarde de dolari tranzactionate zilnic, de 20 de ori
    valoarea cumulata a actiunilor de la toate bursele lumii. Si exista
    si conturi demo, care te pot ajuta sa te obisnuiesti cu modul de
    tranzactionare si cu ritmul si regulile pietei valutare. Iar sumele
    minime pentru un cont, 30 – 100 de euro, nu sunt un capat de tara
    pentru cea mai mare parte a romanilor cu calculator si
    internet.

    Daca nu vrei FOREX, poate vrei aur si, daca esti grabit, poate
    nu vei baga de seama ca firma care iti ofera lingori din aur fin si
    monede are adresa de yahoo.com. Sau, de ce nu, fonduri europene. De
    fapt un ghid, luat probabil cu copy-paste de pe site-urile
    specializate si vandut drept solutia minune a finantarilor.

    Stiu ca astfel de initiative – cativa banuti ciupiti de la
    multi-multi aburiti – sunt comune oriunde in lume. Ca exista peste
    tot insi care isi inchipuie ca sunt isteti si incearca sa
    pacaleasca naivii. Cred insa ca la noi terenul este mult mai fertil
    pentru asemenea tip de afaceri, ca multi romani nu au deprinderile,
    cunostintele, prudenta si abilitatea de a separa oferta cinstita de
    inselatorie. Si cred ca astfel de initiative ar trebui discutate si
    analizate si, de ce nu, temperate. La fel ca in cazul magazinelor
    de vise.

    Lipsa multumirilor de care vorbeam, naivitatea semenilor, dar si
    afacerile-tun in care bagi un euro si obtii 5.000 sunt componente
    ale unei culturi a saraciei, puternic prezenta in Romania si acesta
    este subiectul adevarat al acestui text. Nu folosesc termenul in
    sensul sau sociologic, pentru ca nu ma intereseaza aici musai
    stiinta de carte sau nu stiu ce gen de muzica sau de manifestari
    artistice. Cultura saraciei inseamna pentru mine ideea de a imparti
    oamenii in dusi de nas si ducatori de nas, in fraieri si smecheri.
    Mai inseamna eliminarea egalitatii sanselor, idolatrizarile
    gratuite si folosirea de manipulari grosolane. Credinta in insul
    mesianic. Inertie si imobilism si folosirea in exces a ierarhiei
    natange. Multumirea de a supravietui, si nu vorbesc aici de satul
    romanesc, ci chiar de companii. Concret, un studiu al A.T. Kearney
    evidentia ca 97% din managerii romani considerau ca statul are un
    rol important in solutionarea crizei; cum solutiile de a opri criza
    sunt in exteriorul companiei, politica era una “de supravietuire”,
    fara niciun pas nou. Cat se poate de gresit, nu credeti?

    Am citit, intr-un text chiar despre cultura saraciei, o
    istorioara grozava: doi insi pe malul apei. Adus de curent, apare
    unul care se ineaca. Primul ins sare si il salveaza. Mai apare unul
    in pericol si primul sare din nou in apa. A treia oara la fel si in
    zare se vede al patrulea. Al doilea ins de pe mal da sa se ridice
    si sa plece. “Unde pleci? Avem oameni de salvat!”, exclama primul.
    Si al doilea il lamureste: “Pai m-as duce sa-l opresc pe ticalosul
    care tot arunca oameni in apa”.

  • Günter Verheugen: Europenii ar trebui sa fie recunoscatori Romaniei

    “Vad mari eforturi ale guvernului si ale institutiilor, iar
    pentru mine nu este nicio surpriza ca ia timp. Totul este o
    chestiune de cultura politica”, crede fostul oficial UE. “Aveti
    nevoie o astfel de cultura politica ce nu mai este orientata catre
    interesul individual sau al unui singur grup. Aveti nevoie de
    politicieni care pun interesul al intregii societati, al tarii, pe
    primul loc si apoi interesul lor.”


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Indemnizatia de crestere a copilului se va acorda tot pe doi ani. Discutii finale, astazi

    “Nimeni nu vrea sa coboram sub doi ani”, a declarat Varujan
    Pambuccian, liderul minoritatilor nationale. In privinta
    compensarii de 500 de lei pentru mamele care se intorc la lucru
    dupa un an, propusa de ministrul Muncii, aceasta a fost respinsa de
    reprezentantii FMI.

    Mai mult pe www.gandul.info.

  • Revista presei economice din Romania

    Producatorii de bauturi spirtoase se plang ca
    recesiunea le-a dat afacerile peste cap, arata Gandul: de la
    sase litri pe cap de locuitor in 2009, consumul oficial a scazut
    anul acesta cu un litru, iar pentru acest an, patronatele estimeaza
    un consum in scadere cu 15-20% comparativ cu anul trecut. Aproape
    300 milioane de euro este valoarea totala a ajutoarelor de stat pe
    care le vor primi producatorii agricoli pentru perioada august 2010
    – decembrie 2011.

    In 2020 ar trebui sa putem circula pe cel putin 1.000 de kilometri de autostrada, daca vor fi
    terminate proiectele anuntate ieri de ministrul Anca Boagiu,
    socoteste Evenimentul Zilei; deja saptamana viitoare vor fi
    lansate anunturile de licitatie pentru tronsoanele de pe Coridorul
    IV paneuropean, de la Nadlac la Sibiu, care au ca termen de
    finalizare 2015. Salariatii din armata, politie, jandarmerie si din
    serviciile secrete – noua tinta pentru administratorii de pensii
    obligatorii administrate privat.

    SIF Oltenia, condus de Dinel Staicu, a pierdut
    o societate cu un portofoliu imobiliar impresionant in favoarea
    unui grup de firme controlate chiar de Staicu, dezvaluie Romania
    Libera    : printr-o operatiune de majorare de capital, SIF Oltenia
    a pierdut majoritatea actiunilor detinute la Corealis, societate
    care administra principalele spatii comerciale si restaurante din
    Craiova. Contul curent cu card atasat – o alternativa mai
    avantajoasa la clasicele transferuri de bani prin companii
    specializate.

    Dupa ce a facut lobby pentru controversatul proiect Palas,
    deputatul Relu Fenechiu a primit o bucata din el; a cumparat de la
    Iulian Dascalu un teren, la aproape jumatate
    din pret, iar cladirea pe care o construieste acum politicianul
    face parte din ansamblul ridicat in baza asocierii intre Primarie
    si firma lui Dascalu, scrie Adevarul. Finantarile in
    constructii au ajuns la nivelul anilor 2003-2004, iar antreprenorii
    din domeniu vad o relansare abia din 2012.

    Dambovita a capatat conturul unei destinatii de
    birouri     si intre Unirea si Timpuri Noi, ca in Budapesta sau
    Praga, noteaza Ziarul Financiar, enumerand proiectele pe
    care dezvoltatorii vor continua sa ridice proiecte si in urmatorii
    ani. Angajatii din judetele Vrancea, Maramures si Vaslui sunt cei
    mai saraci salariati din Romania, cu salarii nete cuprinse intre
    923 si 925 de lei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la
    Institutul National de Statistica din luna septembrie.

  • Povestea avocatului care scoate zeci de milioane de euro din aer

    In 2005, ultimii locuitori care mai traiau langa cariera de
    carbune Rosia de Jiu, in satul cu acelasi nume, au fost stramutati.
    Mina, una dintre cele mai mari aflate in proprietatea SNLO,
    exploateaza inca lignit intr-un decor care a fost considerat numai
    bun luna trecuta pentru filmarea celor mai importante scene ale lui
    Nicolas Cage din filmul “Ghost Rider 2”. In praful dens din Rosia
    de Jiu s-a nascut, cu fix 40 de ani in urma, cel care a devenit in
    ultimii doi ani liderul vanzatorilor de certificate de carbon din
    Romania. “Mai am si acum o casa in zona aceea, cu livada si
    gradina. E foarte frumos.” George Brailoiu e o prezenta destul de
    discreta. Da rar interviuri, insa cand vorbeste o face cu atata
    placere incat intelegi dintr-o data cum de a ajuns oriunde a vrut
    fiul unui profesor de matematica si al unei invatatoare din Rosia
    de Jiu.

    Intai a ajuns la Facultatea de Drept din Bucuresti. La Revolutie
    avea 20 de ani si spune ca a intrat in consultanta. Apoi i-a fost
    incredintata conducerea unei firme – mica, ce-i drept. “Nu sunt
    relevante”, spune George Brailoiu cand este intrebat despre numele
    firmelor in care a lucrat. Din punctul de vedere al evolutiei sale,
    George Brailoiu considera insa ca alti doi pasi sunt cu adevarat
    relevanti: prima lui trazactie la bursa, in 1997, si plecarea din
    tara, in Asia Centrala, in 2003. Usa de la intrarea in sediu se
    deschide cu un clinchet de clopotel. Peretii albi conduc spre o
    incapere cu tablouri si scaune tapitate. E liniste.

    Senzatia de boutique creste cand cafeaua este adusa de o
    domnisoara cu trasaturi caucaziene, dar cu un accent neobisnuit.
    Imi dau seama ca nu e secretara din modul cum vorbeste si din cum
    nu stie unde e cafeaua; aflu ca e de fapt country managerul KDF din
    Bulgaria – dat fiind ca la sud de Romania tranzactiile cu carbon
    sunt momentan blocate de UE, Maria Marshakova sta la Bucuresti,
    alaturi de colegii ei de aici. Nu sunt multi, George Brailoiu are
    12 angajati cu totul la firma, incluzand aici pe cei din Romania,
    Bulgaria, Grecia si Lituania. In sine, tradingul cu certificate de
    carbon nu e un business care are nevoie de multi oameni sau, dupa
    cum sintetizeaza omul care detine 100% din KDF: “Trebuie putini,
    extraordinar de buni si foarte bine platiti”.

    Oamenii nu au fost chiar greu de gasit atunci cand Brailoiu a
    vazut oportunitatea. S-a intamplat undeva prin 2007. Omul de
    afaceri isi terminase de curand mandatul din Turkmenistan: a lucrat
    acolo aproape trei ani si a condus o firma de consultanta care
    presta servicii pentru Turkmengaz (a doua companie de profil din
    lume, dupa Gazprom). Povesteste insufletit despre Ashgabat,
    capitala tarii (care inseamna, in traducere literara din persana,
    Orasul Dragostei): “Este o destinatie de business foarte importanta
    si, mai ales, vibranta; toate companiile mari din lume au sedii
    acolo, ai acces la discutii si tranzactii cat tot bugetul Romaniei
    frecvent.

    Acolo m-am format ca om de afaceri”. Odata intors in Europa,
    George Brailoiu a adus cu el nu numai experienta, ci si o agenda de
    telefon bogata, pe care o considera si acum cel mai important asset
    al sau. “Cele mai importante detineri ale unui om de afaceri sunt
    agenda lui de telefon, cercul lui de prieteni si agresivitatea”,
    considera Brailoiu, care recunoaste ca a face afaceri intr-un
    domeniu atat de restrans este imposibil daca nu esti foarte bine
    conectat. De altfel, Brailoiu crede ca a ajuns sa faca business in
    acest domeniu doar pentru ca a simtit piata, nu pentru ca s-ar
    pricepe: “Eu nu stiu sa fac nimic; am angajat oameni care se
    pricep”.

    In 2007, principalele activitati ale lui Brailoiu erau iahtingul
    si bursa. Se inscrisese in cluburi precum cele din Sardinia sau din
    New York, participa la cupe de iahting celebre si dadea mana acolo
    cu cei mai importanti bancheri si oameni de afaceri ai lumii.
    Intrarea in afacerile cu aer nu l-a impiedicat sa isi vada in
    continuare de barcile lui: are doua, iar cu una dintre ele a
    castigat locul al treilea la competitia Rolex Swan din acest an (pe
    locul intai fiind Enrico Scerni, iar pe al doilea echipajul condus
    de Leonardo, fiul lui Salvatore Ferragamo).

    Vorbind cu oameni si jucand la bursele externe (“am portofolii
    bune la marile burse europene, in special actiuni din domeniul
    energetic”), George Brailoiu si-a dat seama ca aderarea Romaniei la
    UE va insemna si nasterea unui nou business pe plan local, cel al
    certificatelor de emisii – care reprezinta dreptul companiilor de a
    polua. A infiintat KDF Energy si a intrat pe piata in 2008,
    incepand sa cumpere direct certificate din schema de emisii
    2008-2012. Piata certificatelor de emisii de dioxid de carbon isi
    are radacinile in 1997, cand a fost semnat de catre 183 de tari
    protocolul de la Kyoto. Romania a primit un set de certificate in
    2007, dar cea mai mare cantitate (350 de milioane) este in curs de
    intrare, esalonat anual, in contul celor 229 de companii romanesti
    anual pana in 2012, cand expira prima perioada de angajament a
    Protocolului de la Kyoto.

  • Ce companii au cresteri spectaculoase cand gigantii bat in retragere

    Balazs Laszlo nu stie ce inseamna criza. Din 2007, cand a pus bazele Bayer Construct, compania de constructii cunoscuta pentru dezvoltarea ansamblului rezidential Bayer Rezidential din Brasov, dar mai ales pentru ridicarea mallurilor Atrium Center din Arad si Gold Plaza din Baia Mare, afacerea a mers doar in sus. De la sase milioane de euro in 2008, veniturile lui Balazs au ajuns anul trecut la 16 milioane de euro, iar asteptarile pentru acest an sunt si ele de crestere. De altfel, in ultimii trei ani, Bayer Construct a avut incasari mai mari cu aproape 2.150%, ceea ce a plasat afacerea in fruntea clasamentului celor mai dinamice companii din Romania, realizat de Ziarul Financiar si Enterprise Investors, firma de private equity care a investit la noi aproape 200 de milioane de euro, in afaceri precum Profi, Siveco, Macon Deva sau Smartree.

    Exemplul nu este singular, chiar daca evolutiile altora sunt ceva mai modeste. Procesatorul de carne de pui Euroavi a reusit o crestere medie anuala a cifrei de afaceri de 667,4% in ultimii doi ani, pana la peste 11 milioane de euro, din prelucrarea a peste 20.000 de tone de carne. Firma, infiintata de un grup de crescatori de pasari din Calarasi, are toate sansele sa ramana sus in topul celor mai dinamice din economie, dat fiind ca asteapta anul acesta incasari de 30 de milioane de euro, de trei ori mai mari decat in 2009. Puiul de Baragan, brandul sub care sunt comercializate produsele, ajunge in magazine din Bulgaria, Germania, Olanda, China si chiar Thailanda.

    Tot pentru export lucreaza si Doina Cepalis, proprietarul companiei Te Rox din Pascani. Ea a pus bazele celui mai mare producator european de centuri de siguranta si scaune auto pentru copii, cu afaceri de 10,6 de milioane de euro anul trecut si o crestere medie anuala a incasarilor de peste 650%. Firma se ocupa initial de productie de textile, domeniu care s-a prabusit, astfel incat Doina Cepalis a decis sa se reorienteze spre un domeniu mai profitabil si a reusit, avand in vedere ca la ora actuala livreaza pentru companii ca Ferrari, Chicco sau Fisher Price.

    In total, cateva zeci de companii din toata tara s-au remarcat anul trecut prin evolutia buna a afacerilor, avand in plin an de criza cresteri de cel putin 100%. Nu sunt dintr-un domeniu anume: le gasim in comertul cu masini, energie electrica sau calculatoare si soft, productie, dezvoltare imobiliara, agricultura si chiar gestionare de monumente si cladiri istorice sau de interes turistic.

    E adevarat insa ca nu cu o floare se face primavara in economie. Scaderea cererii, impozitele mai mari aplicate firmelor si blocajul financiar au facut ca de la inceputul lui 2008 si pana in septembrie 2010 sa intre in procedura de insolventa peste 50.000 de companii, conform unui document guvernamental. Sansele de crestere s-au dovedit limitate chiar si pentru companiile cele mai mari, care nu s-au lovit de astfel de probleme. Si daca 2009 a fost rau, nici anul acesta nu e cu mult mai bun: dupa o prabusire a economiei cu 7,1% ar urma o cadere cu aproape 2%, dupa estimarile Fondului Monetar International si ale Comisiei Europene, pentru ca abia din 2011 sa revenim la crestere economica, mai precis undeva din a doua jumatate a anului.

    Pentru companiile care au infruntat cel mai bine recesiunea, procente de crestere de trei sau chiar patru cifre ar putea fi privite cu scepticism, daca este folosit argumentul ca daca pleci de la zero si ajungi la o mie, cresterea este in mod evident de 1.000%. Dar cand cei mai multi manageri si antreprenori se plang de probleme financiare sau de lipsa de cerere pe piata, afaceri dinamice cu astfel de traiectorii sunt exact ce ii trebuie economiei. “Dinamismul va fi in viitor principala caracteristica a unei economii sanatoase, iar investitorii trebuie sa se uite dupa performante iesite din comun si companii care creeaza industrii noi”, spunea Anne Habiby, cofondator al organizatiei All World Network, cu ocazia Galei de premiere pentru “Cele mai dinamice companii”. Alta stacheta, pentru aceiasi concurenti. Sau poate pentru altii.

  • Cand va scapa Romania de gaurile negre din energie si va trece la verde

    “Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
    din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
    megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
    David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
    energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
    intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
    in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
    Noerr.

    Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
    si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
    ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
    celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
    tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
    energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
    nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
    regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
    bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
    de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
    Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
    Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
    Reglementare in Domeniul Energiei.


    Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
    pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
    un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
    procente.
    Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
    piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
    mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
    puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
    luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
    David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
    nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
    beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

    Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
    rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
    viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
    discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
    stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
    lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
    realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
    procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
    mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
    productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
    inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
    mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

    Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
    energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
    Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
    Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
    Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
    regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
    ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
    miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
    doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
    propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
    euro.

    Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
    de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
    judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
    eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
    Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
    investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
    cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
    instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
    nuclear de la Cernavoda.

    Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
    inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
    sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
    lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
    legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
    investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
    lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
    facut”, spune Adrian Borotea.

  • Aglomeratie pe aeroportul din Madrid, la o zi dupa greva controlorilor de trafic aerian

    Cozi lungi s-au format in fata ghiseelor de inregistrare,
    blocate de vineri.
    In total, duminica sunt prevazute 4.060 de zboruri, cu plecare sau
    sosire pe aeroporturile spaniole, potrivit Autoritatii de gestiune
    a aeroporturilor, Aena.

    Ca multi altii, Jesus Caliz, in varsta de 43 de ani, a petrecut
    noaptea dormind pe un carton in holul terminalului T4 al
    aeroportului Barajas, folosind bagajul ca perna. El spera sa poata
    pleca duminica in Columbia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru belgian: Zona euro ar putea suplimenta fondurile programului de 750 de miliarde de euro

    Ministrul Belgiei, stat despre care analistii considera ca ar
    putea ajunge in situatia Greciei sau Irlandei, de a se imprumuta de
    la fondul de urgenta, se situeaza astfel pe o pozitie diferita fata
    de cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas
    Sarkozy.

    Suma de 750 de miliarde ar putea fi suplimentata, daca guvernele
    din zona euro decid sa infiinteze un fond mai mare in cadrul
    mecanismului permanent de criza care va intra in vigoare din 2013,
    a declarat Reynders jurnalistilor.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Peste 811 mii de romani isi sarbatoresc onomastica de Sfantul Nicolae

    Din cei 811.243 de romani aniversati la sarbatoarea Sfantului
    Ierarh Nicolae, mare aparator al ortodoxiei, 523.312 sunt barbati,
    iar 287.931 sunt femei.

    Statisticile existente la nivelul Directiei pentru Evidenta
    Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date releva faptul ca
    majoritatea barbatilor care il au ca patron spiritual pe “Sfantul
    Nicolae”, respectiv 332.609 de persoane, poarta numele Nicolae,
    alti 64.762 Niculai sau Neculai, iar 44.068 Nicusor.

    De asemenea, alte 32.894 de persoane poarta numele de Niculae,
    26.137 – Nicu, 13.394 – Nicolaie si alti 192 – Nikolaos, Nick,
    Nikos si Nik.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro