Blog

  • Angela Gheorghiu sau muzica la superlativ în România

    A cântat la redeschiderea Teatrului Balşoi din Moscova, pentru preşedintele rus Dmitri Medvedev şi invitaţii lui. Nu în ultimul rând a fost invitata specială a cântăreţului Sting la un concert privat pe care acesta l-a susţinut, pe 9 noiembrie, la New York, după care a fost oaspete de onoare la un spectacol susţinut de actorul Hugh Jackman pe Broadway. Săptămâna viitoare Angela Gheorghiu va veni în România pentru două evenimente la care publicul poate să o întâlnească pe celebra soprană.

    Angela Gheorghiu va fi prezentă pe 28 noiembrie, la Opera Naţională Bucureşti, unde va fi transmis înregistrat spectacolul “Tosca”, o producţie a Royal Opera House (Covent Garden), în care soprana română interpretează rolul principal.

    Pe de altă parte, Angela Gheorghiu va veni în România şi pentru a-şi lansa la Bucureşti albumul “Homage to Maria Callas”, o colecţie de arii din creaţii foarte cunoscute, inspirată de cariera şi înregistrările Mariei Callas, considerată una dintre cele mai mari cântăreţe de operă din secolul al XX-lea. Repertoriul CD-ului include arii de care Angela Gheorghiu este puternic legată emoţional din opere precum “La Boheme/Boema”, “Faust”, “I Pagliacci”, “Il Pirata”, “Samson et Delilah/Samson şi Delila”, “La Wally”, “Carmen”, “Andrea Chenier”, “Le Cid/Cidul”, “Me…dea”, “Adriana Lecouvreur” şi “La Traviata/Traviata”, se arată pe site-ul sopranei. CD-ul a fost lansat pe 7 noiembrie de EMI Classics. În ariile de pe “Homage to Maria Callas” Angela Gheorghiu este acompaniată de Royal Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Marco Armiliato, în timp ce în “La Traviata”, soprana îl are alături pe tenorul James Valenti.

    de Mădălina Cerban

  • Spectacol de dans „Requiem. Nu ştii nimic despre mine”, cu Răzvan Mazilu

    “Requiem. Nu ştii nimic despre mine” este un spectacol de dans contemporan ce aduce la rampă povestea întâlnirii dintre doi dansatori care ajung să se descopere unul pe celălalt. “Requiem”, partitură muzicală semnată de Karl Jenkins, vorbeşte despre moarte, dar şi despre puterea de a renaşte. Spectacolul creează, în ultima instanţă, o punte între două lumi unice şi complexe, fiecare cu propria istorie încărcată de momente de cumpănă, dar şi de renaşteri miraculoase. După premiera de la Bucureşti, spectacolul va mai fi prezentat la Teatrul Naţional “Marin Sorescu”, Craiova (29 noiembrie), Teatrul Naţional “Radu Stanca”, Sibiu (30 noiembrie), Opera Maghiară din Cluj (1 decembrie) şi Teatrul Naţional din Timişoara (3 decembrie).Toate fondurile obţinute că urmare a organizării spectacolelor vor fi direcţionate către Fondul de Asistenţă pentru victimele dezastrului din Japonia, deschis de Fundaţia JTI (Japan Tobacco Inc.).

    de Oana Ghiţă

  • Gaudeamus transformă Romexpo într-un mall de cărţi

    Organizat cu o lună înaintea Crăciunului, Gaudeamus este un bun prilej pentru achiziţionarea de cadouri pentru cei dragi, dar şi un moment de vânătoare de noutăţi şi preţuri avantajoase din domeniul editorial. Printe recomandările de la ediţia de anul acesta a Târgului Gaudeamus se numără “Litera din scrisoarea misterioasă” de Alex. Leo Şerban şi “Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică” din seria de autor Herta Müller.
    Evenimentul este, pe de altă parte, şi un exerciţiu de disciplină pentru cumpărătorii de cărţi. Pentru a nu se pierde în oferta editorială, un vizitator inspirat ar trebui să vină de acasă cu portofelul plin, cu o listă cu titlurile pe care şi le doreşte, dar şi cu deja popularele trolere, pentru transportarea volumelor.

    de Oana Ghiţă

  • Aşadar, deficit bugetar zero. Şi creştere economică tot zero?

    Să îndeplinim doar criteriile de la Maastricht nu mai e suficient, spunea preşedintele Traian Băsescu săptămâna trecută, la televiziunea publică, pledând pentru limitarea deficitului bugetar la 1,9% din PIB la anul (2,3% calculat ESA) şi la zero în 2013, faţă de un plafon acceptat de cel mult 3% în zona euro.

    “Austeritatea bugetară constrânge creşterea economică, dar noi avem de optat între riscurile unui buget care nu stimulează creşterea economică şi riscul de a nu ne mai putea împrumuta ca să plătim salarii şi pensii”, a fost argumentul prezentat de preşedinte. Şi cu suplimentul că incapacitatea unui buget cu deficit aproape de zero de a stimula creşterea economică e relativă şi incertă, “pentru că plecăm de la realitatea că avem şi alte surse de creştere” (investiţiile private şi fondurile europene adică), în timp ce perspectiva urcării până la niveluri prohibitive a preţurilor la care se poate împrumuta România e deja certă.

    Un asemenea peisaj sumbru are rolul evident de a induce în partide, în companii şi în populaţie teama de a mai propune, respectiv de a mai cere majorări de salarii şi pensii sau stimulente fiscale ale creşterii (ne amintim aici de mânia prezidenţială recent exprimată contra “analiştilor cu ochi umezi care propun reducerea CAS”). De aici şi prima reacţie a analiştilor: “Considerăm că o ţintă de deficit bugetar sub 3% din PIB este mai curând ambiţioasă, în condiţiile presiunilor politice semnificative generate de alegerile din 2012”, este opinia Melaniei Hăncilă, economistul-şef al Volksbank România.

    Prognoza de toamnă a Comisiei Europene, publicată la 10 noiembrie, nu vede un deficit ESA mai mic de 3,7% din PIB în 2012 şi 2,9% în 2013, dacă nu se schimbă politicile actuale asumate de Guvern prin programul cu FMI şi UE (adică dacă nu se modifică nivelul principalelor taxe şi impozite): reducerea cheltuielilor, în special a subvenţiilor, reforma asistenţei sociale, reforma pensiilor, “tranziţia de la finanţarea internă a cheltuielilor de capital spre finanţarea lor din fonduri europene şi prioritizarea marelui număr de proiecte de investiţii existente”.

    Pe de altă parte, pentru ca arătarea acestei pisici să nu aibă efect negativ asupra aşteptărilor de creştere economică ale publicului şi deci să nu inhibe în continuare cererea internă şi încrederea în relansare, anunţul prezidenţial de restrângere a limitei de deficit a venit la pachet cu anunţul că economia a avut în trimestrul al treilea una dintre cele mai mari creşteri din UE faţă de anul anterior (4,4% în serie brută, 4,5% în serie ajustată), bazată pe performanţe surprinzător de bune în industrie (5,5%), agricultură (25%), turism (17%) şi chiar construcţii (7,2%).

    Această evoluţie s-ar pune deci frumos la baza estimării de creştere a PIB de 2,1% pentru 2012, înlăturând percepţia că Guvernul accentuează politicile prociclice, adică strânge şurubul exact când economia e mai ameninţată de criza din zona euro. În lipsa datelor oficiale de la Statistică, ce vor deveni publice abia la 6 decembrie, ne bazăm aşadar pe notiţele preşedintelui, dar şi pe comentariile analiştilor, luaţi prin surprindere de ritmul înalt al creşterii.

    “O asemenea rată de creştere aminteşte de vremurile dinainte de criză. Dar, cum ea s-a datorat în primul rând sectorului agricol, acest trimestru va fi probabil rememorat ca o întâmplare norocoasă”, comentează Vlad Muscalu, economist la ING Bank România, care estimează că anul se va încheia cu o creştere de 2,5%, ceea ce, prin acţiunea efectului de bază (faţă de un punct de plecare situat foarte jos, orice creştere apare mai mare, iar faţă de un punct de plecare puternic, orice creştere apare mai slabă), va diminua automat anvergura creşterii de la anul spre 1,1%.

    La fel gândeşte şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, care vede un bilanţ de creştere a PIB de 2,5% pentru 2011, ceea ce înseamnă automat o estimare mai redusă pentru 2012, în virtutea aceleiaşi logici. “Contribuţia mare a agriculturii la creşterea PIB în 2011, posibil de până la 1%, implică riscul unei contribuţii negative în 2012, din cauza efectului de bază. Mai mult, sunt semne clare ale unei încetiniri a activităţii economice pe pieţele externe, care vor avea ca efect o contribuţie mai mică la PIB din partea exporturilor nete, precum şi o redresare slabă a consumului şi a investiţiilor.”

    Eugen Şinca, economist al BCR, împărtăşeşte la rându-i viziunea prudentă: “Cererea externă mai redusă, programul ambiţios de consolidare fiscală şi efectul de bază din agricultură vor greva asupra perspectivelor de creştere din 2012”, care ar urma să se situeze undeva sub 1,5%, după un avans de peste 2% în anul în curs. Aceste prognoze coincid cu calculele BERD, care în octombrie a redus deja puternic estimarea de creştere pentru 2012, la 1,1%, de la 3,8% în luna iulie – în linie cu reducerea prognozei pentru toată Europa Centrală, de Sud-Est şi statele baltice.

    Întorcându-ne la buget, dintre toate ţările europene pentru care Comisia a publicat prognoza din noiembrie, excedent bugetar ESA ori deficit mai mic de 1% au numai Norvegia (excedent în jur de 11% în 2012-2013), Suedia (+0,7% în 2012 şi +0,9% în 2013), Elveţia (+0,3% în 2012 şi +0,4% în 2013), Finlanda şi Germania (-0,7% din PIB în 2013), Estonia (-0,8% în 2013), Luxemburg (-0,9% în 2013). Cât despre restul ţărilor est-europene, cel mai mic deficit estimat ar urma să-l aibă Bulgaria în 2013 (-1,3% din PIB). Să însemne că toate ţările cu deficite mai mari nu se vor mai putea împrumuta de pe pieţele financiare, vor ajunge incapabile să-şi refinanţeze datoriile existente şi să achite cheltuielile curente în sectorul public?

  • Cine sunt cei mai doriţi burlaci din lume? (GALERIE FOTO)

    Cei mai mulţi dintre aceştia au ajuns bogaţi şi celebri prin forţe proprii, însă sunt şi câteva cazuri în care averea şi renumele au fost moştenite din familie. În orice caz, profilul lor îi transformă în adevărate ţinte pentru doamnele care visează la avantajele unei vieţi alături de un iubit miliardar.

    SURSA: www.businessinsider.com

  • Avion de luptă în parcare şi iepure de 60 de metri. Cele mai ciudate imagini de pe pământ – FOTO

    Fotografiile capturate de Google Earth arată unele dintre cele mai ciudate şi surprinzătoare imagini de pe planetă, scrie dailymail.co.uk.

    VEZI AICI IMAGINILE CIUDATE SURPRINSE DE GOOGLE EARTH

    Una dintre imagini arată un iepure roz de peste 60 de metri construit în Italia de un grup de artişti din Viena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fost economist şef al FMI: SUA s-ar putea molipsi de problemele Europei

    Potrivit datelor Federal Reserve, Taunus Corp, subsidiara nord-americană a Deutsche Bank, este al optulea mare holding bancar din SUA, cu active de peste 380 miliarde de dolari. Deutsche Bank are active de 2.280 miliarde de euro, sau peste 3.000 miliarde de dolari, pe locul al doilea în lume după BNP Paribas potrivit celui mai recent top realizat the The Banker.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristian Tudor Popescu îşi va lansa volumul “Filmul surd în România mută” pe 26 noiembrie, la Gaudeamus

    Cristian Tudor Popescu va fi prezent la ediţia din acest an a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus într-o altfel de ipostază: aceea de autor al unui studiu despre filmul autohton, “Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989)”, o remarcabilă radiografie, minuţios documentată. Cartea a apărut în colecţia “Cinema” a editurii Polirom. Volumul va fi lansat de Cristian Tudor Popescu, la Gaudeamus, sâmbătă, 26 noiembrie, de la ora 16.00. La eveniment vor participa şi Eugenia Vodă, Emil Hurezeanu şi Adrian Şerban, se arată în programul manifestărilor pregătite de editura Polirom pentru Târgul de Carte Gaudeamus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Buffett: Sistemul euro are un defect major, care nu va fi corectat doar prin cuvinte

    “Este un defect major în sistemul euro (…) Ştiu că sistemul, aşa cum este construit în prezent, are un defect major care nu va fi corectat doar prin cuvinte”, a declarat Buffett la CNBC în timpul primei sale vizite în Japonia. Miliardarul a afirmat că nu ştie cum se va termina criza datoriilor de stat din zona euro, însă a notat că există oportunităţi bune de achiziţie în rândul companiilor europene, datorită preţurilor reduse ale acţiunilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro